Convorbirea telefonică de două ore dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, desfășurată luni, a ridicat noi semne de întrebare cu privire la posibilitatea încheierii războiului în viitorul apropiat, notează CNN. Totodată, preşedintele rus Vladimir Putin ar „beneficia” de pe urma unei posibile retrageri a SUA din negocierile de pace privind Ucraina, a avertizat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mai mult, Vladimir Putin nu este cu adevărat interesat de pace în Ucraina, declară ministrul german al Apărării.

Între timp, Rusia a continuat să atace cu drone orașe din Ucraina, iar Putin este convins că forțele ruse vor cuceri complet cele patru regiuni ucrainene pe care le revendică, dar nu le-a ocupat integral. Pe de altă parte, Volodimir Zelenski anunță că Ucraina nu îşi va retrage trupele din propriile teritorii. Miniştrii din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat cel de al 17-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, a anunţat marţi şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, transmite Agerpres.

UPDATE Situația actuală a eforturilor de pace dintre Rusia și Ucraina a rămas neschimbată după convorbirea telefonică dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, a transmis consilierul prezidențial ucrainean, Mihailo Podoliak, într-un mesaj publicat marți pe platforma X, relatează Kyiv Independent. 

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia, marți, de faptul că „încearcă să câștige timp” printr-o tărăgănare a unor negocieri în vederea unei încetări a focului cu scopul unic de a-şi „continua” invazia în Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Liderul de la Kremlin „este un maestru al manipulării și, până nu va fi forțat să înfrunte realitatea, nu există nicio speranță să pună capăt vărsării de sânge”, scrie profesorul Olga Chyzh, care cercetează violența politică și regimurile represive, într-o opinie publicată de The Guardian.

UPDATE Peste 20.000 de cetățeni ruşi recent naturalizați luptă pe frontul ucrainean, a raportat marţi preşedintele Comitetului de Anchetă al Rusiei (CIR), Aleksandr Bastrîkin, la Forumul Internaţional Juridic de la Sankt Petersburg, informează EFE, preluată de Agerpres. „Direcția noastră de investigații militare a fost autorizată de mine să efectueze raiduri periodice în locurile unde sunt migranţi. Îi prindem pe străinii care au primit cetăţenia rusă, dar nu s-au înregistrat la birourile militare, deşi sunt obligaţi să o facă”, a declarat Bastrîkin pentru presa rusă, citat de TASS.

UPDATE Vladimir Putin i s-a plâns președintelui american Donald Trump că pe 9 mai, de Ziua Victoriei, au fost tentative de atacuri teroriste la Moscova. Conislierul prezidențial de la Kremlin Iuri Ușakov a spus că serviciile speciale „au împiedicat amenințările cu atacuri teroriste” în zona Kremlinului și a Pieței Roșii înainte de Ziua Victoriei, potrivit Libertatea.

UPDATE Principala agenție de rating din China avertizează că extinderea războiului Moscovei în Ucraina ar putea epuiza rezervele financiare ale Rusiei și ar putea împinge profilul datoriei țării la un pas de incapacitate de plată, transmite United24 Media. Raportul semnalează „vulnerabilități semnificative” în viitor: cheltuielile militare în creștere, reducerea forței de muncă și inflația persistentă amenință să dezechilibreze oferta și cererea, să erodeze rezervele și să impună împrumuturi mai mari.

UPDATE Pe frontul de est, Rusia continuă să își adapteze metodele de atac, iar Harkovul devine un punct de presiune major. În ultimele zile, în zona Kupiansk, forțele ruse au început să utilizeze dronele kamikaze de tip Shahed într-un mod neobișnuit: nu pentru lovituri strategice în adâncimea teritoriului ucrainean, cum s-a întâmplat în mod repetat în ultimul an, ci pentru atacuri de proximitate, direct asupra pozițiilor de primă linie, scrie Ziare.com.

UPDATE Două bombardiere strategice rusești Tupolev Tu-95MS care transportau rachete au efectuat un zbor programat deasupra apelor internaționale din Marea Barents, care se învecinează cu Norvegia, a relatat marți agenția de știri rusă TASS, potrivit Reuters. TASS a citat Ministerul Apărării de la Moscova, care a transmis că avioanele au fost escortate de avioane de vânătoare aparținând unor alte țări, pe durata unei părți a zborului. Respectivele țari nu au fost numite, iar zborul a durat patru ore. Echipajele aeronavelor rusești cu rază lungă de acțiune efectuează în mod regulat zboruri deasupra apelor neutre ale Arcticii, Atlanticului de Nord, Oceanului Pacific, Mării Baltice și Mării Negre, a mai scris TASS.

UPDATE Într-o mișcare strategică menită să reducă dependența de sistemele de apărare americane, compania franceză Turgis Gaillard dezvoltă „Foudre” („Fulger”), un nou sistem de rachete cu rază lungă de acțiune, conceput pentru a rivaliza cu HIMARS al Lockheed Martin, transmite Business Insider.

UPDATE Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat, marți, noi sancțiuni împotriva Rusiei, fără a mai aștepta ralierea Statelor Unite, la o zi după ce președintele american, Donald Trump, a discutat cu omologul său rus, Vladimir Putin, fără a obține angajamentul unui armistițiu imediat, comentează agenția Reuters.

UPDATE Retragerea Washingtonului este exact ceea ce își dorește Rusia și, pentru a obține acest rezultat râvnit, se pare că Putin nu trebuie să facă absolut nimic altceva decât să continue să ducă un război brutal, notează CNN.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, marţi, că Ucraina este pregătită pentru orice format de negocieri productive, însă a subliniat că Rusia trebuie să înceteze să impună condiții nerealiste. Într-un mesaj postat pe Telegram, Zelenski a menţionat că a avut o discuţie cu omologul său finlandez, Alexander Stubb. Cei doi lideri s-au informat reciproc despre contactele cu partenerii, au discutat despre detaliile conversației de luni cu președintele american, Donald Trump. După cum a remarcat președintele Ucrainei, Rusia încearcă să câștige timp pentru a continua războiul și ocupația. Kievul, la rândul său, colaborează cu Occidentul pentru a-i forța pe ruși să aibă un alt tip de comportament, scrie Rador.

UPDATE Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, l-a acuzat marţi, 20 mai, pe liderul rus Vladimir Putin că nu este cu adevărat interesat de pacea din Ucraina, afirmând că acesta doar trage de timp în discuţiile cu Statele Unite, în timp ce şeful diplomaţiei franceze a spus că liderul de la Kremlin trebuie oprit din fanteziile sale „imperialiste”, relatează Reuters.

UPDATE UE a adoptat marți noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, inclusiv măsuri ce vizează „flota din umbră” de petroliere a Moscovei și măsuri legate de drepturile omului și amenințări hibride, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că procesul de redactare a unui memorandum comun de pace şi încetare a focului între Moscova şi Kiev va implica „contacte complexe”, sugerând că negocierile reale sunt departe de a se finaliza, scrie ZF.

UPDATE Un acord adevărat de pace între Rusia și Ucraina rămâne puțin probabil după ce Donald Trump a afirmat că cele două țări vor începe imediat negocierile. De această părere este expertul în analiză politică și soluționarea conflictelor, Vladislav Kulminski. Invitat la „Новая неделя” de la TV8, acesta a explicat că, în cel mai optimist scenariu, se poate ajunge la un armistițiu care să înghețe conflictul, nu să-l încheie. Potrivit acestuia, obiectivele Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite sunt diferite: Moscova urmărește să cucerească și să dezmembreze Ucraina, Kievul încearcă să împiedice acest lucru, iar Washingtonul ar dori să elimine cât mai repede de pe agendă subiectul „războiului din Europa” și să își redirecționeze atenția către Asia de Sud-Est, care provoacă o îngrijorare mult mai mare.

UPDATE Serviciile secrete occidentale avertizează că sfârșitul războiului din Ucraina ar putea face Rusia mai „periculoasă”. Experții subliniază riscurile potențiale ale unui armistițiu, ceea ce înseamnă redistribuirea forțelor ruse către alte zone de conflict și intensificarea activităților de destabilizare în țările vecine. Aproximativ 800.000 de soldați ai Kremlinului ar putea fi implicați în noi misiuni, relatează Bild.

UPDATE Administrația militară din Herson raportează, marţi, că ocupanții ruși au atacat cu o dronă un autobuz civil. Două persoane au fost rănite în timpul atacului. Potrivit administraţiei, „un autobuz al Serviciului Municipal de Transport Herson a fost atacat în cartierul Dnipro al orașului”. Vehiculul a fost avariat semnificativ, scrie Rador.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat luni că interzic organizația pentru drepturile omului Amnesty International, într-o nouă măsură de reprimare a societății civile care se opune războiului din Ucraina. Decizia vine în contextul intensificării represiunii interne și a retoricii antioccidentale din partea Kremlinului, scrie Politico.

UPDATE Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un ar putea fi anchetat de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru sprijinirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat Song Sang-hyun, fost președinte al CPI, notează Digi24.

UPDATE Rusia a permis plecarea petrolierului grecesc reținut de duminică în sectorul rusesc al Mării Baltice. Informația a fost prezentată de jurnaliștii estonieni. Nava a fost oprită după ce a plecat dintr-un port estonian, conform Mediafax.

UPDATE Cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei va fi adoptat de Uniunea Europeană marți, 20 mai, în timp ce următorul pachet de restricții este „deja în mișcare”, a declarat ministrul estonian de externe Margus Tsahkna pe X.

UPDATE Ministrul moldovean al apărării, Anatoli Nosatîi, a declarat că un grup consultativ al Bundeswehr va staționa în Republica Moldova. Serviciul de presă al Ministerului Apărării din Republica Moldova a relatat vineri că acest lucru este prevăzut de acordul interguvernamental moldo-german, semnat joi la Berlin în cadrul Programului de acordare de asistență și de desfășurare a grupului consultativ Bundeswehr în Republica Moldova, conform Rador.

UPDATE Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a lăudat pe Donald Trump pentru ceea ce numește „eforturile sale neobosite” de a obține un armistițiu, potrivit Sky News.

UPDATE Alegerile prezidențiale din România s-ar fi putut încheia foarte nefavorabil pentru Ucraina – un politician clar pro-rus, care a exprimat pretenții teritoriale împotriva Ucrainei și este declarat persona non grata pe teritoriul ucrainean, avea toate șansele să devină noul președinte al României. Simion nu a câştigat alegerile datorită mai multor factori, iar diaspora românească și-a jucat, într-adevăr, rolul. Apropo, am văzut un caz unic – președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a votat la alegerile prezidențiale ale unui stat vecin. De asemenea, a fost o prezență mare la vot în orașe, iar acest lucru a jucat și în favoarea lui Nicuşor Dan, deoarece acesta este primarul Bucureştiului și este perceput drept candidatul orașelor mari. O altă explicație constă în faptul că, în principiu, există o parte a electoratului român care se mobilizează şi merge la secția de votare în momentele critice. Cred că acest efect a fost real, pentru că am observat o creștere a prezenței la vot în turul doi, scrie Evropeiskaia Pravda, citată de Rador.

UPDATE Polonezii s-au prezentat la urne pe 18 mai 2025 pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. Primarul pro-european al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a câștigat la limită primul tur și îl va înfrunta în turul al doilea, pe 1 iunie, pe naționalistul Karol Nawrocki, candidatul PiS, scrie RFI.

UPDATE Rusia își extinde infrastructura militară în apropierea frontierei cu Finlanda, într-o acțiune descrisă de oficialii Alianței Nord Atlantice (NATO) ca fiind începutul unei concentrări militare pe termen lung, a relatat luni The New York Times.

UPDATE New York Times a intervievat telefonic 11 soldați ruși care au luptat sau luptă încă în Ucraina cu privire la părerea lor despre un posibil armistițiu în războiul intrat în al patrulea an, în condițiile în care cele două părți au început negocierile directe de pace. New York Times a verificat identitatea soldaților prin intermediul rețelelor de socializare și al documentelor personale, dar le păstrează anonimatul pentru a-i proteja de represalii. Soldații, care au luptat în diferite unități și în diferite zone, au vorbit cu profundă amărăciune despre oficialii și civilii țării lor, pe care îi acuză că beneficiază de război, ignorând în același timp greutățile de pe front. Unii dintre ei au indicat dificultățile cu care s-ar confrunta societatea rusă în urma unui acord de pace, după ce sute de mii de militari s-ar întoarce de pe front, scrie Adevărul.

UPDATE Voluntarii ucraineni cutreieră piețele de mașini uzate din Europa pentru a furniza vehicule pentru trupe. Într-un război în care tehnologia de vârf se amestecă cu improvizația, Ucraina își duce luptele de zi cu zi nu doar cu blindate și drone, ci și cu... pickup-uri vechi, adunate de prin fermele Marii Britanii și piețele auto din toată Europa, scrie politico.eu. Aflate la limita supraviețuirii logistice, trupele ucrainene folosesc pe scară largă mașini civile 4x4, în special modele asiatice robuste – precum Toyota Hilux, Nissan Navara și, mai ales, Mitsubishi L200 – considerate mai fiabile, mai ușor de întreținut și, în cele din urmă, mai salvatoare decât alternativele militare greoaie.

UPDATE Guvernul de la Kiev a postat pe rețelele sociale un clip video în care și-a exprimat admirația față de poporul român și l-a felicitat pe Nicușor Dan pentru alegerea sa în funcția de președinte al României, „în ceea ce va deveni un exemplu de manual despre cum poate fi prevenită distrugerea, de către Rusia, a unei democrații”, potrivit Digi24.

UPDATE Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional şi cea referitoare la desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român au fost publicate luni seara în Monitorul Oficial, notează Agerpres.

UPDATE O investigație Financial Times bazată pe documente de stat, dosare din instanță și zeci de interviuri cu oficiali de la Kiev, detectivi, comercianți și producători de arme a dezvăluit cum Ucraina a pierdut sute de milioane de dolari plătiți către intermediari străini din industria de apărare pentru echipamente militare ce ar fi putut fi vitale în lupta contra Rusiei, dar care s-au dovedit a fi defecte sau care nu au mai fost livrate niciodată, scrie Digi24.

UPDATE S-a cam dus „forța personalității” lui Donald Trump, care îl obliga pe președintele rus Vladimir Putin să dovedească faptul că dorește să pună capăt războiului din Ucraina, scrie CNN într-o analiză la cald a posibilelor efecte ale convorbirii telefonice dintre cei doi lideri în ceea ce privește viitorul războiului din Ucraina. Convorbirea telefonică mult mediatizată dintre președintele american și omologul său rus, care a avut loc luni, a servit mai ales pentru a evidenția cât de îndepărtată este o astfel de realizare. Și, mai important, privind în perspectivă, a ridicat noi întrebări cu privire la cât de implicat dorește să fie Trump și a adâncit diviziunile transatlantice cu privire la încheierea războiului.

UPDATE Un nou sondaj Harvard CAPS Harris publicat pe 19 mai arată că peste 60% dintre americani cred că președintele rus Vladimir Putin întârzie în mod deliberat discuțiile de pace care implică Statele Unite. Majoritatea respondenților susțin, de asemenea, continuarea livrărilor de arme către Ucraina și impunerea de noi sancțiuni dacă Rusia refuză să se angajeze în negocieri serioase, potrivit Mediafax.

UPDATE Șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Serhi Lisak, a raportat că autoritățile au înregistrat pagube în două raioane ale regiunii, în urma unui atac lansat de ruşi în noaptea de luni spre marţi. Potrivit oficialului, noaptea trecută, rușii au atacat regiunea Dnipropetrovsk cu vehicule aeriene fără pilot. Trei drone au fost doborâte de apărătorii ucraineni, însă o fermă din raionul Pavlohrad a fost avariată în timpul atacului. De asemenea, a izbucnit un incendiu, care a fost stins ulterior de către pompieri. În raionul Sinelnikove, au avut fost raportate distrugeri şi un incendiu pe teritoriul unei întreprinderi. Ruşii au atacat şi raionul Nikopol, folosind ​​drone de tip FPV și artilerie. În timpul atacului, au fost lovite comunele Nikopol, Pokrovsk, Mirove și Marhaneţ. Bombardamentele nu s-au soldat cu morţi sau răniți. Cu toate acestea, potrivit lui Lisak, o casă și o linie electrică au fost avariate în comuna Pokrovsk, scrie Rador.

UPDATE Ambasadorul Rusiei în România a preluat direct mesajul candidatului extremist George Simion despre o presupusă ingerință a Franței în alegerile din România. Ambasadorul Kremlinului, la fel ca și Simion, a susținut că Rusia nu s-a amestecat în alegeri. Reamintim că atât SRI, cât și serviciile secrete din Italia și Franța, dar și secretarul general adjunct al NATO au anunțat oficial că au dovezi despre imixtiunea Rusiei în campania din România, scrie G4media.

UPDATE Miniștrii apărării şi miniștrii de externe din statele membre UE se întâlnesc marţi, la Bruxelles, în două reuniuni succesive în formatul Consiliului Afaceri Externe. Oficialii vor avea pe agenda discuțiilor ajutorul militar pentru Ucraina şi situația din Orientul Mijlociu, dar şi implementarea planurilor de reînarmare a Europei, anunță Agerpres.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Rusia şi Ucraina vor începe imediat negocieri pentru încetarea focului, în urma unei convorbiri telefonice cu Vladimir Putin, însă Kremlinul a temperat așteptările, afirmând că procesul va dura, potrivit Reuters. „Rusia şi Ucraina vor începe imediat negocierile pentru o încetare a focului şi, mai important, pentru o încheiere a războiului”, a afirmat preşedintele american. La rândul lui, Vladimir Putin i-a mulţumit lui Trump pentru sprijinul acordat reluării discuțiilor directe și a precizat că Moscova este pregătită să lucreze cu Kievul la un memorandum pentru un posibil acord de pace în ce privește războiul ruso-ucrainean. Dar după convorbirea de luni, liderul rus a spus doar că eforturile sunt „în general pe drumul cel bun”, notează Libertatea.

UPDATE Beth Sanner, fost director adjunct al serviciilor naționale de informații, a remarcat pentru CNN: „Am impresia că președintele nu a încercat deloc să-l preseze pe Putin. Este bine că au avut o discuție de două ore, dar ce avem în urma acesteia?”. Ea a adăugat: „Este o convorbire pe care mi-e foarte greu să o interpretez altfel decât că Putin a obținut exact ceea ce voia”.

UPDATE Președintele american a sugerat, de asemenea, că SUA s-ar putea retrage din proces dacă nu se înregistrează progrese: „Vă spun, sunt implicate ego-uri mari, dar cred că se va întâmpla ceva. Și dacă nu se întâmplă, eu mă retrag și ei vor trebui să continue”. Potrivit analizei CNN, comentariile președintelui american „au adăugat o nouă ambiguitate eforturilor de pace din ce în ce mai ineficiente” și „nu a făcut nimic pentru a contracara sugestia anterioară a vicepreședintelui JD Vance, potrivit căreia SUA ar putea pur și simplu să se spele pe mâini dacă nu se înregistrează progrese”, scrie Mediafax.

UPDATE Donald Trump a refuzat să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei, spunând: „Cred că există o șansă de a obține ceva, iar dacă faci asta, ai putea agrava și mai mult situația”, scrie Mediafax. El și-a exprimat din nou nemulțumirile cu privire la costul războiului din Ucraina, indicând că nu va urma exemplul administrației Biden în ceea ce privește ajutorul militar acordat Kievului, notează Mediafax.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că un nou pachet de sancțiuni „dure” din partea Uniunii Europene împotriva Rusiei urmează să intre în vigoare în curând, deși nu a precizat data exactă. El a adăugat că Ucraina se așteaptă ca Statele Unite să impună, la rândul lor, sancțiuni vizând băncile și sectorul energetic rusesc „atunci când consideră potrivit”.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit de două ori cu Trump luni, a subliniat într-o declarație pe X că este crucial ca „Statele Unite să nu se distanțeze de negocierile și de eforturile de pace, deoarece singurul care are de câștigat din asta este Putin”. Zelenski a cerut sancțiuni mai severe împotriva Rusiei și a propus negocieri directe cu Moscova, dar cu participarea reprezentanților europeni și americani. 

UPDATE Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump, înaintea convorbirii cu Putin, sa nu negocieze pacea fără Ucraina. De asemenea, Zelenski a menționat că Ucraina nu va accepta să cedeze teritorii, conform Adevărul.   

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 19 mai că Ucraina ia în considerare organizarea unor discuții de pace cu participarea delegațiilor din Ucraina, Rusia, Statele Unite și Uniunea Europeană, anunță The Kyiv Independent. Printre locațiile neutre luate în calcul se numără Turcia, Vaticanul sau Elveția, notează Mediafax.

UPDATE Profesorul Valentin Naumescu, expert în relații internaționale și co-autor al capitolului de politică externă din programul președintelui ales Nicușor Dan, afirmă într-un interviu pentru News.ro că România a administrat o înfrângere categorică Rusiei prin votul din 18 mai. Naumescu susține că victoria surprinzătoare a lui Dan, obținută după ce a recuperat un deficit de 20 de procente în doar două săptămâni, s-a datorat implicării masive a cetățenilor care au conștientizat pericolul și au votat pentru a apăra parcursul european al țării, conform News.ro.

UPDATE Adjunctul șefului misiunii, Michael Dickerson, va ocupa funcția de însărcinat cu afaceri ad interim în cadrul Ambasadei SUA la București, după retragerea din funcție a ambasadoarei Kathleen Kavalec, scrie G4media.

UPDATE Trei bărbaţi germano-ruşi, suspectaţi de transmiterea de informaţii către Moscova şi pregătirea unor acte de sabotaj vizând ajutorul pentru Kiev, sunt judecaţi începând de marţi în Germania, ţară zguduită de numeroase scandaluri de spionaj de la începerea invaziei ruse în Ucraina, informează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE Președintele american Donald Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și aliații europeni ai Kievului, printre care Franța și Germania, au apreciat luni drept ‘pozitivă’ oferta Papei Leon al XIV-lea de a găzdui la Vatican negocieri între Ucraina și Rusia, potrivit șefei guvernului italian, Giorgia Meloni, informează marți AFP.

UPDATE Președintele american, Donald Trump, crede că Ucraina este pregătită să înceteze focul. Dar până în prezent el nu poate evalua dacă eforturile Kievului sunt suficiente pentru a atinge un astfel de obiectiv. După cum a raportat RBC-Ucraina, Trump a declarat acest lucru în timp ce vorbea cu jurnaliștii la o ședință de informare la Casa Albă. „Am spus: ucrainenii sunt pregătiți pentru o încetare a focului. Ei sunt pregătiți pentru discuții de pace”, a declarat Trump. Un jurnalist l-a întrebat pe Trump dacă Ucraina face suficient pentru a obține acest lucru, Președintele american a răspuns că are nevoie de timp pentru a trage concluzii. „Aș prefera să vă spun în aproximativ două săptămâni, pentru că nu pot spune da sau nu. Cred că Zelenski este un tip puternic. Și nu este un tip ușor de tratat. Dar cred că vrea să se oprească. Este un lucru foarte rău, ceea ce se întâmplă acolo. Cred că vrea să se oprească. Dar s-ar putea să am un răspuns mai bun la această întrebare peste două sau patru săptămâni. Sper că răspunsul va fi că vrea să rezolve această problemă”, a spus Trump, potrivit Libertatea Cuvântului.