13 mai 2025, ora 20:55

Un audit al Curții de Conturi la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a scos la iveală o serie de deficiențe. Auditul a vizat inclusiv corectitudinea calculului compensațiilor în sumă de 1,2 miliarde de lei acordate de minister. Potrivit Curții de Conturi, echipa de audit a fost limitată în obținerea probelor adecvate privind corectitudinea calculului compensațiilor din cauza deficiențelor în schimbul de date dintre sistemul informațional SIVE și alte sisteme relevante. 

„Aceste sisteme conțin informații esențiale legate de indicatorii care stau la baza stabilirii compensațiilor individuale, iar disfuncționalitățile în integrarea și utilizarea eficientă a datelor afectează capacitatea de a verifica acuratețea plăților efectuate”, se menționează într-un comunicat al CCRM.

Probele de audit au fost colectate de la 15 entități ale căror rapoarte financiare sunt consolidate în raportul financiar al MMPS, precum și de la 40 de entități în care ministerul deține rolul de fondator. 

Raportul relevă și nereguli privind evidența patrimoniului gestionat de minister. La începutul anului 2024, valoarea acestuia era de 767,3 milioane de lei, iar până la finalul anului a crescut la 779,9 milioane. 

Cu toate acestea, auditul arată că 22 de clădiri, în valoare de 16,5 milioane de lei, apar în contabilitatea ministerului, deși în Registrul Bunurilor Imobile figurează ca aparținând altor autorități. Alte patru clădiri cu o suprafață totală de 108,8 metri pătrați nu au fost recunoscute deloc în contabilitate, iar o clădire cu valoarea de 14,2 milioane de lei, în care au fost efectuate investiții de peste 9 milioane de lei, nu a fost reevaluată. 

Situații similare au fost identificate și în cazul unor terenuri: unele înregistrate pe alte entități, altele neînregistrate în totalitate, ceea ce, potrivit auditorilor, generează riscuri reale de pierdere a acestora.

Auditul a evidențiat și deficiențe în domeniul managementului instituțional și implementarea recomandărilor anterioare. Deși o hotărâre de Guvern emisă în august 2024 prevedea majorarea efectivului-limită al ministerului de la 115 la 126 de angajați, MMPS nu a aprobat statele de personal necesare. 

Mai mult, deși în organigramă este prevăzut un serviciu de audit intern cu cel puțin trei funcții, în 2024 acesta a funcționat cu un singur angajat. Nici normativul de dimensionare a activității de audit intern, care trebuia aprobat de la începutul anului 2024, nu a fost pus în aplicare.

Auditul a scos la iveală și abateri în ceea ce privește numirea conducătorilor instituțiilor subordonate ministerului. În 24 de cazuri, au fost desemnați directori interimari care au depășit termenul legal de 12 luni în funcție, deși legislația prevede o limită maximă de șase luni, care poate fi prelungită o singură dată. În acest context, Curtea de Conturi a cerut evaluarea situației și adoptarea unor decizii corespunzătoare.

Totodată, auditul a reiterat un șir de recomandări formulate anterior, care au fost doar parțial implementate și neimplementate. Menționăm că Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu a venit cu o reacție deocamdată.

Raportul complet de audit poate fi consultat pe site-ul Curții de Conturi a Republicii Moldova și conține detalii constatările, concluziile și recomandările înaintate.

07 decembrie 2025, ora 21:00

Ucraina a înghețat o parte dintre activele celui mai influent oligarh din regiunea separatistă Transnistria, Viktor Gușan, cofondator al holdingului „Șerif”, după ce procurorii au stabilit că firme afiliate acestuia au furnizat bunuri și servicii pentru complexul militar-industrial al Federației Ruse, scrie pravda.ua, citat de ziare.com.

Potrivit presei ucrainene, companii apropiate de Gușan au fost conectate la lanțul de producție militară rusesc prin intermediul fabricii „Moldavizolit”, situată pe teritoriul controlat de administrația separatistă de la Tiraspol. Ancheta ucraineană arată că, în timpul războiului, această fabrică a jucat un rol important în furnizarea de materiale necesare industriei de apărare a Rusiei.

Investigația aduce în prim-plan persoanele-cheie implicate, modul în care au fost create firme intermediare în Federația Rusă, precum și legăturile directe care, potrivit anchetatorilor, duc înapoi la holdingul „Șerif”.

Autoritățile ucrainene precizează că măsurile de înghețare a activelor rămân în vigoare până la finalizarea investigației.

Holdingul „Șerif” deține o poziție aproape monopolistă în Transnistria, controlând comerțul, piața petrolieră, telecomunicațiile și principalele mijloace de informare în masă. Grupul include operatorul de telefonie mobilă „Interdnestrkom”, combinatul de vinuri și cognac din Tiraspol, banca „Agroprombank”, fabrica de textile „Tirotex”, postul de televiziune TSV, cazinouri, un club de fotbal, un complex sportiv, o rețea de benzinării și mai multe showroom-uri auto.

Averea lui Viktor Gușan este estimată la aproximativ 2 miliarde de dolari.

La sfârșitul lunii noiembrie, Ucraina a sincronizat regimul de sancțiuni cu cel al Statelor Unite, introducând restricții împotriva „Rosneft”, a companiilor afiliate și a unor firme din grupul „Lukoil”.