Rusia răspunde cu atacuri aeriene masive asupra marilor orașe la cererea Ucrainei de a face cel puțin o pace temporară. Doar Kievul a fost vizat de 14 rachete și 250 de drone. A fost o noapte albă cu 15 răniți, urmare a incendiilor declanșate de explozii și căderea aparatelor de zbor doborâte de armata ucraineană. Spre dimineață, rușii au lansat rachete balistice și asupra portului de la Odesa.
Atacurile masive au loc în timp ce Moscova declară că ar fi la etapa de finalizare a unui proiect de acord de pace cu Ucraina. Documentul este văzut, mai degrabă, drept lista de condiții a Moscovei pentru încetarea focului.
Exploziile deasupra Kievului au răsunat practic toată noaptea. Nu este clar dacă rușii au avut anumite ținte sau pur și simplu au tras în cartiere rezidențiale. Apărarea antiaeriană susține că a doborât majoritatea aparatelor de zbor, incendiile masive din oraș fiind provocate de căderea resturilor.
Cel puțin 15 oameni au fost răniți, iar zeci de apartamente avariate. Oamenii au fost lăsați să iasă din buncăre abia spre dimineață ca să vadă ce le a mai rămas din locuințe. Tot azi dimineață, ucrainenii au anunțat că și portul Odesa a fost atacat de ruși cu rachete balistice. Un angajat al portului a murit, iar medicii luptă pentru viața a încă patru răniți.
„Și când rușii au petrecut o săptămână formulând așa numitul „memorandum” cu care vor să răspundă la cererea de încetare a focului, este în mod clar o batjocură la adresa întregii lumi. Atât de mult timp! Fiecare zi de război este o pierdere de vieți omenești. Desigur, oamenii nu contează în Rusia, dar lumea trebuie să conteze. Sunt necesare noi sancțiuni împotriva Rusiei”, a menționat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Ministrul rus de Externe a încercat să justifice intensificarea atacurilor aeriene asupra Ucrainei, insinuând că astfel de încearcă descurajarea înarmării de către Occident.„Considerăm astfel de acțiuni o consecință directă a sprijinului acordat naziștilor ucraineni, în principal din partea unor țări europene, conduse de Marea Britanie, Franța, Germania și conducerea Uniunii Europene. Suntem convinși că își poartă partea de responsabilitate pentru aceste crime. Vom depune eforturi ferme pentru a pune capăt acestei politici”, a menționat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Europenii vor răspunde rușilor prin înăsprirea sancțiunilor, care ar include sechestrarea activelor rusești și introducerea de sancțiuni pentru unii cumpărători de petrol rusesc. O așa numita „carte albă ucraineană”, care urmează să fie prezentată săptămâna viitoare, solicită blocului celor 27 de membri să adopte o poziție mai dură față de Federația Rusă, în contextul în care administrația Trump a renunțat, pentru moment, la înăsprirea sancțiunilor contra statului agresor.
Într-un comunicat guvernamental, ministrul ucrainean de Finanțe, Serghei Marcenko, a propus finanțarea directă a armatei ucrainene de către statele membre UE. În opinia lui, cheltuielile pentru forțele armate ucrainene ar constitui doar o mică parte din PIB-ul UE. Bugetul ucrainean pentru 2025 include aproximativ 28 de miliarde de dolari pentru apărare. Cu toate acestea, membri ai parlamentului au subliniat că sumele reale vor fi mult mai mari până la sfârșitul anului. Donatorii străini, inclusiv Uniunea Europeană, Germania și alte state ale UE, finanțează deja mai mult de jumătate din bugetul de stat al Ucrainei.
