17 mai 2025, ora 13:00

Rusia și Ucraina au ajuns la un acord pentru un schimb masiv de prizonieri, în cadrul primelor negocieri directe de pace, desfășurate la Istanbul. Întâlnirea a avut loc fără participarea liderilor Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, relatează The Guardian și Libertatea.

Contextul negocierilor 

Negocierile, care au durat mai puțin de două ore, nu au reușit să producă un progres semnificativ în direcția încheierii conflictului. Singura realizare concretă a fost înțelegerea privind schimbul a câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, cel mai amplu de la începutul ostilităților. Întâlnirea a fost marcată de tensiuni vizibile. Delegații ruși, îmbrăcați în costume negre, s-au așezat față în față cu omologii ucraineni, care purtau uniforme militare de camuflaj. Această imagine a subliniat contrastul dintre cele două părți și dificultatea găsirii unui teren comun. Ucraina a insistat pentru un armistițiu de 30 de zile înaintea negocierilor, o cerere susținută și de aliații săi occidentali. Această propunere a fost însă respinsă de Moscova, care pare să-și mențină pozițiile maximaliste, incluzând limitări severe ale suveranității Ucrainei. 

Rezultate și reacții

Deși rezultatele concrete ale întâlnirii au fost limitate, evenimentul reprezintă o victorie simbolică pentru Putin. Liderul rus a reușit să evite acceptarea armistițiului solicitat de Ucraina, menținându-și astfel avantajul strategic. Vladimir Medinsky, șeful delegației ruse, a declarat că Moscova este mulțumită de rezultate și este pregătită să continue discuțiile. Ambele părți au menționat că au discutat despre posibilitatea organizării unei întâlniri între Zelenski și Putin.

Pentru Zelenski, rezultatul negocierilor ar putea fi perceput ca un eșec. Strategia sa de a-l provoca pe Putin la o întâlnire directă, în speranța de a câștiga sprijinul Washingtonului, nu pare să fi dat roadele așteptate. 

Implicarea SUA 

Președintele american Donald Trump a jucat un rol important în culisele acestor negocieri. Declarațiile sale recente sugerează că ar putea căuta o întâlnire directă cu Putin, ceea ce a stârnit îngrijorări la Kiev cu privire la posibilitatea de a fi marginalizați în procesul de luare a deciziilor. Zelenski a depus eforturi considerabile pentru a satisface diversele cerințe ale SUA, încercând să-și demonstreze angajamentul față de pace. Cu toate acestea, ultimele declarații ale lui Trump par să indice că eforturile liderului ucrainean nu au reușit să influențeze semnificativ gândirea președintelui american. 

Pozițiile părților 

Rusia și-a menținut pozițiile maximaliste în ceea ce privește revendicările teritoriale. Conform unei surse anonime din delegația ucraineană, citată de Reuters, Moscova a insistat ca Ucraina să cedeze teritorii pe care nici măcar nu le controlează în prezent. Aliații occidentali ai Ucrainei au condamnat prompt poziția Rusiei. Keir Starmer, aflat la un summit european în Albania, a declarat că Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia consideră inacceptabilă poziția Rusiei în negocierile de pace.

19 decembrie 2025, ora 21:12

Dronele care au lovit în podul de peste Nistru i-au făcut să tresară pe locuitorii satului Palanca. Oamenii spun că noaptea trecută au auzit cele mai puternice bubuituri de la începutul războiului, având în vedere că podul țintit de ruși este la doar 15 kilometri de hotar. Unii dinte localnici spun că și-au pregătit bagajele și s-au resemnat cu ideea că într-o zi s-ar putea să fugă și ei din calea războiului ca și vecinii lor de peste Nistru.

„- Noi ieri am fost în Ucraina. Am nimerit când era atacul și am stat de la trei până la 11. Abia la ora unu am ajuns acasă. Am văzut cum a explodat. - V-ați speriat? - Da. - Frecvent auziți aici explozii? -Când sunt interceptate nu, dar când nimeresc în pământ - da”.

Femeia din imagini este una dintre cele aproximativ două mii de persoane care locuiesc în satul Palanca, raionul Ștefan Vodă, și care, de aproape patru ani, trăiesc sub umbrela fricii, martori la fiecare bombardament al trupelor ruse asupra Ucrainei vecine.

„- Cum a fost? - Au bombardat cu drone, așa am văzut. Ieri am fost în Ucraina și am văzut cu proprii ochi ce s-a întâmplat”.

„- Ați auzit exploziile? - Numaidecât. Mai că în fiecare dimineață se aud. Se aud bine de pe partea ucraineană. - A fost una în această dimineață la ora patru? - Cu părere de rău, lumea se obișnuiește, dar e îngrijorător cu atât mai mult că avem copii”.

Unii localnici țin valizele pregătite lângă ușă, gata să părăsească satul în orice moment dacă bombardamentele vor ajunge în Palanca. Oamenii povestesc că, la fiecare atac rusesc, casele lor se cutremură, de parcă s-ar afla chiar pe linia frontului.

„Tremurau și paharele în dulap. Totul se zguduia. Acuma eram într-o agitație toți. Avem tot timpul pregătite actele și câte ceva să luăm cu noi. Tot timpul avem o geantă de serviciu cu care să ne putem evacua dacă se întâmplă ceva aici”.

„- S-a auzit foarte, foarte tare. E strașnic. Eu eram în tură, eu lucrez aici la vamă. - Din câte știm, aici frecvent sunt explozii? - Stăm cu frică, aici tremură pământul când cad dronele”.

„Acum mai des. Așa și trăim. Nu avem unde să ne ducem, părinții sunt bătrâni, au peste 80 de ani”.

Satul Palanca se află la o distanță de aproximativ 15 kilometri de granița cu Ucraina.