Oamenii caută în mod natural compania celor care le împărtășesc opiniile, iar rețelele sociale au accentuat acest fenomen. Astfel, bulele informaționale devin tot mai greu de spart, întrucât suntem expuși constant la conținut care ne confirmă convingerile și ne lasă impresia că toți ceilalți gândesc la fel. Un factor decisiv, care consolidează acest mediu, sunt algoritmii platformelor de socializare.
„Algoritmii social media, și aici ar trebui să vorbim mult mai mult decât asta, anume asta fac. Ei măsoară cât de mult timp noi spre exemplu citim o anumită știre, cum ne uităm la o poză și înțeleg ce ne place și atunci ne trimit, ne bombardează numai cu mesaje care sunt deja bazate pe preconcepțiile noastre, prejudecățile noastre”, a declarat pentru „Alo, TV8”, Tatiana Cojocari, sociolog, expert WatchDog.
Deși la prima vedere acest fenomen pare inofensiv, în timp poate transforma profund o societate, radicalizând opiniile și alimentând comportamente violente ce pot declanșa destabilizări în lanț.
„Trăind în bula noastră și alimentându-ne cu opinii, cu preconcepții despre un anumit grup social, despre vorbitorii de limbă rusă, despre vorbitorii de limbă română, despre romi, despre minorități sexuale. Noi tindem să devenim mai agresivi și în viața reală și în timp asta duce la confruntări violente între grupuri diferite din societate. De exemplu o să fie mult mai multe minorități naționale și etnice agresate. Se pot întâlni oameni la protest, se pot bate între ei. Ceea ce noi nu suntem așa ca societate”, a menționat Tatiana Cojocari.
În aceste condiții, rețelele de propagandă pot menține cu ușurință un nivel ridicat de radicalizare, ancorând indivizi sau societăți întregi într-o bulă informațională confortabilă. În plus, algoritmii rețelelor sociale și noile tehnologii permit mediatizarea rapidă și pe scară largă a unui subiect, maximizându-i impactul.
„Tehnologia a avansat foarte mult, și astăzi putem vedea practic și 1.000 de conturi controlate de Inteligența artificială la comandă. De pildă, se poate să vină ca la o anumită oră să vină 500 de conturi să urce pe aceeași rețea socială un subiect, făcând ca acest subiect să devină viral și ocupând spațiul de discuție”, susține analistul politic, Mihai Isac.
La sfârșitul săptămânii trecute, mass-media rusă, alături de site-uri, canale de Telegram și rețele de boți, a distribuit intens un videoclip fals devenit rapid viral. În imagini apăreau ecrane LED din zone cunoscute ale Berlinului, pe care ar fi fost afișate portrete ale soldaților sovietici și mesajul, în germană și rusă: „După 80 de ani, ei s-au întors în Berlin”.
Falsul a fost demontat de agenția ucraineană Ukrinform. Compania de marketing care administrează unul dintre panourile publicitare implicate a negat difuzarea imaginilor și a confirmat că acestea au fost modificate digital cu ajutorul unor instrumente de editare grafică. Ulterior, autorii știrii au actualizat materialul, menționând că imaginile au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale, însă postarea inițială a rămas online, continuând să răspândească dezinformarea.





























































