Un acord între Rusia și Ucraina, care să aducă cel puțin un armistițiu pe front, este aproape imposibil, după cele mai recente declarații ale unui înalt oficial rus. Totodată, în timpul negocierilor pentru pace de la Istanbul, Rusia „și-a arătat adevărată față”, adoptând o poziție fundamental diferită deși a avut șansa, de facto, să demonstreze că este dispusă să încheie războiul. Ucrainenii s-au ciocnit în schimb cu comportamentul rece al Moscovei și cu o serie de condiții inacceptabile impuse de delegația rusă participantă la negocierii.  Declarațiile au fost făcute de ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, în ediția de miercuri, 21 mai, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8. 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forţele ruse continuă să lanseze atacuri de-a lungul frontului de est, cele mai sângeroase lupte concentrându-se în jurul oraşului disputat Pokrovsk. Între timp, Rusia a accesat camere de supraveghere din România și alte state NATO pentru a urmări ajutoarele militare către Ucraina, arată datele serviciilor de informații britanice. Totodată, Rusia susţine că a doborât în cursul nopţii peste 100 de drone lansate de Ucraina, iar mai multe aeroporturi din Moscova au fost închise.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz avertizează joi că eforturile de a ajunge la o încetare a focului în Ucraina sunt încă în stadiu incipient și ar putea dura luni de zile, în ciuda impulsului diplomatic în creștere din ultimele săptămâni, potrivit Politico. „Nu ne facem iluzii. Nu există o soluție rapidă”, a declarat Merz la o conferință de presă organizată la Vilnius, unde a participat la inaugurarea noii brigăzi permanente a Germaniei în Lituania. „Este un proces care abia a început și poate dura încă multe săptămâni, poate chiar luni”, a spus Merz, potrivit Mediafax.

UPDATE „Am avut o conversație cu Președinta Moldovei, Maia Sandu. Moldova ne sprijină încă de la începutul agresiunii rusești pe scară largă. Apreciem foarte mult acest lucru și le vom fi mereu recunoscători. Țările noastre, ca vecini și prieteni, colaborează în diferite formate, iar fiecare dintre ele adaugă putere și securitate pentru ambele popoare. Am invitat-o să participe la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est. Maia a confirmat participarea sa. Mulțumesc”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

UPDATE Șeful Departamentului Juridic din MAE rus zice că Volodimir Zelenski nu poate să semneze vreun document, deoarece Rusia nu îl consideră un lider legitim. Totodată, nu este clar pentru Moscova cine ar putea să semneze din partea Ucrainei dintre actualii lideri, notează Ziare.com.

UPDATE Kremlinul a negat joi că există deja un acord cu privire la sediul următoarei runde de negocieri cu Ucraina, după ce în presa americană s-au scurs informaţii că acestea se vor desfășura la jumătatea lunii iunie, la Vatican, informează EFE.

UPDATE Ucraina intenționează să propună săptămâna viitoare Uniunii Europene impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, relatează Reuters. Propunerile includ accelerarea transferului către Kiev al activelor rusești înghețate, sancționarea companiilor străine care ajută Rusia cu tehnologie și introducerea de sancțiuni secundare asupra cumpărătorilor de petrol rusesc, potrivit Mediafax.

UPDATE Kremlinul acuză Uniunea Europeană că își afectează singură interesele economice prin majorarea taxelor vamale pentru produsele agricole și îngrășămintele importate din Rusia și Belarus. Dmitry Peskov susține că decizia va duce la creșterea prețurilor și la scăderea calității produselor pentru consumatorii europeni, scrie Digi24.

UPDATE Rusia respinge încetarea focului în Ucraina, insistă pe negocieri viitoare cu condiții dure și evită discuțiile esențiale de la Istanbul. Rusia a respins oficial apelurile la o încetare a focului în Ucraina, ministrul de Externe Serghei Lavrov declarând: „Nu mai vrem asta”, scrie The Kyiv Independent. În loc să accepte un armistițiu imediat, Rusia insistă pe un cadru de pace pe termen lung și continuă să emită cerințe rigide, potrivit Mediafax.

UPDATE Presa din Germania notează că Donald Trump i-a sunat imediat pe cancelarul german Friedrich Merz, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni și președintele finlandez Alexander Stubb. Dar președintele american i-a îngrozit pe aliații săi europeni. În convorbirea purtată de liderul de la Casa Albă cu cei patru lideri din UE, Trump le-a dat de înțeles că nu mai susține o încetare a focului de 30 de zile în Ucraina, deși acest armistițiu a fost lansat la propunerea sa și, ulterior, susținut de Kiev și de aliații europeni. Pe lângă acest lucru, Trump le-a mai spus că nu îl mai interesează sancțiunile impuse Rusiei, ceea ce indică faptul că SUA se retrag treptat din problema războiului Rusia-Ucraina, notează cotidianul german BILD. În schimb, Rusia și Ucraina ar trebui să rezolve acum războiul între ele, le-a mai spus Trump celor cinci lideri din Europa.

UPDATE Secretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut că au fost comise crime de război în conflictul care implică Rusia, afirmând: „Au fost comise crime de război, fără îndoială.” Cu toate acestea, el s-a abținut să-l numească direct pe președintele rus Vladimir Putin criminal de război. „Va exista un moment și un loc pentru responsabilizare,” a spus Rubio, adăugând că prioritatea actuală este oprirea războiului, potrivit Mediafax.

UPDATE Rusia adună trupe în apropierea regiunii ucrainene Harkov și se pregătește pentru noi ofensive, potrivit lui Andriy Pomahajbus, șeful de stat major al Brigăzii operaționale ucrainene 13 „Hartia”. Forțele de apărare ale Ucrainei spun că monitorizează situația și sunt gata să răspundă, notează Kyiv Post.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina lucrează la un schimb de prizonieri de amploare cu Rusia, vizând eliberarea a 1.000 de captivi ucraineni în schimbul a 1.000 de deținuți ruși, scrie The Kyiv Independent. „Trebuie să obținem eliberarea necondiționată a tuturor oamenilor noștri,” a subliniat Zelenski. „Facem tot ce putem. Ne străduim foarte mult”, scrie Mediafax.

UPDATE Forțele ruse au doborât în cursul nopții 35 de drone ucrainene care zburau spre Moscova, a anunțat joi Ministerul rus al Apărării, atacul ducând la închiderea temporară a principalelor aeroporturi din capitala rusă. Ministerul rus al apărării a transmis că peste noapte au fost interceptate 105 drone rone ucrainene. Atacurile cu drone au avut loc în contextul unor eforturi diplomatice europene intense, susținute de Statele Unite, pentru a obține o încetare a focului din partea Moscovei, potrivit HotNews.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că „peste 63.000” de soldaţi ruşi au fost uciși sau răniţi în regiunea rusă Kursk de la ofensiva ucraineană din august anul trecut, conform unui comunicat postat pe site-ul Administrației Prezidențiale a Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Peste 80 de senatori americani au susținut miercuri un proiect de lege care vizează impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, în fața a ceea ce ei consideră a fi refuzul Moscovei de a pune capăt războiului din Ucraina. Acești aleși din ambele partide doresc să pună mai multă presiune asupra lui Vladimir Putin, după discuția telefonică de luni dintre liderul rus și Donald Trump care nu a produs încetarea focului la care sperau Kievul, partenerii săi europeni și președintele american. Cu 81 de semnatari din 100 de senatori, textul beneficiază de un sprijin larg, dar nu este încă sigur dacă liderul republicanilor din Senat va decide să îl supună la vot. John Thune a declarat că preferă să aștepte instrucțiuni de la Casa Albă pe această temă, potrivit Hotnews.

UPDATE Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, avertizează asupra unui context de securitate din ce în ce mai complicat pentru România, în principal din cauza Rusiei. Generalul a explicat că, de la izbucnirea războiului din Ucraina, România se confruntă constant cu riscuri majore. Printre acestea se numără perturbările electromagnetice, inclusiv atacuri de tip spoofing și interferențe asupra sistemelor GPS. Situația este agravată și de prezența minelor în derivă – de la începutul conflictului au fost identificate nu mai puțin de 122 de astfel de dispozitive periculoase, notează Spotmedia. Generalul a atras atenția și asupra amenințărilor legate de cablurile și conductele subacvatice, infrastructuri strategice care pot deveni ținte vulnerabile în contextul tensiunilor actuale.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat pentru televiziunea publică Yle că discuțiile la nivel tehnic privind o pace în Ucraina vor continua probabil săptămâna viitoare la Vatican. Potrivit lui Stubb, discuțiile la diferite niveluri au continuat și după ziua de luni, când Donald Trump a vorbit la telefon cu Vladimir Putin și apoi cu liderii europeni, scrie Hotnews.

UPDATE Premierul canadian Mark Carney a confirmat că poartă discuții cu administrația de la Washington privind aderarea la programul american de apărare, Golden Dome, notează AP News, potrivit Mediafax.

UPDATE Rusia a accesat camere de supraveghere din România și alte state NATO pentru a urmări ajutoarele militare către Ucraina, arată datele serviciilor de informații britanice. Potrivit unor informații obținute de serviciile de informații britanice și aliate și citate de The Guardian, agenția de informații militare externe a Rusiei – GRU – ar fi accesat ilegal mii de camere de supraveghere din apropierea unor instalații militare, treceri la nivel cu calea ferată și stații feroviare din puncte-cheie pentru sprijinul occidental acordat Ucrainei. Printre țările vizate se numără România, Ucraina, Polonia, Ungaria și Slovacia. Conform datelor centralizate de autoritățile de la Londra, aproximativ 10.000 de camere ar fi fost compromise, dintre care 80% în Ucraina și 10% în România. Scopul principal ar fi fost urmărirea și monitorizarea transporturilor de ajutoare către Ucraina, precum și obținerea de informații despre circulația acestora.

UPDATE Președintele ales al României, Nicușor Dan, a declarat în timpul unui interviu pentru FT că România va susține obiectivul de creștere a cheltuielilor de apărare în cadrul NATO chiar și când va începe demersurile pentru a-și reduce deficitul bugetar ajuns la un nivel record, scrie Știripesurse.

UPDATE Un „accident grav” s-a produs în timpul ceremoniei de lansare a unei nave de război nord-coreene, a anunțat joi agenția de presă nord-coreeană, iar liderul Kim Jong-un vorbește despre un „act criminal”, potrivit AFP. În timpul ceremoniei organizate miercuri pentru un nou distrugător de 5.000 de tone în Chongjin, un oraș portuar din nord-estul țării, „a avut loc un accident grav”, transmite agenția KCNA. Punctând „lipsa de experiență a comandamentului și neglijența operațională” în timpul lansării, mass-media de stat a precizat că „anumite secțiuni ale fundului navei de război au fost zdrobite”, afectând „echilibrul navei de război”. Armata sud-coreeană estimează că Choe Hyon ar fi putut fi dezvoltat cu ajutorul Rusiei, probabil în schimbul a mii de soldați nord-coreeni care să ajute Moscova să combată Kievul. Potrivit lui Ahn Chan-il, un refugiat nord-coreean care conduce un institut de studii despre Coreea de Nord, noua navă de război ar fi fost construită cu ajutorul Rusiei.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.