Sedentarismul este o problemă a secolului. Cel puțin așa ne spune medicul urolog, Dumitru Moscalenco, care susține că acest stil de viață poate avea un efect nefast, îndeosebi la bărbați, pentru că se dereglează funcția sistemului urinar și ale organelor reproductive.
Medicul susține că, în trecut, sedentarismul era problema scriitorilor, nobililor și persoanelor care își petreceau timpul stând la birou. În schimb, în secolul XXI cu un astfel de stil de viață se confruntă majoritatea oamenilor.
„Cândva era caracteristic pentru nobilime, aristocrație, scriitorii care activau la masă, acum odată cu gadgeturile, lucrul la birou, sedentarismul a devenit o problemă. Mai ales concentrându-se asupra calculatorului, persoanele uită să se scoale cu orele pentru a se mișca. Acum, axându-ne pe organele reproductive bărbătești, are o influență nefastă. În primul rând poziția celor care își desfășoară activitatea în fața calculatorului, este dereglată circulația sangvină, în zona unde sunt organele genitale, organele sistemul urinar, vasele sangvine ale membrelor inferioare. Toate se încep de la aceea că, unde circulația nu e bună, acolo sunt problemele. În primul rând, activitatea sexuală a bărbaților, se dereglează producerea testosteronului, e dereglată funcția organelor reproductive”, spune Dumitru Moscalenco.
Sedentarismul are un efect nefast, îndeosebi asupra bărbaților, care se pot ciocni cu problema de a deveni tați la o anumită vârstă.
„Hormonul bărbătesc care e necesar, care duce la o dereglare a spermatogenezei. Mai cu seamă, poate duce și la dereglarea sistemului endocrin”, mai spune medicul.
În schimb, bărbații care au trecut vârsta de 30 de ani, pot face regulat o serie de analize și investigații.
„Sunt o serie de analize de rutină. Analiza generală, care arată tot tabloul organismului. O analiză generală a urinei, care ne va arăta cum funcționează rinichii, o analiză PSA. În afară de analize, sunt și investigații, de exemplu ultrasonografie a organelor urinare, care ne-ar face un tablou amplu a stării anatomice, morfologie”, a conchis Dumitru Moscalenco.































































