Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a anunțat că armata israeliană va intra „cu toată forța (sa)” în Fâșia Gaza în următoarele zile, în timp ce armata a încercat să-l ucidă pe liderul Hamas, Mohammad Sinwar, într-un atac asupra unui spital din sudul Fâșiei Gaza. Cu o reacție critică a venit președintele francez, Emmanuel Macron, care afirmă că „ceea ce face guvernul lui Benjamin Netanyahu astăzi (în Fâșia Gaza) este inacceptabil”, „este o rușine”.

Între timp, la Riad, Trump a semnat cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman un amplu acord economic și militar, incluzând investiții saudite de 600 miliarde de dolari în SUA și un pachet de armament american în valoare de 142 miliarde. De asemenea,  a anunțat că ridică sancţiunile americane împotriva Siriei.

video: yt/MiddleEastEye

UPDATE Benjamin Netanyahu l-a acuzat miercuri pe Emmanuel Macron că se plasează de partea unei „organizații teroriste”, după criticile președintelui francez cu privire la linia urmată de prim-ministrul israelian în Fâșia Gaza, informează AFP, conform Agerpres. „Macron a ales din nou să se plaseze de partea unei organizații teroriste islamiste ucigașe și să-i răspândească propaganda josnică ce acuză Israelul de crime ritualice”, a declarat Netayahu într-un comunicat transmis de biroul său de presă.

UPDATE Cel puțin 48 de palestinieni au fost uciși într-o serie de atacuri aeriene ale Israelului. Atacurile au lovit noaptea trecută Nordul Fâșiei Gaza, transmite Mediafax. Atacurile aeriene au lovit mai multe case din orășelul Jabalia, dar și o tabără de refugiați. Printre morți se află 22 de copii și 15 femei, potrivit datelor publicate de Spitalul Indonezian, citat de BBC. Un video apărut online arată imagini cu cel puțin douăsprezece cadavre întinse pe podea. Armata israeliană susține că i-a atenționat pe cetățeni din orașul respectiv, dar și din zone învecinate să evacueze orașul marți noapte, după ce un grup armat Palestinian a lansat rachete în Israel.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump s-a întâlnit miercuri la Riad cu omologul său sirian Ahmed al-Sharaa, după ce a anunţat ridicarea sancţiunilor împotriva Damascului, care a salutat un „punct de cotitură decisiv” pentru Siria, transmite Digi24. Întâlnirea, anunţată de Washington ca fiind scurtă şi informală, a început în jurul orei locale 10:15 (07:15 GMT), cu puţin timp înainte de o reuniune a Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), o organizaţie formată din şase ţări din regiune. Potrivit Casei Albe, Donald Trump „a acceptat să îl salute” pe noul şef al statului sirian, care a venit la putere în decembrie anul trecut în fruntea unei coaliţii de forţe islamiste care l-a înlăturat pe Bashar al-Assad. Scurta întâlnire dintre Trump şi al-Sharaa a avut loc în pofida reticenţei Israelului, un aliat important al Statelor Unite, care a lansat lovituri aeriene în Siria cu mult timp înainte de căderea lui Bashar al-Assad.

UPDATE Juliette Binoche, preşedinta juriului Festivalului de Film de la Cannes, i-a adus în deschidere un omagiu fotojurnalistei palestiniene Fatima Fatima Hassouna, ucisă într-un bombardament israelian, iar Laurent Lafitte, transmite News.ro. Într-un discurs introductiv foarte politic, în care a adus un omagiu artiştilor care luptă împotriva tuturor formelor de opresiune din întreaga lume, Juliette Binoche a vorbit despre victimele conflictului dintre Israel şi Hamas. Preşedinta juriului a avut un cuvânt pentru „ostaticii din 7 octombrie”, precum şi pentru fotojurnalista palestiniană Fatima Hassouna, ucisă într-un bombardament israelian la mijlocul lunii aprilie şi eroina unui documentar programat în cadrul Festivalului de la Cannes.  „Fatma ar fi trebuit să fie cu noi în seara asta. Arta rămâne. Este mărturia puternică a vieţilor noastre, a viselor noastre”, a spus vedeta în discurs.

UPDATE Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că foametea va afecta o generaţie întreagă de palestinieni. Experţii se referă la copiii din Gaza care, în prezent, se confruntă cu foametea şi cu numeroase boli provocate de lipsa alimentelor, transmite Mediafax. OMS avertizează asupra efectului devastator al foametei asupra unei generaţii de palestinieni. Nivelul de malnutriţie este în creştere în Gaza, iar foametea ar putea avea efecte de durată asupra „unei întregi generaţii”, a spus reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate, Rik Peeperkorn, potrivit Al Jazeera.

UPDATE „Nimeni nu va dicta Franței poziția sa” cu privire la recunoașterea unui stat palestinian, a declarat marți șeful diplomației franceze, după ce omologul său israelian a amenințat țările care vor face o astfel de alegere, informează AFP, conform Agerpres. „Franța o va face pentru că Franța crede într-o soluție politică durabilă pentru regiune, atât în interesul securității Israelului, cât și în interesul securității palestinienilor”, a justificat ministrul francez pentru Europa și Afaceri Externe, Jean-Noel Barrot, în fața Adunării Naționale.

UPDATE Guvernul taliban a afirmat marţi că este pregătit să „dialogheze” cu administraţia Trump cu privire la repatrierea refugiaţilor afgani al căror statut de protecţie temporară în Statele Unite urmează să fie revocat în iulie. Unele ONG-uri au exprimat îngrijorări privind soarta afganilor care ar urma să fie trimiși înapoi în Afganistan, transmite Digi24. Diplomaţia afgană a salutat „o măsură pozitivă şi o recunoaştere a realităţilor existente, subliniind progresele Afganistanului pe planul securităţii şi economiei”.

UPDATE Trump a semnat cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman un amplu acord economic și militar, incluzând investiții saudite de 600 miliarde de dolari în SUA și un pachet de armament american în valoare de 142 miliarde, transmite Mediafax. Liderul saudit a declarat că valoarea totală a acordurilor ar putea ajunge chiar la 1.000 de miliarde de dolari în lunile următoare. În discursul său din Riad, Trump a lăudat relația cu bin Salman și a evitat orice referire la uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, subiect care a tensionat relațiile americano-saudite în trecut. Vizita a inclus discuții despre dezvoltarea unor proiecte economice uriașe în Arabia Saudită, precum orașul futurist NEOM. Trump a fost însoțit de mai mulți lideri de business americani, printre care Elon Musk, Sam Altman (OpenAI) și Larry Fink (BlackRock).

UPDATE Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a anunțat că armata israeliană va intra „cu toată forța (sa)” în Fâșia Gaza în următoarele zile și că nu vede vreun scenariu în care să înceteze războiul. Cu o reacție critică a venit președintele francez, Emmanuel Macron. „În următoarele zile, vom intra cu toată forța noastră pentru a finaliza operațiunea și a învinge Hamas. Nu va exista nicio situație în care noi vom opri războiul. Un armistițiu temporar este posibil (pentru a asigura eliberarea ostaticilor încă deținuți în Gaza), însă noi vom merge până la capăt”, a declarat Netanyahu în timpul unei întâlniri cu soldații rezerviști. Premierul a mai afirmat că serviciile sale se străduiesc să găsească țări dispuse să accepte palestinienii care vor părăsi Fâșia Gaza.„Am înfiinţat o administraţie ce le va permite să plece, însă problema de partea noastră se rezumă la un singur lucru: avem nevoie de ţări gata să-i primească. La aceasta lucrăm noi la ora actuală”, a adăugat Netanyahu. Emmanuel Macron a criticat anunțul premierul israelian, afirmând că „ceea ce face guvernul lui Benjamin Netanyahu astăzi (în Fâșia Gaza) este inacceptabil”, „este o rușine”, adăugând că „nu este treaba unui președinte al Franței să spună 'acesta este genocid', ci a istoricilor”. Șeful statului francez a mai reamintit în cadrul unui interviu că a fost „unul dintre puținii lideri care au mers la frontiera” dintre Egipt și Gaza, „unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am văzut vreodată”.

UPDATE Israelul a încercat să-l ucidă pe liderul Hamas, Mohammad Sinwar, într-un atac asupra unui spital din sudul Fâșiei Gaza, desfășurat marți seara, potrivit unui oficial israelian de rang înalt și a două surse familiarizate cu acțiunea, relatează CNN, conform Digi24. El a devenit liderul de facto al grupării militante după ce armata israeliană l-a ucis pe fratele său, Yahya Sinwar, în octombrie anul trecut. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au efectuat un atac asupra spitalului european din Khan Younis, în care a vizat „teroriști Hamas aflați într-un centru de comandă și control” situat în infrastructura subterană a spitalului. Mai multe proiectile lansate de avioanele de luptă israeliene au lovit curtea spitalului, potrivit dr. Saleh Al Hams, șeful asistenților medicali. Unii oameni sunt îngropați sub dărâmături, a spus el, numind situația „o catastrofă”. Echipele medicale au încercat să mute pacienții în saloane sigure din interiorul spitalului. Înregistrările video de la fața locului au arătat coloane de fum și praf ridicându-se după ceea ce pare a fi unul dintre cele mai puternice atacuri din Gaza din ultimele săptămâni.

video: tg/Nexta

UPDATE Donald Trump a produs o surpriză marţi anunţând de la Riad că ridică sancţiunile americane împotriva Siriei. „Voi ordona încetarea sancţiunilor împotriva Siriei pentru a le oferi o şansă la măreţie”, a declarat preşedintele american, precizând că a ajuns la această decizie în urma solicitărilor presante ale gazdei sale, prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, relatează AFP, conform News.ro. De asemenea, Donald Trump „a fost de acord să îl salute” miercuri pe preşedintele interimar al Siriei, Ahmad al-Sharaa, în timpul vizitei sale oficiale la Riad, a declarat un oficial american de rang înalt.

UPDATE Președintele american Donald Trump a numit marți Iranul „cea mai distructivă forță” din Orientul Mijlociu, acuzând Teheranul de instabilitatea din regiune și avertizând că Statele Unite nu îi vor permite niciodată să dețină o armă nucleară, relatează Reuters. Oferind ceea ce el a descris ca fiind atât un avertisment final, cât și o posibilă deschidere pentru diplomație, Trump a afirmat că Iranul are de ales între a-și continua „haosul și teroarea” sau o cale către pace. Teheranul a negat în mod repetat acuzațiile de alimentare a instabilității în Orientului Mijlociu.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.