Astăzi, folclorul a fost la el acasă și în centrul capitalei. Festivalul Tradițiilor Românești a fost inaugurat în Piața Marii Adunări Naționale. Peste 60 de meșteri populari de pe ambele maluri ale Prutului și-au expus creațiile. Și unde apar iile și oalele din lut, pentru o atmosferă autentică, vin și lăutarii.
Festivalul Tradițiilor Românești a fost declarat deschis cu muzică bună și o horă tradițională. La eveniment participă 34 de meșteri populari din România și 27 din Republica Moldova. Aici am întâlnit-o pe Cornelia Bodescu care vine de la Bistrița-Năsăud. Cornelia coase straie naționale lucrate cu mărgele. Spune că a învățat arta brodatului de la soacră, care deține titlul de tezaur uman viu al costumul popular autentic.
„După ce m-am căsătorit, am intrat într-o familie cu 3 generații care au fost renumiți prin costumul popular autentic cu mărgele. Erau cea mai renumită familie care lucrau și creau modele...Am învățat toate secretele și toate modelele complexe. Mi-a fost rânduit să-mi fie lăsate mie ca și moștenire și această frumoasă bucurie de a duce mai departe costumul popular autentic la valoarea lui”, a spus meșter popular, Cornelia Bodescu.
Pe nea Grigore l-am prins în timp ce cioplea lemnul pentru o mască decorativă. Spune că operele lui au ajuns peste tot, inclusiv în Noua Zeelendă, Argentina, Costa Rica, Ethiopia și India.
„- Cât timp vă ia în medie să faceți o astfel de mască?- Așa o mască, această mărime o fac în 3-4 ore de la buturugă și până la rezultatul final. Dar pentru a obține în 3-4 ore o mască, ai nevoie și de 30 de ani de experiență”, a spus meșter popular, Grigore Postîrnac.
Apoi ne-am teleportat în poveștile lui Ion Creangă. Nică, Păcală și fata babei sunt păpușile soților Lungu. Este o pasiune, care peste ani a devenit afacere, ne spune profesoara de artă de la Piatra Neamț.
„Primul pas este modelajul, lăsăm să se usuce câteva zile. După care se finisează, apoi îi pictez, nu îi vopseesc, îi pictez...Apoi îi dau cu un pic de roșu în obraz pentru că țăranului de altă dată îi plăcea să bea un pahar de vin roșu, de asta era roșu în obraz. Îi fac un pic spre caricatură pentru că și poveștile sunt scrise cu umor. Băieților, personajelor masculine le pun cușme în cap din pielicele de miel iar fetelor le pun băsmăluțe și păr din fuior de cânepă”, a spus meșter popular, Ionela Lungu.
O altă familie de români spune că a trecut Prutul ca să înțeleagă mai bine autenticul meșteșugului popular basarabean.
„ - Ce v-a atras atenția cel mai mult?- Meșterii populari. Toate tradițiile noastre din toată România adunată într-un singur loc. O poți vedea și la noi, dar trebuie să circuli prin toată România pentru a o vedea pe toată. Aici, adunată la un loc este foarte frumoasă. - Cât de important este să păstrăm tradițiile noastre românești și moldovenești, tradițiile neamului nostru?- Foarte important. Este o legătură foarte mare între Republica Moldova și România. Este foarte bine să păstrăm tradițiile pentru urmașii noștri.
Scopul festivalului este de a consolida relațiile dintre România și Republica Moldova, spun organizatorii evenimentului.
„Avem aceeași cultură, avem aceleași tradiții. Pentru generațiile viitoare lucrurile acestea ar trebui să se întâmple cât mai des, ca cei care vin după noi să păstreze aceste tradiții și obiceiuri”, a spus directorul Departamentul Relația cu Republica Moldova, România, Constantin-Valentin Răducanu.
Ziua se va încheia cu un concert susținut de artiști de pe ambele maluri ale Prutului, iar cei care nu au reușit să ajungă astăzi la târg mai au timp și mâine, când în scenă vor urca Frații Advahov, dar și Fuego. Festivalul Tradițiilor Românești este la cea de-a treia ediție.
