14 mai 2025, ora 11:20

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a anunțat că armata israeliană va intra „cu toată forța (sa)” în Fâșia Gaza în următoarele zile și că nu vede vreun scenariu în care să înceteze războiul. Cu o reacție critică a venit președintele francez, Emmanuel Macron.

video: yt/MiddleEastEye

„În următoarele zile, vom intra cu toată forța noastră pentru a finaliza operațiunea și a învinge Hamas. Nu va exista nicio situație în care noi vom opri războiul. Un armistițiu temporar este posibil (pentru a asigura eliberarea ostaticilor încă deținuți în Gaza), însă noi vom merge până la capăt”, a declarat Netanyahu în timpul unei întâlniri cu soldații rezerviști.

Premierul a mai afirmat că serviciile sale se străduiesc să găsească țări dispuse să accepte palestinienii care vor părăsi Fâșia Gaza.

„Am înfiinţat o administraţie ce le va permite să plece, însă problema de partea noastră se rezumă la un singur lucru: avem nevoie de ţări gata să-i primească. La aceasta lucrăm noi la ora actuală”, a adăugat Netanyahu.

Pe 5 mai, Israelul a anunţat o nouă campanie militară în Fâşia Gaza, campanie ce prevede „cucerirea” teritoriului palestinian.

„Dacă le vom oferi posibilitatea să plece, vă spun, peste 50% vor pleca, chiar şi mult mai mulţi, cred eu. Însă Hamas nu va mai fi acolo”, a subliniat ieri Netanyahu.

Emmanuel Macron a criticat anunțul premierul israelian, afirmând că „ceea ce face guvernul lui Benjamin Netanyahu astăzi (în Fâșia Gaza) este inacceptabil”, „este o rușine”, adăugând că „nu este treaba unui președinte al Franței să spună 'acesta este genocid', ci a istoricilor”.

Șeful statului francez a mai reamintit în cadrul unui interviu că a fost „unul dintre puținii lideri care au mers la frontiera” dintre Egipt și Gaza, „unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am văzut vreodată”.

Anterior, în aprilie, președintele francez a anunțat că Parisul ar putea recunoaște statul palestinian în luna iunie a anului curent.

„Voi face asta pentru că eu cred că la un moment dat acest lucru va fi corect și pentru că eu vrea de asemenea să participăm la o dinamică colectivă, care ar urma să le permită tuturor celor care apară Palestina să recunoască în schimb Israelul, ceea ce mai mulți dintre ei nu au făcut”, a adăugat Macron.

22 decembrie 2025, ora 19:34

Uniunea Europeană va menține pentru încă șase luni sancțiunile economice împotriva Federației Ruse. Măsurile restrictive au fost prelungite până la 31 iulie 2026, în contextul războiului de agresiune declanșat de Rusia. Totodată, a adăugat în lista neagră doi judecători din Rusia. 

„Atâta timp cât acțiunile ilegale ale Federației Ruse continuă să încalce normele fundamentale ale dreptului internațional, inclusiv, în special, interdicția utilizării forței, este oportun să se mențină în vigoare toate măsurile impuse de UE și să se ia măsuri suplimentare, dacă este necesar”, transmite Consiliul European într-un comunicat. 

Sancțiunile, introduse inițial în 2014 și extinse semnificativ după februarie 2022, vizează mai multe sectoare-cheie, inclusiv comerțul, finanțele, energia, tehnologia, industria, transporturile și bunurile cu dublă utilizare, precum și bunurile de lux. 

De asemenea, rămân în vigoare interdicțiile privind importul și transferul de țiței maritim și anumite produse petroliere rusești, eliminarea unor bănci din sistemul SWIFT și suspendarea activității mai multor canale de dezinformare susținute de Kremlin pe teritoriul UE.

În același timp, Consiliul UE a decis impunerea de sancțiuni individuale împotriva a doi membri ai sistemului judiciar rus, acuzați de încălcări grave ale drepturilor omului și reprimarea societății civile. Este vorba despre Dmitri Gordeev, judecător la Tribunalul Orășenesc Moscova, și Ludmila Balandina, procuroare implicată în dosare considerate motivate politic.

Potrivit autorităților europene, Dmitri Gordeev a emis în mod repetat hotărâri motivate politic împotriva opoziției și apărătorilor drepturilor omului, ignorând probe reale și bazându-se pe rapoarte de poliție neverificate. În cazul Ludmilei Balandina, UE susține că aceasta a formulat acuzații motivate politic și a cerut pedepse excesive pentru persoane care au criticat autoritățile ruse sau au susținut Ucraina, folosind o retorică aliniată propagandei Kremlinului.

Cei doi sunt supuși înghețării activelor, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri. De asemenea, au fost impuse interdicții de călătorie, care le blochează accesul sau tranzitul pe teritoriul Uniunii Europene.