În ciuda condițiilor impuse de Chișinău pentru livrarea gazelor pe malul stâng al Nistrului, imagini recente sugerează o relansare discretă, dar constantă, a industriei grele de la Rîbnița. Cu toate acestea, reacțiile autorităților constituționale întârzie. Lipsa de acțiune alimentează frustrări și ridică semne de întrebare despre limitele pasivității într-un context tot mai sensibil.
În luna martie, în spațiul public au apărut câteva imagini care sugerau o posibilă relansare a industriei grele din regiunea transnistreană. După câteva zile de tăcere, autoritățile de la Chișinău au venit cu o reacție.
„Acuma, noi am luat act de faptul că acolo se repornesc industriile și așa cum am spus anterior, deciziile corespunzătoare sunt în proces de a fi definitive și chiar de a fi aplicate. Mă refer la faptul că toți comercianții, de pe malul stâng și de pe malul drept, trebuie să acționeze în condiții egale și asta ar însemna inclusiv organizarea de taxe sau monopoluri fiscale, pentru ca să avem îndeplinită această echilibrare a comerțului și să nu admitem dezavantajarea agenților economici de pe malul drept”, declara prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.
Deși până în prezent Guvernul nu a oferit detalii despre acest mecanism, în spațiul public continuă să apară informații legate de relansarea industriei transnistrene. Într-o postare pe Facebook, Alexandr Slusari a declarat că Uzina metalurgică din Râbnița și-a reluat activitatea:
„Acum, cu mare efort uzina a fost repornită. În zilele de lucru activează doar noapte, iar sâmbătă - duminică pe tot parcursul zilei. Funcționează ambele subunități, chiar dacă numărul de angajați s-a redus. Au gaz suficient și achită pentru el un tarif simbolic. Treptat vor începe activitatea și alte întreprinderi industriale din regiune, întrucât sunt volume necesare de gaze”.
Solicitat pentru o reacție, Biroul pentru reintegrare nu a confirmat și nici nu a infirmat aceste informații. De asemenea, nici un reprezentant al Guvernului nu a venit cu un comentariu sau declarație la acest subiect.
„Să oprim gazul la fel nu este o soluție, pentru că acolo sunt oamenii noștri, pentru că am văzut ce s-a întâmplat la început de an. Eu nu sunt sigură, mai exact nu am auzit că uzina metalurgică și-a relansat activitatea. Da sunt câteva companii care funcționează și gazul este utilizat pentru acest lucru, dar acolo trăiesc oameni, acolo lucrează oameni. Ei au nevoie de salariu. Cei care spun că nimic acolo nu ar trebui să lucreze, ce soluție propun?” a menționat președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Новая неделя”.
Săptămâna trecută, jurnaliștii de la Zona de Securitate au instalat un banner la Varnița, cu mesajul: „Când nu plătești pentru gaz cu bani — plătești cu viitorul”. La scurt timp însă, bannerul a fost demontat la indicația primarului localității. Gestul și pasivitatea autorităților au stârnit reacții din partea societății civile, care și-a exprimat sprijinul față de jurnaliști și a criticat lipsa de fermitate din partea autorităților.
Centrul pentru Jurnalism Independent: „Ne exprimăm regretul în legătură cu reacția improprie a Biroului politici de reintegrare la cazul de intimidare a instituției media Zona de Securitate de către primarul localității Varnița”.
La rândul lor, autoritățile au venit cu o reacție la această declarație.
„Biroul politici de reintegrare nu este instituția abilitată să efectueze interpretări juridice ale prevederilor legislației și cu atât mai mult nu este în drept să facă imixtiune în activitatea părților implicate în amplasarea mijloacelor de publicitate exterioară”, se arată în comunicatul Biroului Politici de Reintegrare.
În ultimele luni, Tiraspolul nu doar că a evitat orice semn de deschidere față de Chișinău, ci a și adoptat măsuri tot mai restrictive, limitând și mai mult drepturile omului în regiune. Promisiunile de deschidere făcute de premierul Dorin Recean au avut un efect invers, iar Guvernul de la Chișinău alege să păstreze tăcerea și evită să abordeze public aceste evoluții îngrijorătoare.
