18 mai 2025, ora 21:01

Stop VOT la alegerile prezidențiale din România. Secțiile de votare din țară s-au închis la ora 21:00. Până la această oră, în total, au votat 11.639.301 de oameni, dintre care 1.644.319 în diasporă. Astfel, prezența la urne constituie 64,71%.

Peste hotare, cele mai multe voturi din Italia – 285.512, urmată de Germania – 278.918, Marea Britanie – 269.087 și Spania – 190.265 de persoane.

În Moldova, până la ora 21, au votat 158.133 de oameni, un record absolut.

În România, cele mai active județe au fost Cluj, cu peste 400.000 de votanți, precum și Iași, Ilfov, Prahova, Timișoara, Constanța și Brașov, cu peste 300.000 de alegători. În capitala București, au participat peste 1 milion de oameni la scrutinul electoral prezidențial.

Per total, s-a votat mai mult în mediul urban, cu un decalaj de puțin peste 1.300.000 de oameni, iar după gen, femeile au fost mai prezente decât bărbați, cu o diferență de sub 500.000 de mii.

Pentru turul doi au fost deschise aproape 19.000 de secții de votare în România, dintre care 1.289 de secții în București. În total, aproape 18 milioane de români au fost așteptați să amplice ștampila în dreptul unuia dintre cei doi candidați care se luptă pentru șefia țării.

În primul tur al alegerilor prezidențiale 2025, prezența la vot a fost de 53,21% sau 9.571.740 de alegători. În diaspora, a votat un număr record de 973.129 de cetățeni.

George Simion și Nicușor Dan au concurat în turul doi, după ce în primul tur de scrutin, Simion a obținut 40,96% din voturile românilor prezenți la vot, iar Dan – 20,99%. 

24 iunie 2025, ora 17:14

Europa apărării s-a trezit în sfârşit în urma războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, a declarat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marţi, înaintea summitului NATO de la Haga, adăugând că Europa trebuie să-şi continue eforturile în termeni de inovare şi finanţare, relatează G4media.ro. 

„Întreaga Europă se confruntă cu un context internaţional în schimbare (…) Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat timp de patru decenii nu mai poate fi considerată ca sigură. Este o mişcare tectonică care se produce o dată într-o generaţie. Dar în ultimele luni Europa a trecut la acţiune, acţiune care părea de negândit cu doar un an în urmă”, a spus Ursula von der Leyen la Forumul industriei de apărare care are loc marţi, pe marginea summitului NATO. 

„Europa apărării s-a trezit în sfârşit. Mâine (miercuri – n.r.), summitul va stabili noi ţinte istorice de cheltuieli pentru aliaţii NATO”, a adăugat şefa Comisiei Europene. 

Membrii Alianţei Nord-Atlantice au drept scop alocarea a 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare – din care 3,5% cheltuieli militare propriu-zise şi 1,5% legate de apărare – în orizontul anului 2035. 

La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus la acelaşi eveniment că Europa şi SUA trebuie să coopereze pentru a răspunde provocării reînarmării. 

„Astăzi, avantajul militar al NATO este provocat agresiv de o Rusie care se reînarmează rapid, susţinută de tehnologie chineză şi înarmată cu arme iraniene şi nord-coreene. Trebuie să fim uniţi, să inovăm şi să livrăm şi despre asta este acest forum”, a mai spus el.

„Numai Europa şi America de Nord se pot ridica la înălţimea provocării reînarmării”, a adăugat Rutte.

Preşedintele Volodimir Zelenski, care a luat şi el cuvântul la Forumul industriei de apărare, le-a cerut aliaţilor să crească investiţiile în producţia de apărare din Ucraina. În acelaşi timp, el i-a îndemnat pe aceştia să vizeze componentele străine pe care Rusia le foloseşte pentru producţia de arme.

„Vă rog, să ne asigurăm că potenţialul nostru de apărare şi al partenerilor noştri lucrează în avantajul păcii, nu al nebuniei Rusiei”, a spus el.