Un acord între Rusia și Ucraina, care să aducă cel puțin un armistițiu pe front, este aproape imposibil, după cele mai recente declarații ale unui înalt oficial rus. Totodată, în timpul negocierilor pentru pace de la Istanbul, Rusia „și-a arătat adevărată față”, adoptând o poziție fundamental diferită deși a avut șansa, de facto, să demonstreze că este dispusă să încheie războiul. Ucrainenii s-au ciocnit în schimb cu comportamentul rece al Moscovei și cu o serie de condiții inacceptabile impuse de delegația rusă participantă la negocierii.  Declarațiile au fost făcute de ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, în ediția de miercuri, 21 mai, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8. 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forţele ruse continuă să lanseze atacuri de-a lungul frontului de est, cele mai sângeroase lupte concentrându-se în jurul oraşului disputat Pokrovsk. Între timp, Rusia a accesat camere de supraveghere din România și alte state NATO pentru a urmări ajutoarele militare către Ucraina, arată datele serviciilor de informații britanice. Totodată, Rusia susţine că a doborât în cursul nopţii peste 100 de drone lansate de Ucraina, iar mai multe aeroporturi din Moscova au fost închise.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz avertizează joi că eforturile de a ajunge la o încetare a focului în Ucraina sunt încă în stadiu incipient și ar putea dura luni de zile, în ciuda impulsului diplomatic în creștere din ultimele săptămâni, potrivit Politico. „Nu ne facem iluzii. Nu există o soluție rapidă”, a declarat Merz la o conferință de presă organizată la Vilnius, unde a participat la inaugurarea noii brigăzi permanente a Germaniei în Lituania. „Este un proces care abia a început și poate dura încă multe săptămâni, poate chiar luni”, a spus Merz, potrivit Mediafax.

UPDATE „Am avut o conversație cu Președinta Moldovei, Maia Sandu. Moldova ne sprijină încă de la începutul agresiunii rusești pe scară largă. Apreciem foarte mult acest lucru și le vom fi mereu recunoscători. Țările noastre, ca vecini și prieteni, colaborează în diferite formate, iar fiecare dintre ele adaugă putere și securitate pentru ambele popoare. Am invitat-o să participe la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est. Maia a confirmat participarea sa. Mulțumesc”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

UPDATE Șeful Departamentului Juridic din MAE rus zice că Volodimir Zelenski nu poate să semneze vreun document, deoarece Rusia nu îl consideră un lider legitim. Totodată, nu este clar pentru Moscova cine ar putea să semneze din partea Ucrainei dintre actualii lideri, notează Ziare.com.

UPDATE Kremlinul a negat joi că există deja un acord cu privire la sediul următoarei runde de negocieri cu Ucraina, după ce în presa americană s-au scurs informaţii că acestea se vor desfășura la jumătatea lunii iunie, la Vatican, informează EFE.

UPDATE Ucraina intenționează să propună săptămâna viitoare Uniunii Europene impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, relatează Reuters. Propunerile includ accelerarea transferului către Kiev al activelor rusești înghețate, sancționarea companiilor străine care ajută Rusia cu tehnologie și introducerea de sancțiuni secundare asupra cumpărătorilor de petrol rusesc, potrivit Mediafax.

UPDATE Kremlinul acuză Uniunea Europeană că își afectează singură interesele economice prin majorarea taxelor vamale pentru produsele agricole și îngrășămintele importate din Rusia și Belarus. Dmitry Peskov susține că decizia va duce la creșterea prețurilor și la scăderea calității produselor pentru consumatorii europeni, scrie Digi24.

UPDATE Rusia respinge încetarea focului în Ucraina, insistă pe negocieri viitoare cu condiții dure și evită discuțiile esențiale de la Istanbul. Rusia a respins oficial apelurile la o încetare a focului în Ucraina, ministrul de Externe Serghei Lavrov declarând: „Nu mai vrem asta”, scrie The Kyiv Independent. În loc să accepte un armistițiu imediat, Rusia insistă pe un cadru de pace pe termen lung și continuă să emită cerințe rigide, potrivit Mediafax.

UPDATE Presa din Germania notează că Donald Trump i-a sunat imediat pe cancelarul german Friedrich Merz, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni și președintele finlandez Alexander Stubb. Dar președintele american i-a îngrozit pe aliații săi europeni. În convorbirea purtată de liderul de la Casa Albă cu cei patru lideri din UE, Trump le-a dat de înțeles că nu mai susține o încetare a focului de 30 de zile în Ucraina, deși acest armistițiu a fost lansat la propunerea sa și, ulterior, susținut de Kiev și de aliații europeni. Pe lângă acest lucru, Trump le-a mai spus că nu îl mai interesează sancțiunile impuse Rusiei, ceea ce indică faptul că SUA se retrag treptat din problema războiului Rusia-Ucraina, notează cotidianul german BILD. În schimb, Rusia și Ucraina ar trebui să rezolve acum războiul între ele, le-a mai spus Trump celor cinci lideri din Europa.

UPDATE Secretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut că au fost comise crime de război în conflictul care implică Rusia, afirmând: „Au fost comise crime de război, fără îndoială.” Cu toate acestea, el s-a abținut să-l numească direct pe președintele rus Vladimir Putin criminal de război. „Va exista un moment și un loc pentru responsabilizare,” a spus Rubio, adăugând că prioritatea actuală este oprirea războiului, potrivit Mediafax.

UPDATE Rusia adună trupe în apropierea regiunii ucrainene Harkov și se pregătește pentru noi ofensive, potrivit lui Andriy Pomahajbus, șeful de stat major al Brigăzii operaționale ucrainene 13 „Hartia”. Forțele de apărare ale Ucrainei spun că monitorizează situația și sunt gata să răspundă, notează Kyiv Post.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina lucrează la un schimb de prizonieri de amploare cu Rusia, vizând eliberarea a 1.000 de captivi ucraineni în schimbul a 1.000 de deținuți ruși, scrie The Kyiv Independent. „Trebuie să obținem eliberarea necondiționată a tuturor oamenilor noștri,” a subliniat Zelenski. „Facem tot ce putem. Ne străduim foarte mult”, scrie Mediafax.

UPDATE Forțele ruse au doborât în cursul nopții 35 de drone ucrainene care zburau spre Moscova, a anunțat joi Ministerul rus al Apărării, atacul ducând la închiderea temporară a principalelor aeroporturi din capitala rusă. Ministerul rus al apărării a transmis că peste noapte au fost interceptate 105 drone rone ucrainene. Atacurile cu drone au avut loc în contextul unor eforturi diplomatice europene intense, susținute de Statele Unite, pentru a obține o încetare a focului din partea Moscovei, potrivit HotNews.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că „peste 63.000” de soldaţi ruşi au fost uciși sau răniţi în regiunea rusă Kursk de la ofensiva ucraineană din august anul trecut, conform unui comunicat postat pe site-ul Administrației Prezidențiale a Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Peste 80 de senatori americani au susținut miercuri un proiect de lege care vizează impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, în fața a ceea ce ei consideră a fi refuzul Moscovei de a pune capăt războiului din Ucraina. Acești aleși din ambele partide doresc să pună mai multă presiune asupra lui Vladimir Putin, după discuția telefonică de luni dintre liderul rus și Donald Trump care nu a produs încetarea focului la care sperau Kievul, partenerii săi europeni și președintele american. Cu 81 de semnatari din 100 de senatori, textul beneficiază de un sprijin larg, dar nu este încă sigur dacă liderul republicanilor din Senat va decide să îl supună la vot. John Thune a declarat că preferă să aștepte instrucțiuni de la Casa Albă pe această temă, potrivit Hotnews.

UPDATE Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, avertizează asupra unui context de securitate din ce în ce mai complicat pentru România, în principal din cauza Rusiei. Generalul a explicat că, de la izbucnirea războiului din Ucraina, România se confruntă constant cu riscuri majore. Printre acestea se numără perturbările electromagnetice, inclusiv atacuri de tip spoofing și interferențe asupra sistemelor GPS. Situația este agravată și de prezența minelor în derivă – de la începutul conflictului au fost identificate nu mai puțin de 122 de astfel de dispozitive periculoase, notează Spotmedia. Generalul a atras atenția și asupra amenințărilor legate de cablurile și conductele subacvatice, infrastructuri strategice care pot deveni ținte vulnerabile în contextul tensiunilor actuale.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat pentru televiziunea publică Yle că discuțiile la nivel tehnic privind o pace în Ucraina vor continua probabil săptămâna viitoare la Vatican. Potrivit lui Stubb, discuțiile la diferite niveluri au continuat și după ziua de luni, când Donald Trump a vorbit la telefon cu Vladimir Putin și apoi cu liderii europeni, scrie Hotnews.

UPDATE Premierul canadian Mark Carney a confirmat că poartă discuții cu administrația de la Washington privind aderarea la programul american de apărare, Golden Dome, notează AP News, potrivit Mediafax.

UPDATE Rusia a accesat camere de supraveghere din România și alte state NATO pentru a urmări ajutoarele militare către Ucraina, arată datele serviciilor de informații britanice. Potrivit unor informații obținute de serviciile de informații britanice și aliate și citate de The Guardian, agenția de informații militare externe a Rusiei – GRU – ar fi accesat ilegal mii de camere de supraveghere din apropierea unor instalații militare, treceri la nivel cu calea ferată și stații feroviare din puncte-cheie pentru sprijinul occidental acordat Ucrainei. Printre țările vizate se numără România, Ucraina, Polonia, Ungaria și Slovacia. Conform datelor centralizate de autoritățile de la Londra, aproximativ 10.000 de camere ar fi fost compromise, dintre care 80% în Ucraina și 10% în România. Scopul principal ar fi fost urmărirea și monitorizarea transporturilor de ajutoare către Ucraina, precum și obținerea de informații despre circulația acestora.

UPDATE Președintele ales al României, Nicușor Dan, a declarat în timpul unui interviu pentru FT că România va susține obiectivul de creștere a cheltuielilor de apărare în cadrul NATO chiar și când va începe demersurile pentru a-și reduce deficitul bugetar ajuns la un nivel record, scrie Știripesurse.

UPDATE Un „accident grav” s-a produs în timpul ceremoniei de lansare a unei nave de război nord-coreene, a anunțat joi agenția de presă nord-coreeană, iar liderul Kim Jong-un vorbește despre un „act criminal”, potrivit AFP. În timpul ceremoniei organizate miercuri pentru un nou distrugător de 5.000 de tone în Chongjin, un oraș portuar din nord-estul țării, „a avut loc un accident grav”, transmite agenția KCNA. Punctând „lipsa de experiență a comandamentului și neglijența operațională” în timpul lansării, mass-media de stat a precizat că „anumite secțiuni ale fundului navei de război au fost zdrobite”, afectând „echilibrul navei de război”. Armata sud-coreeană estimează că Choe Hyon ar fi putut fi dezvoltat cu ajutorul Rusiei, probabil în schimbul a mii de soldați nord-coreeni care să ajute Moscova să combată Kievul. Potrivit lui Ahn Chan-il, un refugiat nord-coreean care conduce un institut de studii despre Coreea de Nord, noua navă de război ar fi fost construită cu ajutorul Rusiei.