Liderii europeni au cerut Rusiei să accepte un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai și să participe la negocieri. În caz contrar, Occidentul amenință cu intensificarea sancțiunilor și continuarea furnizării de armament Ucrainei. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina, fără condiții prealabile, începând cu 15 mai, la Istanbul. Cu o reacție a venit președintele american, Donald Trump, și președintele francez, Emmanuel Macron. Totodată, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat propunerea lui Putin de reluare a negocierilor de pace și a declarat că „Ucraina este pregătită să se întâlnească”.

Totuși, la câteva ore după discursul lui Putin, forțele ruse au desfășurat un atac aerian asupra Kievului, iar lângă unul dintre satele de pe frontul din regiunea Sumî, experți în explozibili au neutralizat o încărcătură neexplodată a unei drone rusești.

UPDATE La puțin timp după ce Volodimir Zelenski a reacționat la propunerea făcută de Vladimir Putin privind reluarea negocierilor, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a transmis că, de fapt, Ucraina a interpretat greșit declarația liderului rus, transmite Libertatea. „Judecând după reacția de la Bankova (n.red – strada din Kiev unde se află clădirea Administrației Prezidențiale), ei nu au citit bine transcrierea declarației președintelui rus”, a afirmat Maria Zaharov, subliniind că propunerea lui Putin a fost comentată și susținută de sute de politicieni. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a precizat că președintele Vladimir Putin a spus clar că este nevoie de un proces de negociere privind cauzele care stau la baza conflictului. Doar după aceea va fi posibil să se vorbească despre o încetare a focului, a explicat ea.

UPDATE Turcia s-a declarat gata să supravegheze un eventual armistițiu în Ucraina, dacă acesta va fi stabilit, potrivit unei surse din Ministerul turc de Externe, transmite Adevărul. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a anunțat că Turcia este pregătită să își asume responsabilitatea monitorizării unei posibile încetări a focului în Ucraina. Declarația a fost făcută sâmbătă, în cadrul unei reuniuni organizate la Kiev cu liderii din „Coaliția Voinței”, potrivit unei surse din Ministerul turc de Externe. „Fidan a exprimat sprijinul Ankarei pentru eforturile de încetare necondiționată a focului și a adăugat că Turcia este gata să îşi asume obligaţia de a monitoriza încetarea focului în Ucraina, în cazul în care aceasta este stabilită”, a precizat sursa, sub rezerva anonimatului.

UPDATE Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la pace în Ucraina și Fâșia Gaza, în primul sa rugăciune duminicală, transmite Digi24. „Port în inima mea suferinţa iubitului popor ucrainean. Trebuie făcut totul pentru a se ajunge la o pace autentică, dreaptă şi durabilă, cât mai curând posibil”, a declarat Suverantul Pontif, pledând ca „toţi prizonierii să fie eliberaţi, iar copiii să se poată întoarce la familiile lor”.

video: yt/Associated Press

UPDATE Un videoclip emoționant a fost publicat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu ocazia Zilei Mamelor. Sărbătoarea este celebrată în a doua duminică a lunii mai în mai multe țări din lume, inclusiv România. Videoclipul prezintă cadre emoționante din discuțiile soldaților ucraineni întorși din prizonieratul rus, cu mamele lor. „Mama, sunt viu”, „Mama, te iubesc”, sunt printre cele mai des utilizate fraze. Clipul prezintă și alte momente emoționante cu implicarea mamelor și copiilor acestora, mulți dintre care întorși de pe front.„Tuturor mamelor ucrainene și tuturor femeilor care oferă cel mai de preț dar, viața. Lumea noastră vă este datoare. Pentru îmbrățișările calde, dragostea de mamă, sprijinul și credința voastră, pentru fiecare rugăciune. La mulți ani de Ziua Mamei!”, a scris Zelenski pe X.

video: tg/Zelenskiy

UPDATE Iranul se pregătește să trimită în Rusia, în viitorul apropiat, lansatoare de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune pentru a fi utilizate împotriva Ucrainei. Informația este confirmată de doi oficiali occidentali din domeniul securității și de un oficial regional, transmite Mediafax. Livrarea lansatoarelor Fath-360, dacă va avea loc, va ajuta la susținerea atacului Rusiei asupra Ucrainei și va întări legăturile dintre Moscova și Teheran. Sursele au confirmat, în exclusivitate pentru Reuters, intenția Iranului de a livra rachetele care au o rază de acțiune de 120 km.

UPDATE O decizie crucială pentru frontul ucrainean a fost luată la Washington, în timp ce la Berlin se instalează un nou executiv: administrația americană a aprobat, potrivit The New York Times, transferul a 125 de rachete de artilerie cu rază lungă de acțiune și 100 de rachete antiaeriene Patriot din Germania către Ucraina. Acordul vine într-un moment în care Occidentul, într-un gest rar de unitate, presează Moscova pentru acceptarea unui armistițiu necondiționat de 30 de zile, transmite Adevărul. Tranzacția, deși generată formal de Berlin, avea nevoie de avizul Washingtonului pentru a putea fi pusă în practică, având în vedere originea americană a armamentului. Informația, furnizată de un oficial al Congresului american, a fost confirmată sâmbătă de cotidianul The New York Times. Deputatul Egor Cernev, vicepreședinte al comisiei de apărare și securitate din Rada Supremă, a declarat pentru NYT că Ucraina suferă de un deficit sever în ceea ce privește rachetele cu rază lungă și sistemele de apărare antiaeriană avansate, inclusiv Patriot. „Europa încearcă să înlocuiască ajutorul pierdut din partea Statelor Unite, dar, din păcate, nu are capacitatea de a face acest lucru”, a subliniat el.

UPDATE Lângă unul dintre satele de pe frontul din regiunea Sumî, experți în explozibili au neutralizat o încărcătură neexplodată a unei drone rusești. Despre aceasta a anunțat poliția regională pe Telegram, relatează Ukrinform. „Nu departe de unul dintre satele de pe frontul din regiunea Sumî, experți în explozibili ai poliției au găsit o ogivă neexplodată a unei drone rusești. Datorită acțiunilor profesionale și coordonate ale specialiștilor, am reușit să neutralizăm amenințarea care ar fi putut lua vieți omenești”, se arată în comunicat.

UPDATE La câteva ore după discursul lui Putin forțele ruse au desfășurat un atac aerian asupra Kievului, primarul anunțând că sistemele antiaeriene au intrat în acțiune. Martori Reuters au spus că au auzit explozii în capitala ucraineană ce sunau ca și când ar fi unități de apărare aeriană. Kievul și regiunea înconjurătoare au fost atacate cu mai multe drone, au transmis pe Telegram și forțele aeriene ucrainene, care au menționat și alte regiuni ucrainene aflate sub atac aerian cu drone.

UPDATE Cum interpretează anunțul lui Putin corespondentul-șef pentru afaceri externe al Wall Street Journal, Yaroslav Trofimov. „Mesajul transmis de Putin în această noapte este că respinge armistițiul de 30 de zile propus de Trump și Europa (și acceptat de Ucraina), dar este dispus ca oamenii săi să se întâlnească cu ucrainenii la Istanbul pentru a negocia termenii capitulării Kievului. A interpreta acest lucru ca pe un pas către pace este mai mult decât o naivitate”, a scris pe X jurnalistul american de origine ucraineană.

UPDATE Rusia a pierdut un număr estimat de 965.890 de soldați de la lansarea invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022, potrivit unei actualizări publicate pe 11 mai de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cifra include 1.310 pierderi raportate în ultimele 24 de ore. Raportul evidențiază și pierderi semnificative de echipamente militare ale Rusiei pe parcursul conflictului, inclusiv 10.792 de tancuri, 22.446 de vehicule blindate de luptă, 47.947 de vehicule și cisterne de combustibil, 27.670 de sisteme de artilerie, 1.381 de lansatoare multiple de rachete și 1.159 de sisteme de apărare antiaeriană. Pierderile aeriene includ 372 de avioane, 335 de elicoptere și 35.537 de drone. De asemenea, au fost distruse 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat propunerea lui Putin de reluare a negocierilor de pace. Liderul de la Kiev declară că „Ucraina este pregătită să se întâlnească”.„Este un semn bun că rușii, în sfârșit, au început să se gândească la încheierea războiului. Întreaga lume așteaptă acest lucru de foarte mult timp. Iar primul pas real către încheierea oricărui război este încetarea focului. Nu are sens să se continue uciderile nici măcar o zi în plus. Așteptăm ca Rusia să confirme încetarea focului – completă, de durată și de încredere, începând de mâine, 12 mai, iar Ucraina este pregătită să se întâlnească”, a scris Zelenski pe pagina sa de Telegram.

UPDATE Cu o reacție a venit și liderul francez, Emmanuel Macron. Liderul de la Paris a scris pe X: „La Kiev și împreună cu președintele Trump, am făcut o propunere clară: un armistițiu necondiționat de 30 de zile începând de luni. Președintele Zelenski s-a angajat, fără a pune condiții. Așteptăm un răspuns la fel de clar din partea Rusiei. Nu se poate negocia atunci când vorbesc armele. Nu se poate discuta în timp ce populația este bombardată. Este nevoie de un armistițiu acum, pentru ca discuțiile să poată începe. Pentru pace”.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a venit cu o reacție pe pagina sa Truth Social, la propunerea de negocieri directe cu Ucraina înaintată de președintele rus, Vladimir Putin, în cadrul unei conferințe nocturne. Liderul de la Washington a notat că urmează „o săptămână mare”. „O zi cu potențial mare pentru Rusia și Ucraina! Gândiți-vă la sutele de mii de vieți care vor fi salvate atunci când această „baie de sânge” fără sfârșit va ajunge, sperăm, la un final. Va fi o lume cu totul nouă și mult mai bună. Voi continua să lucrez cu ambele părți pentru a mă asigura că acest lucru se va întâmpla. SUA vrea, în schimb, să se concentreze pe Reconstrucție și Comerț. O săptămână mare urmează!”, a scris Donald Trump.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina, fără condiții prealabile, începând cu 15 mai, la Istanbul. Anunțul a fost făcut în fața presei, în cadrul unui discurs ținut noaptea, transmite TASS. „Propunem autorităților de la Kiev să reia negocierile, pe care le-au întrerupt la sfârșitul anului 2022. Să reia negocierile directe, și, subliniez, fără nicio condiție prealabilă. Propunem să începem fără întârziere, deja joi, 15 mai, la Instabul. Acolo unde acestea au avut loc anterior și unde au fost întrerupte”, a declarat Putin. Potrivit liderului rus, acesta intenționează să discute cu președintele turc, Recep Erdogan, despre organizarea negocierilor directe ruso-ucrainene.„Mâine avem programată o convorbire cu președintele Turciei, domnul Erdogan, și vreau să-i cer să ofere posibilitatea de desfășurare a acestor negocieri în Turcia. Sper că își va confirma dorința de a contribui la găsirea păcii în Ucraina”, a mai menționat liderul rus. Putin a precizat că discuțiile ar trebui să vizeze „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și „restabilirea unei păci durabile”. Totuși, liderul de la Kremlin nu a pomenit în discursul său ultimatumul dat de liderii europeni.

UPDATE Luni, 12 mai, ar urma să intre în vigoare încetarea focului pentru 30 de zile în Ucraina. Asta a cerut, ieri, președintele Zelenski, împreună cu liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei, care au vizitat Kievul. Apelul acestora este susținut și de președintele american, Occidentul fiind mai unit ca niciodată, după instaurarea guvernării Trump, în a face presiune asupra lui Putin să accepte armistițiul. „Cel mai important rezultat este că avem o poziție comună și clară cu privire la următoarele. Noi ne-am înțeles că de luni, 12 mai, trebuie să intre în vigoare încetarea totală și necondiționată a focului pentru cel puțin 30 de zile. Noi, împreună cerem asta de la Rusia. La fel știm că în acest demers suntem susținuți și de SUA. Oprirea necondiționată a focului înseamnă fără nicio condiție. Încercarea de a condiționa va însemna că se vrea în continuare război și compromiterea diplomației. Încetarea focului trebuie să fie peste tot - în aer, pe mare și uscat”, a menționat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova și zi crucială pentru viitorul Ucrainei. Oficialii europeni negociau înaintea Consiliului European de joi de la Bruxelles un compromis de ultim moment pentru a oferi Ucrainei miliardele de euro de care are nevoie pentru a-și finanța războiul, dar și cheltuielile de zi cu zi, scriu Reuters și Politico. „Trebuie să găsim o soluție astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen. „Nu vom părăsi Consiliul European fără o soluție pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani.” Volodimir Zelenski avertizează că absenţa unei decizii asupra activelor ruse îngheţate va fi „o mare problemă” pentru Ucraina. Totodată, se declară deschis pentru alegeri, dar anunță două condiții.

Între timp, Rusia a lansat un atac amplu contra Ucrainei, folosind zeci de drone. Deși apărarea aeriană a interceptat majoritatea dronelor, au fost raportate pagube la infrastructura civilă și mai mulți civili au fost răniți. Totodată, Estonia susţine că trei grăniceri ruşi au pătruns ilegal pe teritoriul său. După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război, notează Wall Street Journal (WSJ). Mai mult, Rusia ar putea fi declarată stat sponsor al terorismului în SUA.

UPDATE Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova. Activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca-Maiaki Udobnoe și Tudora-Starokazacie este sistată, după ce, în jurul orei 16.00, drone cu încărcătură explozivă au lovit podul peste Nistru situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe din Ucraina. Momentul atacului a fost surpins de internauți, care au postat imagini pe rețelele de socializare. Presa din Ucraina scrie că o femeie ar fi decedat, iar trei copii au fost răniți. Informația nu a fost însă confirmată de surse oficiale. În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată, informează Poliția de Frontieră. Zeci de șoferi au rămas blocați în cozi kilometrice la ieșirea din regiune, în zona localității Maiaki. Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în această zonă și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”. „Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean. În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru. Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev. Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei. Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”. El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa, scrie Mediafax.

UPDATE Liderii UE au convenit în cadrul summitului de joi de la Bruxelles să lucreze la opțiunea de finanțare a Ucrainei în perioada 2026-2027 prin utilizarea activelor rusești înghețate, mai degrabă prin împrumuturi comune, potrivit anunțului făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk, citat de Reuters.

UPDATE Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări. Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters. „Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW - din SUA) se află în centrul unui scandal din cauza manipulării unei hărți interactive a frontului din Ucraina - transmite postul public ucrainean Suspilne, relatează Rador Radio România. Un angajat al acestui centru american de analiză ar fi introdus date false despre înaintarea trupelor ruse în orașul Mirnohrad, regiunea Donețk, pentru a influența rezultatele pariurilor pe platforma Polymarket - scrie publicaţia "Responsible Statecraft", citând o investigaţie "404 Media". Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie. Pe platforma Polymarket, utilizatorii pariau dacă Rusia va ocupa Mirnohrad înainte de lăsarea întunericului, majoritatea considerând acest lucru puțin probabil. Totuși, în timpul nopţii, cineva cu acces la administrarea hărților ISW a modificat indicațiile, marcând o intersecție cheie ca fiind deja "ocupată de ruși", fără dovezi reale ale unei astfel de înaintări a armatei Rusiei. Datorită acestei modificări, câțiva investitori care au făcut pariuri riscante au obținut profituri de până la 33.000%. În total, utilizatorii au investit aproximativ 1,3 milioane de dolari pe această piață. Dimineața următoare, modificarea de pe hartă a fost eliminată, dar plățile către câștigători fuseseră deja efectuate, scrie Știripesurse.

UPDATE Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obţine detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înţelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare. Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post. El a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială. Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în următoarele 60-90 de zile”. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Rusia folosește regiunea Kaliningrad nu numai ca bază militară, ci ca instrument de presiune strategică asupra NATO și Europei, a explicat fostul șef al serviciilor de informații din Lituania. Potrivit lui Darius Jurgelevičius, riscul unei escaladări, inclusiv cu componentă nucleară, nu mai poate fi ignorat de oficialii Europei. Poziția enclavei, între Polonia și Lituania, cu acces direct la Marea Baltică, îi oferă Rusiei un avantaj strategic major. „Kaliningrad se află printre primele trei scenarii posibile pentru o confruntare NATO–Rusia. Este un pretext realist pentru justificarea unei escaladări militare”, a declarat joi Jurgelevičius, într-un interviu pentru Kyiv Post.

UPDATE Analiștii militari ucraineni de la DeepState avertizează că forțele ruse au înregistrat noi avansuri în estul regiunii Donețk, apropiindu-se de Myrnohrad și continuând presiunea în direcția orașului Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Este una din mizele schimburilor diplomatice aflate în desfășurare între Washington și Moscova: sfârșitul războiului din Ucraina ar putea însemna încetarea rapidă a izolării economice a Rusiei față de Occident. Wall Street Journal afirmă, în orice caz, că acesta este unul dintre subiectele de dialog cele mai avansate, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că discursul său, înregistrat de la Kupiansk, la foarte mică distanță de front, a avut un impact semnificativ asupra partenerilor internaționali, inclusiv asupra Statelor Unite. El a făcut aceste remarci în timp ce răspundea la întrebări despre dacă partenerii au văzut discursul său de la Kupiansk, dacă au înțeles că dictatorul rus Vladimir Putin minte cu privire la situația actuală de pe front și dacă discursul a influențat negocierile, relatează Ukrinform. 

UPDATE „Nu există un act de apărare europeană mai important decât sprijinirea apărării Ucrainei. Următoarele zile vor fi cruciale pentru asigurarea acestui lucru”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European, în ajunul summitului.

UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să aleagă între „bani astăzi sau sânge mâine”, în contextul în care liderii blocului comunitar se reunesc pentru a vota utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, relatează Independent.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis un avertisment dur liderilor europeni înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe fondul unei noi escaladări militare. Președintele Ucrainei spune că Rusia nu dă semne că vrea pacea și se pregătește să continue războiul și anul viitor, în timp ce, potrivit Sky News, trei persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra unui port din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Kievul va avea „o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse îngheţate pentru a finanţa un ajutor pentru Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit, joi, la Bruxelles, pentru a convinge liderii europeni să adopte o decizie politică privind transferul către Ucraina a activelor rusești înghețate. Este vorba despre circa 200 de miliarde de euro, care sunt critic necesare Kievului pentru apărare și pentru viitoarea reconstrucție. 

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia cu un rezultat neașteptat care, potrivit presupunerilor expertului, este discutat în cadrul părții secrete a negocierilor. O „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea apărea în intervalul dintre februarie și aprilie 2026, în timp ce 90% din negocierile care au avut loc și continuă să aibă loc rămân cu ușile închise — aceasta este opinia exprimată pentru TSN.ua de către politologul Volodimir Fesenko.

UPDATE Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul 2026, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru alianțele din Europa și pentru Ucraina. Decizia contrazice profund mesajele recente transmise de președintele Donald Trump. Congresul Statelor Unite a aprobat miercuri Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026, documentul anual care stabilește prioritățile de securitate și bugetul apărării americane, scrie NewsWeek.

UPDATE Trei persoane, inclusiv doi membri ai echipajului unei nave de marfă, au fost ucise în atacuri cu drone ucrainene, joi noapte, asupra portului rusesc Rostov-pe-Don și a orașului Bataisk din sudul regiunii Rostov, a declarat guvernatorul local.

UPDATE Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal.

UPDATE Trimisul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, este așteptat să viziteze Miami în acest weekend pentru discuții cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și consilierul și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, cu privire la planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat un oficial al Casei Albe și o sursă bine informată, relatează Axios. Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruși concluziile celei mai recente runde de discuții, în condițiile în care Moscova nu și-a schimbat semnificativ poziția, afirmă surse citate de Politico.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că, dacă țările alianței nu își vor respecta angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare, Rusia ar putea deveni mai puternică decât ele în câțiva ani, potrivi BBC. Într-un interviu acordat BBC Radio, Rutte a comentat și recentele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin cu privire la intenția sa de a cuceri teritoriile ucrainene, pe care Rusia le numește „teritoriile sale istorice”. Rutte a calificat drept „nebunie” faptul că dorința lui Putin de a-și realiza „ideea istorică de a recâștiga influența în Ucraina” sau în întreaga fostă Uniune Sovietică a dus deja la moartea sau rănirea a 1,1 milioane de ruși.

UPDATE Președintele ucrainean a menționat că semnalele pe care le transmite Putin nu sunt deloc noi. „El nu vrea să încheie războiul. Întrebarea este dacă îl poate continua. Aceasta depinde deja de parteneri, de presiunea lor sancționară și diplomatică. Acum, colegii americani afirmă că Putin este pregătit pentru încheierea războiului. Atât în mod public, cât și în formate nepublice. Noi susținem inițiativele americanilor” – a adăugat președintele Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este de acord cu toate elementele posibilelor viitoare acorduri, existând, printre altele, diferențe privind problema teritorială, finanțarea activelor înghețate etc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și acțiunile coordonate ale aliaților pot împiedica regimul de la Kremlin să continue războiul în același ritm în anul care urmează. „Nu cred că economia lui Putin este capabilă să susțină acest război la aceeași intensitate ca înainte. Dacă sancțiunile vor funcționa cu adevărat şi Statele Unite vor fi cinstite și transparente, iar Putin va încetini acum diplomatic acest val, SUA vor exercita o presiune mai mare asupra lui” – a afirmat Zelenski, joi, la o discuție cu presa, notează Rador.

UPDATE Comisia Dunării a creat un registru al pagubelor cauzate de agresiunea rusă în regiunea Dunării de Jos și a constatat încălcări ale Convenției de la Belgrad – a anunţat vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksi Kuleba. Potrivit acestuia, la cea de-a 104-a sesiune a organizației, cele mai multe state membre au susținut decizia inițiată de Ucraina privind crearea unui astfel de registru special al pagubelor provocate de Rusia în zona dunăreană, notează Rador.

UPDATE „O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a scris guvernatorul Ihor Tabureț pe aplicația de mesagerie Telegram. Conform acestuia, atacul a vizat infrastructura critică, iar o parte a principalului oraș al regiunii a rămas fără energie electrică. Totodată, mai mult de 12 case au fost avariate în urma bombardamentului. Armata ucraineană a precizat că Rusia a lansat în total 82 de drone asupra Ucrainei în cursul nopții, iar forțele ucrainene au reușit să neutralizeze 63 dintre ele, potrivit News.ro.

UPDATE Armata rusă a lansat 82 de drone, inclusiv drone de tip Shahed sau Gerbera asupra regiunilor Cerkasî, Odessa, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Sumî, au anunțat Forțele Aeriene Ucrainene, punctând că 63 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ucrainene. În regiunea Sumî, o dronă a provocat daune infrastructurii civile, rănind o persoane. În regiunea Odesa au fost avariate un bloc rezidențial și o școală, fiind rănite șapte persoane. Șase au primit îngrijiri la fața locului, a șaptea fiind internată în stare moderată. Regiunea Nikolaev a fost vizată de atacuri asupra infrastructurii energetice, care au provocat întreruperi de curent, fără să fie anunțate victime. În regiunea Cerkasî, în orașul Krivoi Rog, dronele au au lovit zone rezidențiale, declanșând incendii și rănind două persoane.

UPDATE Compania rusă ZaVOZ, specializată în proiectarea de echipamente militare, a anunţat joi că începe producţia în masă a unei noi uniforme de camuflaj care va permite soldaţilor să treacă nedetectați de dronele inamice, chiar şi de cele echipate cu camere cu infraroșu, informează EFE.

UPDATE Congresul Statelor Unite este acum scena unei confruntări politice și morale majore, după ce un proiect de lege bipartizan ar putea desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului. Inițiativa vizează în special răpirea copiilor ucraineni și atacurile asupra populației civile. Legiuitorii americani dezbat intens desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, într-un moment în care războiul brutal al Ruiei din Ucraina continuă să facă zilnic victime în rândul populației nevinovate și în special în rândul copiilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Vânzările de medicamente pentru mahmureală în Rusia au crescut cu 27% între ianuarie şi octombrie 2025, atingând un maxim al ultimilor trei ani, o situaţie pe care companiile farmaceutice ruseşti o atribuie creșterii concurenței şi unei tendințe tot mai mari în rândul ruşilor către un stil de viaţă mai sănătos, relatează joi agenția EFE.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat joi condamnarea la 13 ani de închisoare a lui Hayden Davies, un cetățean britanic în vârstă de 30 de ani, acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei împotriva Rusiei, notează Reuters. Potrivit Procuraturii Generale al Rusiei, Davies a fost judecat de o instanță din Donețk-ul ocupat. Acesta ar fi ajuns în Ucraina în august 2024. Acesta a intrat în Legiunea Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, ar fi participat la procesul de instrucția și ar fi luptat împotriva armate ruse în Donețk. Procuratura mai anunță că britanicul ar fi fost capturat de trupele ruse în iarna anului 2024, fiind înarmat cu o pușcă de asalt americană și muniție. 

UPDATE Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior. Democrația este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalți îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro. Wolton spune că a fost surprins de amploarea înțelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcția politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.

UPDATE Luna trecută, liderul de la Kremlin a confirmat că Rusia a început deja demersurile pentru producția de serie a sistemului Oreșnik. Putin a lăudat anterior puterea de distrugere a rachetei, comparând-o cu cea a unei arme nucleare și susținând că este imposibil de interceptat, deși unii experți internaționali s-au arătat sceptici față de aceste afirmații. „Până la sfârșitul acestui an, noul sistem de rachete hipersonice cu rază medie de acțiune Oreșnik va fi introdus în serviciul de luptă”, a declarat Putin miercuri, în cadrul unei reuniuni extinse cu înalți oficiali militari la Moscova. Mai mult, Rusia intenționează să desfășoare acest sistem și pe teritoriul statului vecin Belarus, care are granițe comune atât cu Ucraina, cât și cu state membre NATO. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a confirmat recent că rachetele Oreșnik vor intra în serviciu de luptă în țara sa până la finalul anului 2025. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că raza de acțiune a acestor rachete reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Europe. El a solicitat guvernelor occidentale să impună sancțiuni drastice companiilor rusești implicate în dezvoltarea acestei noi tehnologii militare, notează Realitatea.

UPDATE  Estonia a început instalarea primelor buncăre militare în secțiunea sud-estică a frontierei sale cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un amplu proiect defensiv comun al statelor baltice, potrivit Onet. Noile structuri subterane vor constitui nucleul unui sistem de fortificații menit să întărească flancul estic al NATO în regiune.

UPDATE Trei grăniceri ruşi au trecut ilegal în teritoriul Estoniei miercuri, a anunţat Ministerul estonian de Externe, relatează dpa. Potrivit ministerului, cei trei au traversat linia de control între Estonia şi Rusia pe un dig de protecţie de pe râul Narva, conform Agerpres. Cei trei au ajuns la faţa locului cu un vehicul cu pernă de aer, apoi au mers pe jos de-a lungul digului, după care s-au întors la vehiculul lor şi au trecut înapoi pe partea rusă. Ministerul a publicat o înregistrare video înregistrată de o cameră de supraveghere de la locul incidentului, care a avut loc lângă satul Vasknarva. Ministrul de interne estonian Igor Taro a afirmat că motivele grănicerilor ruşi sunt neclare.