Liderii europeni au cerut Rusiei să accepte un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai și să participe la negocieri. În caz contrar, Occidentul amenință cu intensificarea sancțiunilor și continuarea furnizării de armament Ucrainei. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina, fără condiții prealabile, începând cu 15 mai, la Istanbul. Cu o reacție a venit președintele american, Donald Trump, și președintele francez, Emmanuel Macron. Totodată, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat propunerea lui Putin de reluare a negocierilor de pace și a declarat că „Ucraina este pregătită să se întâlnească”.

Totuși, la câteva ore după discursul lui Putin, forțele ruse au desfășurat un atac aerian asupra Kievului, iar lângă unul dintre satele de pe frontul din regiunea Sumî, experți în explozibili au neutralizat o încărcătură neexplodată a unei drone rusești.

UPDATE La puțin timp după ce Volodimir Zelenski a reacționat la propunerea făcută de Vladimir Putin privind reluarea negocierilor, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a transmis că, de fapt, Ucraina a interpretat greșit declarația liderului rus, transmite Libertatea. „Judecând după reacția de la Bankova (n.red – strada din Kiev unde se află clădirea Administrației Prezidențiale), ei nu au citit bine transcrierea declarației președintelui rus”, a afirmat Maria Zaharov, subliniind că propunerea lui Putin a fost comentată și susținută de sute de politicieni. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a precizat că președintele Vladimir Putin a spus clar că este nevoie de un proces de negociere privind cauzele care stau la baza conflictului. Doar după aceea va fi posibil să se vorbească despre o încetare a focului, a explicat ea.

UPDATE Turcia s-a declarat gata să supravegheze un eventual armistițiu în Ucraina, dacă acesta va fi stabilit, potrivit unei surse din Ministerul turc de Externe, transmite Adevărul. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a anunțat că Turcia este pregătită să își asume responsabilitatea monitorizării unei posibile încetări a focului în Ucraina. Declarația a fost făcută sâmbătă, în cadrul unei reuniuni organizate la Kiev cu liderii din „Coaliția Voinței”, potrivit unei surse din Ministerul turc de Externe. „Fidan a exprimat sprijinul Ankarei pentru eforturile de încetare necondiționată a focului și a adăugat că Turcia este gata să îşi asume obligaţia de a monitoriza încetarea focului în Ucraina, în cazul în care aceasta este stabilită”, a precizat sursa, sub rezerva anonimatului.

UPDATE Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la pace în Ucraina și Fâșia Gaza, în primul sa rugăciune duminicală, transmite Digi24. „Port în inima mea suferinţa iubitului popor ucrainean. Trebuie făcut totul pentru a se ajunge la o pace autentică, dreaptă şi durabilă, cât mai curând posibil”, a declarat Suverantul Pontif, pledând ca „toţi prizonierii să fie eliberaţi, iar copiii să se poată întoarce la familiile lor”.

video: yt/Associated Press

UPDATE Un videoclip emoționant a fost publicat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu ocazia Zilei Mamelor. Sărbătoarea este celebrată în a doua duminică a lunii mai în mai multe țări din lume, inclusiv România. Videoclipul prezintă cadre emoționante din discuțiile soldaților ucraineni întorși din prizonieratul rus, cu mamele lor. „Mama, sunt viu”, „Mama, te iubesc”, sunt printre cele mai des utilizate fraze. Clipul prezintă și alte momente emoționante cu implicarea mamelor și copiilor acestora, mulți dintre care întorși de pe front.„Tuturor mamelor ucrainene și tuturor femeilor care oferă cel mai de preț dar, viața. Lumea noastră vă este datoare. Pentru îmbrățișările calde, dragostea de mamă, sprijinul și credința voastră, pentru fiecare rugăciune. La mulți ani de Ziua Mamei!”, a scris Zelenski pe X.

video: tg/Zelenskiy

UPDATE Iranul se pregătește să trimită în Rusia, în viitorul apropiat, lansatoare de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune pentru a fi utilizate împotriva Ucrainei. Informația este confirmată de doi oficiali occidentali din domeniul securității și de un oficial regional, transmite Mediafax. Livrarea lansatoarelor Fath-360, dacă va avea loc, va ajuta la susținerea atacului Rusiei asupra Ucrainei și va întări legăturile dintre Moscova și Teheran. Sursele au confirmat, în exclusivitate pentru Reuters, intenția Iranului de a livra rachetele care au o rază de acțiune de 120 km.

UPDATE O decizie crucială pentru frontul ucrainean a fost luată la Washington, în timp ce la Berlin se instalează un nou executiv: administrația americană a aprobat, potrivit The New York Times, transferul a 125 de rachete de artilerie cu rază lungă de acțiune și 100 de rachete antiaeriene Patriot din Germania către Ucraina. Acordul vine într-un moment în care Occidentul, într-un gest rar de unitate, presează Moscova pentru acceptarea unui armistițiu necondiționat de 30 de zile, transmite Adevărul. Tranzacția, deși generată formal de Berlin, avea nevoie de avizul Washingtonului pentru a putea fi pusă în practică, având în vedere originea americană a armamentului. Informația, furnizată de un oficial al Congresului american, a fost confirmată sâmbătă de cotidianul The New York Times. Deputatul Egor Cernev, vicepreședinte al comisiei de apărare și securitate din Rada Supremă, a declarat pentru NYT că Ucraina suferă de un deficit sever în ceea ce privește rachetele cu rază lungă și sistemele de apărare antiaeriană avansate, inclusiv Patriot. „Europa încearcă să înlocuiască ajutorul pierdut din partea Statelor Unite, dar, din păcate, nu are capacitatea de a face acest lucru”, a subliniat el.

UPDATE Lângă unul dintre satele de pe frontul din regiunea Sumî, experți în explozibili au neutralizat o încărcătură neexplodată a unei drone rusești. Despre aceasta a anunțat poliția regională pe Telegram, relatează Ukrinform. „Nu departe de unul dintre satele de pe frontul din regiunea Sumî, experți în explozibili ai poliției au găsit o ogivă neexplodată a unei drone rusești. Datorită acțiunilor profesionale și coordonate ale specialiștilor, am reușit să neutralizăm amenințarea care ar fi putut lua vieți omenești”, se arată în comunicat.

UPDATE La câteva ore după discursul lui Putin forțele ruse au desfășurat un atac aerian asupra Kievului, primarul anunțând că sistemele antiaeriene au intrat în acțiune. Martori Reuters au spus că au auzit explozii în capitala ucraineană ce sunau ca și când ar fi unități de apărare aeriană. Kievul și regiunea înconjurătoare au fost atacate cu mai multe drone, au transmis pe Telegram și forțele aeriene ucrainene, care au menționat și alte regiuni ucrainene aflate sub atac aerian cu drone.

UPDATE Cum interpretează anunțul lui Putin corespondentul-șef pentru afaceri externe al Wall Street Journal, Yaroslav Trofimov. „Mesajul transmis de Putin în această noapte este că respinge armistițiul de 30 de zile propus de Trump și Europa (și acceptat de Ucraina), dar este dispus ca oamenii săi să se întâlnească cu ucrainenii la Istanbul pentru a negocia termenii capitulării Kievului. A interpreta acest lucru ca pe un pas către pace este mai mult decât o naivitate”, a scris pe X jurnalistul american de origine ucraineană.

UPDATE Rusia a pierdut un număr estimat de 965.890 de soldați de la lansarea invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022, potrivit unei actualizări publicate pe 11 mai de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cifra include 1.310 pierderi raportate în ultimele 24 de ore. Raportul evidențiază și pierderi semnificative de echipamente militare ale Rusiei pe parcursul conflictului, inclusiv 10.792 de tancuri, 22.446 de vehicule blindate de luptă, 47.947 de vehicule și cisterne de combustibil, 27.670 de sisteme de artilerie, 1.381 de lansatoare multiple de rachete și 1.159 de sisteme de apărare antiaeriană. Pierderile aeriene includ 372 de avioane, 335 de elicoptere și 35.537 de drone. De asemenea, au fost distruse 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat propunerea lui Putin de reluare a negocierilor de pace. Liderul de la Kiev declară că „Ucraina este pregătită să se întâlnească”.„Este un semn bun că rușii, în sfârșit, au început să se gândească la încheierea războiului. Întreaga lume așteaptă acest lucru de foarte mult timp. Iar primul pas real către încheierea oricărui război este încetarea focului. Nu are sens să se continue uciderile nici măcar o zi în plus. Așteptăm ca Rusia să confirme încetarea focului – completă, de durată și de încredere, începând de mâine, 12 mai, iar Ucraina este pregătită să se întâlnească”, a scris Zelenski pe pagina sa de Telegram.

UPDATE Cu o reacție a venit și liderul francez, Emmanuel Macron. Liderul de la Paris a scris pe X: „La Kiev și împreună cu președintele Trump, am făcut o propunere clară: un armistițiu necondiționat de 30 de zile începând de luni. Președintele Zelenski s-a angajat, fără a pune condiții. Așteptăm un răspuns la fel de clar din partea Rusiei. Nu se poate negocia atunci când vorbesc armele. Nu se poate discuta în timp ce populația este bombardată. Este nevoie de un armistițiu acum, pentru ca discuțiile să poată începe. Pentru pace”.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a venit cu o reacție pe pagina sa Truth Social, la propunerea de negocieri directe cu Ucraina înaintată de președintele rus, Vladimir Putin, în cadrul unei conferințe nocturne. Liderul de la Washington a notat că urmează „o săptămână mare”. „O zi cu potențial mare pentru Rusia și Ucraina! Gândiți-vă la sutele de mii de vieți care vor fi salvate atunci când această „baie de sânge” fără sfârșit va ajunge, sperăm, la un final. Va fi o lume cu totul nouă și mult mai bună. Voi continua să lucrez cu ambele părți pentru a mă asigura că acest lucru se va întâmpla. SUA vrea, în schimb, să se concentreze pe Reconstrucție și Comerț. O săptămână mare urmează!”, a scris Donald Trump.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina, fără condiții prealabile, începând cu 15 mai, la Istanbul. Anunțul a fost făcut în fața presei, în cadrul unui discurs ținut noaptea, transmite TASS. „Propunem autorităților de la Kiev să reia negocierile, pe care le-au întrerupt la sfârșitul anului 2022. Să reia negocierile directe, și, subliniez, fără nicio condiție prealabilă. Propunem să începem fără întârziere, deja joi, 15 mai, la Instabul. Acolo unde acestea au avut loc anterior și unde au fost întrerupte”, a declarat Putin. Potrivit liderului rus, acesta intenționează să discute cu președintele turc, Recep Erdogan, despre organizarea negocierilor directe ruso-ucrainene.„Mâine avem programată o convorbire cu președintele Turciei, domnul Erdogan, și vreau să-i cer să ofere posibilitatea de desfășurare a acestor negocieri în Turcia. Sper că își va confirma dorința de a contribui la găsirea păcii în Ucraina”, a mai menționat liderul rus. Putin a precizat că discuțiile ar trebui să vizeze „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și „restabilirea unei păci durabile”. Totuși, liderul de la Kremlin nu a pomenit în discursul său ultimatumul dat de liderii europeni.

UPDATE Luni, 12 mai, ar urma să intre în vigoare încetarea focului pentru 30 de zile în Ucraina. Asta a cerut, ieri, președintele Zelenski, împreună cu liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei, care au vizitat Kievul. Apelul acestora este susținut și de președintele american, Occidentul fiind mai unit ca niciodată, după instaurarea guvernării Trump, în a face presiune asupra lui Putin să accepte armistițiul. „Cel mai important rezultat este că avem o poziție comună și clară cu privire la următoarele. Noi ne-am înțeles că de luni, 12 mai, trebuie să intre în vigoare încetarea totală și necondiționată a focului pentru cel puțin 30 de zile. Noi, împreună cerem asta de la Rusia. La fel știm că în acest demers suntem susținuți și de SUA. Oprirea necondiționată a focului înseamnă fără nicio condiție. Încercarea de a condiționa va însemna că se vrea în continuare război și compromiterea diplomației. Încetarea focului trebuie să fie peste tot - în aer, pe mare și uscat”, a menționat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.