18 mai 2025, ora 10:07

Primul papă american din istorie, Leon al XIV-lea, își începe oficial pontificatul duminică, printr-o grandioasă ceremonie religioasă în Piața Sfântului Petru de la Vatican. La eveniment vor participa zeci de mii de credincioși și numeroși lideri mondiali, transmite Mediafax.

Ceremonia religioasă va începe duminică la ora 10:00 (08:00 GMT), dar noul pontif va apărea în faţa mulţimii încă de la ora 9:00, la bordul papamobilului.

La ceremonie vor asista numeroşi lideri politici şi religioşi din întreaga lume, printre care se remarcă vicepreşedintele SUA, JD Vance, care s-a convertit la catolicism în 2019, şi secretarul de stat american Marco Rubio, de asemenea catolic.

Alături de oficialii americani, la ceremonia de duminică vor participa şi numeroşi alţi lideri mondiali, printre care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Prinţul Edward al Marii Britanii, preşedintele Argentinei, Javier Milei, preşedintele israelian Isaac Herzog, precum şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În total, pe esplanada bazilicii Sfântul Petru, duminică, la Sfânta Liturghie de inaugurare a pontificatului papei Leon al XIV-lea, vor lua parte 151 de delegații străine, iar în public sunt așteptați peste 100.000 de pelerini și credincioși.

Robert Francis Prevost, născut în Chicago şi în vârstă de 69 de ani, a fost ales pe 8 mai al 267-lea papă, la doar o zi după începerea conclavului, devenind astfel primul american care ocupă scaunul Sfântului Petru. El a ales numele Leon al XIV-lea, un nume cu rezonanţe importante în istoria Bisericii Catolice.

19 decembrie 2025, ora 23:01

Imagini neobișnuite pe străzile din Bruxelles. Oamenii s-au trezit cu străzile pline de cartofi, în urma protestului fermierilor europeni, organizat chiar în timpul summitului liderilor Uniunii Europene. Dacă unii s-au amuzat, alții n-au stat mult pe gânduri și s-au grăbit cu sacoșele să strângă de pe marginea drumului, transmite 1TV.

Ieri seară, protestele agricultorilor au degenerat serios. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, chiar dacă afară erau temperaturi scăzute. Inițial, protestatarii au blocat una dintre principalele artere de acces către instituțiile europene, iar ulterior, mai multe tractoare au încercat să forțeze un baraj al poliției. 

Protestatarii au incendiat cauciucuri, au aprins artificii și au aruncat cu pietre și sticle. Pentru a-i dispersa pe protestatari, poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene. Din cauza risculi de degenerare a protestelor, o parte din personalul Parlamentului European a fost evacuată.

Miza protestelor este una majoră: acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur, despre care fermierii avertizează că ar putea pune în pericol securitatea alimentară a Europei. Acțiunea organizată de cea mai mare organizație europeană ce reunește sindicatele fermierilor și cooperativele agricole, iar la manifestații au participat deja circa 10 mii de fermieri din numeroase state europene. 

Aceștia susțin că documentul supus votării reprezintă o „amenințare fundamentală” la adresa securității alimentare a europenilor și avertizează că aplicarea acestui acord ar putea avea consecințe grave pentru agricultura din Uniunea Europeană.

Deși acum câteva zile, Parlamentul European a votat o clauză de protecție pentru acest acord comercial, care, ar permite accesul pe piața europeană al unor produse considerabil mai ieftine, fermierii spun că aceasta nu e suficientă pentru a fi prevenită destabilizarea pieței agricole și nici pentru a proteja fermele mici și mijlocii, considerate coloana vertebrală a agriculturii europene. 

În urma protestelor, președintele Franței a anunțat că decizia privind acordul a fost amânată, iar summitul dedicat acestui subiect a fost reprogramat.

„Vrem să fie aplicate așa-numitele „măsuri în oglindă”, mai ales în domeniul hranei pentru animale și al pesticidelor, pentru că altfel situația nu este corectă. Am impune reguli stricte fermierilor noștri, în timp ce importatorii nu ar fi obligați să respecte aceleași condiții”, a menționat președintele Franței, Emmanuel Macron.

Comisia Europeană a prezentat deja câteva propuneri legate de siguranța alimentară pe baza controversatului acord, iar deciziile finale sunt așteptate în luna ianuarie.