Ucraina vrea un armistițiu fără condiții de 30 de zile pentru a „da o șansă diplomației”. Rusia nu a anunțat dacă este de acord cu armistițiul sau ce condiții va pune, dar a dat de înțeles că va porni discuțiile de la ultima întâlnire din martie 2022. Mai mult, delegația rusă a cerut discuții fără gazde sau americani, fapt catalogat de o sursă ucraineană drept „aroganță maximă”, potrivit AFP.

Între timp, Rusia acumulează forțe pe linia frontului pentru o posibilă nouă ofensivă menită să captureze mai mult teritoriu ucrainean, au declarat pentru CNN doi oficiali americani care au cunoștință de cele mai recente evaluări ale SUA. Totodată, o nouă alertă de atac aerian a fost lansată în unele zone din Ucraina, iar unii militari ucraineni consideră că Rusia a lansat ofensiva de vară.

UPDATE Ucraina este pregătită să ia cele mai rapide măsuri posibile pentru pace, a declarat președintele Volodimir Zelenski, după ce el și liderii europeni au discutat telefonic cu președintele american Donald Trump. „Poziția noastră este că dacă rușii resping un armistițiu complet și necondiționat și încetarea crimelor, urmează sancțiuni dure”, a declarat Zelenski pe platforma X.

UPDATE Moscova și Kievul au convenit, în cadrul negocierilor de la Istanbul, să prezinte propria viziune asupra unei posibile încetări a focului, a declarat pe 16 mai Vladimir Medinski, asistentul președintelui Rusiei și șeful delegației ruse, după încheierea întâlnirii dintre cele două părți. „Am convenit ca fiecare parte să își prezinte propria viziune asupra unei posibile încetări a focului și să o detalieze în scris”, a spus el, potrivit Izvestia.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și liderii unor țări europene au avut o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. La discuție au participat președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk. Purtătorul de cuvânt Serghei Nikiforov a menționat că detalii vor fi comunicate mai târziu, însă a adăugat că tema principală a fost negocierea dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei desfășurată la Istanbul, notează presa de la Kiev.

UPDATE Ministrul Apărării al Ucrainei, Rustem Umerov, a declarat după negocierile de la Istanbul, că a fost discutat și scenariul unei eventuale întâlniri între președintele Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, notează Interfax.

UPDATE Ministrul Apărării al Ucrainei, Rustem Umerov, a declarat că, în timpul negocierilor de la Istanbul, delegațiile ucraineană și rusă au discutat posibilitatea unui schimb masiv de prizonieri în formatul „1.000 pentru 1.000”. Un anunț similar a fost făcut și de partea rusă.

UPDATE Întâlnirea de la Istanbul a luat sfârșit. Șeful delegației ruse la discuțiile din Turcia, Vladimir Medinski, anunță că Moscova este mulțumită de discuțiile avute cu reprezentanții Kievului. 

UPDATE Partea ucraineană a discutat în primul rând despre încetarea focului în cadrul negocierilor, a declarat și ministrul Apărării al Ucrainei și șeful delegației ucrainene la negocierile de la Istanbul, Rustem Umerov.

UPDATE O sursă ucraineană, citată de Reuters, a descris cerințele Rusiei drept și „rupte de realitate”. Potrivit acesteia, propunerile Moscovei depășesc cu mult ceea ce a fost discutat anterior și nu pot constitui o bază pentru negocieri. Reprezentanții Kremlinului nu a emis o declarație oficială cu privire la întâlnire.

UPDATE Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din Republica Moldova, a scris, vineri, pe Facebook, că atacul lui George Simion la adresa Franței și a lui Emmanuel Macron a fost executat la „ordinul Rusiei”. Fostul ministru a spus că Federația rusă nu își dorește o Românie protejată de NATO, ci una „în derivă, izolată și ostilă partenerilor occidentali”. El a făcut apel la alegători, înainte de a pune ștampila pe buletinul de vot, să-și amintească unde ar fi fost România în prezent „dacă nu ar fi fost dezmembrată și ocupată”. Fostul ministru este cel care l-a acuzat pe George Simion că s-a întâlnit cu spioni ruși. 

UPDATE Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis vineri că va „spori presiunea” asupra Rusiei până când Vladimir Putin va fi pregătit pentru pace, anunțând că a început lucrul la al 18-lea pachet de sancțiuni europene. „Vrem pace și trebuie să intensificăm presiunea până când președintele Putin va fi pregătit pentru pace”, a declarat von der Leyen jurnaliștilor, în marja reuniunii liderilor europeni din Tirana, în contextul debutului discuțiilor ruso-ucrainene de la Istanbul, scrie AFP.

UPDATE Președintele Franței, Emmanuel Macron, a acuzat vineri Rusia că „nu are nicio dorință” de a încheia un armistițiu în Ucraina, afirmând în fața liderilor europeni că doar o presiune crescută asupra Moscovei ar putea produce o schimbare. „Cred că ultimele ore au demonstrat că Rusia nu are nicio intenție de a accepta un armistițiu, și că, dacă europenii și americanii nu sporesc presiunea pentru a obține acest rezultat, nu se va întâmpla de la sine”, a spus Macron, la întâlnirea de la Tirana, potrivit AFP.

UPDATE Preşedintele francez Emmanuel Macron denunţă, vineri, 16 mai 2025, ”imixtiuni” în viitoarele alegeri din Europa - şi anume în România - care ”subminează integritatea democraţiilor noastre”, cu două zile înaintea turului doi pentru alegerea președintelui României, relatează AFP.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declară, vineri, că „prioritatea sa numărul unu este o încetare a focului completă, necondiționată și onestă”, care să deschidă calea pentru un viitor acord de pace, potrivit The Guardian. „Acest lucru trebuie să se întâmple imediat pentru a opri crimele și a crea o bază solidă pentru diplomație”, a declarat el în timpul discuțiilor dintre cele Ucraina și Rusia, care au loc vineri la Istanbul. „Dacă reprezentanții ruși aflați astăzi la Istanbul nu pot fi de acord nici măcar cu acest lucru, cu o încetare a focului, (…) atunci va fi 100% clar că Putin continuă să submineze diplomația”, a adăugat el. 

UPDATE Kremlinul a declarat, vineri, că o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său american, Donald Trump, este esențială pentru a face progrese în privința războiului din Ucraina și a altor probleme, dar necesită pregătire și trebuie să producă rezultate atunci când va avea loc, relatează Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a precizat vineri, în Piaţa Skanderbeg, la Tirana, în timpul unui summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), faptul că lui Vladimir Putin „i-a fost frică” să vină în Turcia. „Am avut o șansă reală să facem pași importanți pentru a opri acest război, dacă Putin nu s-ar fi temut să vină în Turcia”, le-a spus Zelenski liderilor europeni reuniți la Tirana. Pentru ca negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei să fie posibile, este necesar să se construiască un minim nivel de încredere între părți, a precizat liderul de la Kiev.

UPDATE Dictatorul rus Vladimir Putin continuă să-l ducă de nas pe președintele american Donald Trump, iar o dovadă în acest sens este ignorarea rușinoasă de către liderul rus a negocierilor din Istanbul de pe 15 mai, scrie The Wall Street Journal. Publicația amintește că președintele SUA a încercat să justifice absența liderului rus de la negocieri spunând că, „de ce să meargă Putin acolo, dacă Trump nu este prezent”. Ulterior, Trump a declarat că „nu se va întâmpla nimic până când eu și Putin nu ne vom întâlni”. În același timp, subliniază WSJ, Putin a fost cel care a inițiat aceste negocieri, iar Trump a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să le accepte.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, comentând procesul de pace privind Ucraina, a sugerat că lumea va deveni mult mai sigură „în 2-3 săptămâni”, exprimându-și evident convingerea că va reuși să ajungă la un acord cu liderul rus Vladimir Putin, potrivit Pravda.

UPDATE Un raport recent al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), analizat de Politico, avertizează că retragerea SUA de pe continent ar crea o perioadă periculoasă de vulnerabilitate în fața agresiunii Rusiei și ar presupune investiții de până la 1 trilion de dolari, scrie NewsWeek.

UPDATE Cetățeanul ucrainean Roman Lavrinovich a fost pus sub acuzare pe 15 mai, după ce a fost acuzat că a incendiat mașina și mai multe proprietăți ale premierul britanic Keir Starmer, relatează The Kyiv Independent. Suspectul este acuzat că a provocat incendii la două proprietăți ale lui Starmer și că a dat foc uneia dintre mașinile acestuia.

UPDATE Șeful diplomației turce a subliniat importanța ca aceste negocieri să pregătească terenul pentru o întâlnire la nivel înalt între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său rus Vladimir Putin. „În timp ce războiul continuă să ia vieți, este extrem de important ca încetarea focului să fie pusă în aplicare cât mai curând posibil,” a declarat Fidan în fața delegațiilor ruse și ucrainene reunite pentru aceste discuții istorice, transmite AFP.

UPDATE Reprezentanții Rusiei s-au întâlnit cu delegația Ucrainei în Turcia. Este prima reuniune față în față, de la negocierile eșuate în anul 2022, când a fost lansată invazia decretată de liderul rus Vladimir Putin. Ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan, a rostit un cuvânt de bun venit înainte de începerea negocierilor.

UPDATE Ucraina este pregătită pentru o încetare completă a focului și pentru negocieri directe la cel mai înalt nivel. Declarațiile au fost făcute de șeful delegației ucrainene la negocierile cu Rusia de la Istanbul, ministrul Apărării, Rustem Umerov, transmite RBK.

UPDATE Veniturile Rusiei din exporturile de petrol şi gaze ar urma să scadă cu o treime în mai, faţă de perioada similară din 2024, la 520 miliarde de ruble (6,48 miliarde de dolari), cel mai redus nivel din iulie 2023, în urma declinului cotaţiilor la ţiţei şi a aprecierii rublei, conform calculelor Reuters.

UPDATE Ucraina încă este capabilă să înfrângă țara-agresoare Rusia în confruntarea militară, dar singura modalitate prin care acest lucru este posibil este blocată de politica președintelui american Donald Trump. Acestea sunt opiniile exprimate de analiștii militari Jonathan Sweet și Mark Tot în cadrul unui articol publicat pentru The Hill.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al grupării tactico-operaționale "Harkov", Pavel Șamșin, a anunțat începutul campaniei de ofensivă de vară a trupelor ruse. În regiunea Harkov se observă o intensificare a acțiunilor militare din partea trupelor ruse, în special în zona localității Lipți. Forțele ruse utilizează infanterie, tehnică blindată și motociclete pentru atacuri, încercând să spargă apărarea Forțelor Armate ale Ucrainei. În zona Lipți au fost observate utilizări de tancuri și alte vehicule blindate în atacuri. Experții militari subliniază că Lipți are o importanță strategică datorită poziționării sale pe o înălțime, care permite controlul asupra apropierii de Harkov. Capturarea acestei localități ar putea îmbunătăți logistica trupelor ruse și le-ar oferi poziții favorabile pentru acțiuni ofensive ulterioare, scrie Focus.

UPDATE Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat joi că toți membrii NATO vor conveni până la Summitul NATO din iunie 2025 asupra obiectivului de a cheltui pentru apărare echivalentul a 5% din PIB în următorul deceniu, informează vineri Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat într-un briefing de presă că echipa de negociere a Rusiei este în permanență conectată, iar președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, primește informații în timp real.

UPDATE Delegația rusă a sosit la negocierile cu Ucraina și Turcia, întâlnirea va avea loc la palatul Dolmabahce din Istanbul. Delegația Rusiei este condusă de Vladimir Medinski, cea a Ucrainei – de Rustem Umerov, iar cea a Turciei – de Hakan Fidan. Anterior, a avut loc o întâlnire între reprezentanți ai Statelor Unite, Ucrainei și Turciei, care a durat aproximativ o oră.

UPDATE Organizaţiile nonguvernamentale Reporteri fără Frontiere (RSF) şi Truth Hounds au denunţat vineri „strategia deliberată" a Rusiei ce constă, potrivit lor, în a bombarda hotelurile ucrainene unde sunt cazați jurnaliști, pentru „a-i reduce la tăcere", atacuri ce „constituie crime de război", scrie Digi24.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a exclus joi orice posibilitate de reactivare a conductei de gaz Nord Stream 2, în ciuda zvonurilor privind negocieri între Statele Unite și Rusia care ar viza reluarea exporturilor de gaz rusesc spre Europa sub etichetă americană, potrivit NewsWeek.

UPDATE România riscă să intre într-o criză profundă după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, avertizează jurnalistul Vladimir Bortun într-un articol de opinie publicat în The New York Times. Autorul vorbește despre un „dezastru previzibil”, după ce candidatul de extremă dreapta George Simion a câștigat detașat primul tur al alegerilor.

UPDATE Secretarul general al NATO Mark Rutte declară vineri că preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o ”greșeală” trimițând o echipă de ”rangul doi” să participe la negocieri cu Ucraina în Turcia, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.

UPDATE Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a declarat, la rândul său, că ultimele răsturnări în negocierile în centrul cărora se află Ucraina demonstrează că Rusia nu vrea pacea. Ea a îndemnat ”să se exercite presiuni” asupra Moscovei. ”Noi vedem clar că Rusia nu vrea pacea şi că toţi ceilalţi o vor”, a subliniat ea la sosirea la summitul CPE.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că dorește să se întâlnească cu Vladimir Putin cât mai curând posibil, fiind pregătit să părăsească Abu Dhabi imediat ce vor fi stabilite aranjamentele necesare. „De îndată ce vom putea stabili întâlnirea, voi pleca de aici”, a afirmat Trump la o masă rotundă de afaceri din Emiratele Arabe Unite, răspunzând unei întrebări despre posibila întrevedere cu liderul rus, conform AFP. „Să vedem ce se întâmplă cu Rusia și Ucraina”, a spus el, făcând referire la discuțiile Rusia-Ucraina din Turcia, conform agenției de știri Reuters.

UPDATE Biserica Ortodoxă Rusă a lansat programe teologice menite să-i pregătească pe preoți să lucreze alături de armată. Programe de acest fel sunt prevăzute în prezent în cel puțin două orașe din Rusia: Ekaterinburg și Rostov-pe-Don, relatează The Moscow Times.

UPDATE În Istanbul s-au încheiat negocierile delegațiilor Ucrainei, SUA și Turciei înainte de întâlnirile directe cu Rusia. La întâlnire au participat șeful Biroului Președintelui Ucrainei, Andriy Yermak, Andriy Sibiga, ministrul de externe turc Hakan Fidan și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, anunță presa de la Kiev.

UPDATE Ucraina va face încetarea focului o prioritate în cadrul negocierilor cu delegația rusă de la Istanbul, pe 16 mai, și va ridica și problema unei întâlniri între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și liderul rus Vladimir Putin. Aceasta este informația furnizată de Reuters, citând o sursă diplomatică ucraineană.

UPDATE „Reuniuni trilaterale” vor avea loc, vineri, la Istanbul în locul negocierilor de pace care urmau să se deschidă între ruşi şi ucraineni în metropola turcă, a anunţat joi seara o sursă din cadrul diplomației turce, relatează AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Delegații din Turcia, SUA și Ucraina au sosit la biroul președintelui Republicii din Palatul Dolmabahce, la Istanbul, unde la ora 10:45, ora locală (care coincide cu ora Moscovei), este așteptată o întâlnire trilaterală. Acest lucru a fost raportat de un corespondent TASS. 

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat joi că singurul mod în care va avea loc un progres în eforturile de a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina ar fi prin discuții directe între președintele Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, după ce Moscova a trimis o echipă de rang secund la discuțiile din Turcia, scrie Reuters.

UPDATE Tensiunile diplomatice au explodat la întâlnirea dintre miniștrii de externe ai Ungariei și Poloniei, desfășurată în Turcia, în cadrul reuniunii NATO. Tema disputelor a fost scandalul recent declanșat de Ucraina, care a acuzat serviciile militare maghiare că ar fi desfășurat activități de spionaj în regiunea Transcarpatia, unde trăiește o importantă comunitate maghiară.

UPDATE Prim-ministrul britanic Keir Starmer a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin trebuie „să plătească preţul refuzului său de a face pace” cu Ucraina, informează AFP, transmite Agerpres. „Tacticile lui Putin, care constau în a tergiversa şi întârzia lucrurile, continuând să ucidă şi să provoace vărsări de sânge în întreaga Ucraină, sunt intolerabile”, a declarat Keir Starmer într-un comunicat înaintea unui summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) care are loc vineri în Albania şi care reuneşte la Tirana membrii UE şi ai altor 20 de ţări de pe continent.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Gheorghi Tyhyi, a comentat declarațiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, la adresa Președintelui ucrainean, Volodymyr Zelenski. El a postat comentariul pe platforma de socializare X. „În loc ca Putin să se întâlnească cu Președintele Volodymyr Zelenski în Turcia și să aibă o conversație serioasă despre încheierea războiului și restabilirea păcii, ceea ce auzim din Rusia sunt insulte personale la adresa Președintelui ucrainean”, a scris Tyhyi. Potrivit purtătorului de cuvânt, „nu este prima dată când Ministerul rus de Externe a devenit de râsul lumii”. „Este, de asemenea, demn de remarcat faptul că delegația din Turcia nu este condusă de Ministerul rus de Externe – rolul său este să latre de la Moscova”, a declarat Tyhyi, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Unul dintre cei mai importanți regizori ucraineni a vorbit despre „coșmarul” unei alianțe emergente între liderii autoritari din Rusia şi SUA, în timp ce noul său film despre ecourile contemporane din epoca stalinistă a fost lansat la Festivalul de Film de la Cannes, transmite News.ro. Loznitsa a declarat pentru Variety că Rusia lui Vladimir Putin „se îndreaptă înapoi spre stalinism – o ţară care încalcă dreptul internaţional, o ţară care poartă războaie cu vecinii săi”.

UPDATE Întrebat care va fi poziția sa în legătură cu războiul din Ucraina, dacă va fi ales președinte al României, George Simion – încercând să răspundă în limba franceză – s-a pronunțat pentru „o încetare a focului și negocieri de pace”, la o televiziune din Franța. „Notre position est la même de notre allié stratégique, les États-Unis [Poziția noastră e aceeași cu cea a aliatului nostru strategic, SUA], nous voulons [noi vrem]… o încetare a focului”, a răspuns el jurnaliștilor francezi, continuând în română. „Noi vrem pace, pentru că acest război durează de prea mult timp. Și este timpul să avem un armistițiu și negocieri de pace”. „Soluția nu este să finanțăm un război care nu se va opri”, a spus Simion, subliniind că „în acest moment, nu”, nu este în favoarea sprijinului militar pentru Ucraina, scrie HotNews.

UPDATE Ucraina a pierdut un avion de vânătoare F-16 vineri dimineață după un incident la bord, deși pilotul s-a catapultat în siguranță, au anunțat forțele aeriene ucrainene într-un comunicat citat de Reuters. „Potrivit datelor preliminare... a apărut o situație neobișnuită la bord. Pilotul a îndepărtat aeronava de așezare și s-a catapultat cu succes”, conform sursei citate. Forțele aeriene au declarat că pilotul se simte bine. Forțele Aeriene au indicat că prăbușirea nu pare a fi rezultatul unui foc rusesc și că a fost numită o comisie pentru a investiga toate circumstanțele incidentului, scrie Știripesurse.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.