Rusia invită Ucraina la noi negocieri de pace la Istanbul pe 2 iunie. Kievul s-a declarat pregătit pentru discuții, dar Moscova trebuie să furnizeze în avans condițiile sale pentru pace. Propunerea a fost precedată de o convorbire telefonică între ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov și secretarul de stat american, Marco Rubio. În paralel, Volodimir Zelenski a cerut o presiune internațională sporită asupra lui Putin pentru a pune capăt războiului. Totodată, preşedintele american Donald Trump şi-a arătat miercuri ezitarea faţă de impunerea de noi sancţiuni Rusiei.

Totodată, Germania va acorda Ucrainei un ajutor militar în valoare de 5 miliarde de euro, fapt ce a fost criticat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a acuzat Berlinul că pune obstacole procesului de pace. De asemenea, la Coaliția internațională de drone pentru sprijinul Ucrainei au mai aderat două state: Turcia și Belgia.

UPDATE Kievul suspectează că Rusia a convocat următoarea reuniune între cele două părți, luni, la Istanbul, pentru a calma nerăbdarea președintelui american Donald Trump și a continua să câștige timp pentru a cuceri mai mult teritoriu în Ucraina, în special în regiunea de frontieră Sumî, lângă care rușii își consolidează forțele pentru a-și intensifica atacurile, relatează joi EFE, conform Agerpres. 

UPDATE Kremlinul a denunțat joi amenințările la adresa familiei șefului delegației ruse în negocierile cu Ucraina, Vladimir Medinski, înaintea celei de-a doua runde de discuții directe cu Kievul de la Istanbul, transmite EFE, conform Agerpres. „Este o situație complet scandaloasă. Amenințările nu sunt îndreptate direct către negociatorul-șef, ci către familia sa. Un caz fără precedent”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale telefonice zilnice.

UPDATE Un militar rus care a participat la asediul din 2022 asupra oraşului ucrainean Mariupol a murit în urma unei explozii. Incidentul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi. Anchetatorii ruşi nu exclud varianta unui atentat, transmite Mediafax. Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat că investighează moartea a doi bărbaţi găsiţi într-o zonă rezidenţială a oraşului Stavropol. Una dintre victime este Zaur Gurtsiev, în vârstă de 34 de ani, veteran al „operaţiunii militare speciale” din Ucraina, a declarat Vladimir Vladimirov, guvernatorul regiunii Stavropol, potrivit Le Figaro. Vladimirov a spus că se iau în considere toate variantele, inclusiv cea a unui atentat. În timpul operaţiunii militare, Zaur Gurtsiev a condus o unitate din armata rusă care a asigurat legătura între forţele aeriene şi cele terestre. Ulterior, Gurtsiev a lucrat ca prim-adjunct al primarului din Stavropol.

UPDATE Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Rusiei și Ucrainei „să nu închidă ușa” dialogului, spunând că speră ca discuțiile dintre Moscova și Kiev să se reia luni la Istanbul, a anunțat joi președinția turcă, relatează AFP, conform Agerpres. „Suntem în contact cu Rusia și Ucraina (...) Le spunem că nu trebuie să închidă ușa (discuțiilor) atât timp ea este deschisă”, le-a spus președintele turc jurnaliștilor care călătoreau cu el la întoarcerea sa miercuri dintr-o vizită în Azerbaidjan. „În timpul fiecăreia dintre întâlnirile noastre, le reamintim interlocutorilor noștri că această oportunitate nu trebuie ratată”, a adăugat Erdogan, afirmând că „stingerea acestui mare incendiu în regiunea noastră este (...) o datorie umanitară”.

UPDATE Kremlinul anunţă joi că „aşteaptă” un răspuns al Kievului cu privire la o propunere a Moscovei de organizarea unei a doua runde de negocieri directe la Istanbul luni, relatează AFP, conform News.ro. „Din câte ştiu eu nu am primit niciun răspuns”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov. „Trebuie să aşteptăm decizia poărţii ucrainene”, a adăugat oficialul.

UPDATE Federația Rusă și-a propus să înconjoare la propriu Ucraina de state ostile. Astfel, Kremlinul este extrem de interesat să instaureze la Chișinău un regim pro-rus. Opinia a fost exprimată de jurnalistul și politologul ucrainean Vitalie Portnikov la „Новая неделя” de la TV8. Portnikov crede că Moscova consideră Republica Moldova nu doar un stat post-sovietic, ci unul „de primă linie”. Acesta a explicat că Rusia și-a subjugat anterior Belarusul, transformându-l într-o rampă de lansare pentru invazia în Ucraina, iar acum urmărește aceleași scopuri pe flancul de vest - în Ungaria, Slovacia, România și Republica Moldova.  Jurnalistul consideră că Kremlinul nu a acceptat încă înfrângerea suferită în alegerile prezidențiale din Moldova și va încerca să schimbe situația în favoarea sa la alegerile parlamentare.

UPDATE Armata rusă a atacat Ucraina, în noaptea de 29 mai, cu 90 de drone de atac și drone-capcană, potrivit comandamentului Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Conform datelor furnizate de armata ucraineană, 56 de drone inamice au fost neutralizate: 10 au fost doborâte, iar alte 46 au fost „pierdute din vedere prin mijloace de localizare sau suprimate prin mijloace de război electronic ”. Dronele au vizat obiective aflate în zonele de front, a precizat comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei. „Au fost înregistrate lovituri în nouă locații din apropierea frontului, în regiunile Sumî, Harkiv și Donețk”, au declarat militarii ucraineni.

UPDATE O clădire de la periferia Moscovei a fost avariată în timpul unui atac cu drone ucrainene asupra capitalei ruse în noaptea de 29 mai, potrivit primarului Serghei Sobianin, transmite Mediafax. 

UPDATE Ucraina s-a declarat miercuri pregătită pentru discuții mai directe cu Rusia luni, la Istanbul, dar Moscova trebuie, a spus ea, să furnizeze în avans condițiile sale pentru pace pentru ca întâlnirea să dea rezultate, notează AFP, conform Agerpres. „Nu ne opunem unor noi reuniuni cu rușii și așteptăm memorandumul lor”, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, într-un mesaj pe X. „Partea rusă mai are la dispoziție cel puțin patru zile înainte de plecarea sa (la Istanbul) pentru a ne furniza documentul său spre examinare”, a adăugat oficialul.

UPDATE Coaliția internațională de drone pentru sprijinul Ucrainei, condusă de Letonia și Regatul Unit, își consolidează forțele prin aderarea a două noi state: Turcia și Belgia. Anunțul a fost făcut pe 28 mai de ministrul Apărării din Letonia, Andris Spruds, în cadrul Drone Summit desfășurat la Riga.

UPDATE Vladimir Medinski, șeful delegației ruse la negocierile de pace cu Ucraina, a afirmat miercuri că le-a trimis ucrainenilor propuneri cu o dată și un loc pentru un schimb de memorandumuri sau condiții pentru încetarea luptelor, transmite Reuters, conform Agerpres. Medinski a scris pe Telegram că l-a sunat miercuri pe ministrul ucrainean de externe Rustem Umerov cu propuneri, inclusiv data și locul, pentru următoarea întâlnire. „Dați-mi voie să subliniez: chiar aici, pe loc, suntem gata să începem o discuție fundamentală, consistentă a fiecărui punct din pachetul de înțelegeri privind o posibilă încetare a focului”, a comunicat el. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a anunțat că această a doua sesiune de discuții cu Ucraina ar urma să aibă loc lunea viitoare, pe 2 iunie, la Istanbul.

UPDATE Rusia îl acuză pe cancelarul german Friedrich Merz că încearcă să pună obstacole procesului de pace cu Ucraina, după ce şeful guvernului de la Berlin i-a promis preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski extinderea ajutorului militar german cu un nou pachet de cinci miliarde de euro şi fabricarea de armament cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Ucrainei, transmite Adevărul. „Aceasta nu este altceva decât o încercare de a împiedica apropierea noastră de un proces de pace”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

UPDATE Germania va acorda Ucrainei un ajutor militar în valoare de 5 miliarde de euro, a anunțat ministerul german al Apărării, după întâlnirea pe care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avut-o miercuri la Berlin cu cancelarul Friedrich Merz, informează Kyiv Independent. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, și omologul său ucrainean Rustem Umerov, au semnat un acord care vizează investiții germane directe în industria de apărare a Ucrainei și un tratat între Kiev și producătorii germani de armament. Conform acordului încheiat la Berlin, Germania va contribui la finanțarea producției în Ucraina de „sisteme de arme cu rază lungă de acțiune”. Ministerul german al Apărării a declarat că se așteaptă ca „un număr semnificativ” de astfel de sisteme să fie fabricate până la sfârșitul anului 2025,. Astfel, primul lot de astfel de arme, care nu au fost nominalizate, va fi gata în următoarele săptămâni.

UPDATE Peste jumătate dintre luptătorii din regimentul Azov s-au întors în Ucraina, potrivit unei declarații oficiale. Cifra confirmată include membri ai mai multor unități care au apărat combinatul Azovstal din Mariupol, transmite Mediafax. Astfel, din cei aproximativ 2.500 de luptători Azov capturați și deținuți ca prizonieri de război în Rusia, 1.279 au fost până acum repatriați în Ucraina, inclusiv 455 de membri ai Brigăzii Azov, a declarat pe 28 mai un purtător de cuvânt al Centrului de Coordonare al Ucrainei pentru Tratarea Prizonierilor de Război. Anunțul vine pe fondul criticilor apărute pe rețelele sociale, unde autoritățile ucrainene au fost acuzate că nu au reușit să asigure repatrierea anumitor prizonieri, inclusiv luptători Azov, în cadrul celui mai mare schimb de prizonieri din timpul războiului, 1.000 pentru 1.000.

UPDATE Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a informat telefonic pe secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, despre pregătirea de către partea rusă a unor propuneri concrete pentru următoarea rundă de negocieri directe ruso-ucrainene de la Istanbul, informează agenţia rusă TASS. „Ministrul l-a informat pe Rubio despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a înţelegerilor la care au ajuns la 19 mai preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele american Donald Trump, precum şi despre pregătirea de către partea rusă a unor propuneri specifice pentru următoarea rundă de negocieri directe ruso-ucrainene de la Istanbul”, a precizat Ministerul rus de Externe. „Rubio, la rândul său, a subliniat accentul pus de preşedintele american Donald Trump pe încheierea cât mai rapidă a conflictului ucrainean şi a exprimat disponibilitatea Washingtonului de a facilita apropierea poziţiilor părţilor”, a informat ministerul lui Serghei Lavrov.

UPDATE Boții ruși de pe rețelele sociale răspândesc o captură de ecran care pare să arate o poveste Instagram de pe contul tarantinouniverse. Imaginea include un afiș pentru filmul documentar „Zelenski”, care se concentrează pe viața timpurie și ascensiunea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a fost proiectat la deschiderea Festivalului de Film de la Cannes, transmite Digi24. Presupusa poveste prezintă o legendă critică: „După vizionarea filmului „Zelenski”, rămâne o singură întrebare: cine îmi va da înapoi timpul pe care l-am petrecut?”Postările însoțitoare susțin că Quentin Tarantino însuși a criticat proiecția filmului la Cannes. Acest lucru este fals. Quentin Tarantino nu este activ pe social media. În timp ce diverse profiluri Instagram și X (fostul Twitter) pretind că sunt conturile sale oficiale, niciunul dintre ele nu este de fapt condus de regizorul „Pulp Fiction”. Contul tarantinouniverse, care a fost folosit pentru a crea acest fals, este de fapt una dintre cele mai mari pagini de fani dedicate lui Tarantino - lucru pe care îl menționează clar în descrierea profilului său. Documentarul „Zelenski” a fost prezentat la festival pe 13 mai 2025. Presupusa poveste de pe Instagram a apărut online abia pe 23 mai - la zece zile după premiera filmului - ceea ce ridică și mai multe îndoieli cu privire la autenticitatea sa.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut miercuri o presiune internațională sporită asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, spunând că nu există încă niciun semn că președintele rus Vladimir Putin este pregătit pentru pace, relatează AFP, conform Agerpres. „Nu există suficientă presiune”, a declarat Zelenski pentru postul de televiziune german RTL.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump şi-a arătat miercuri ezitarea faţă de impunerea de noi sancţiuni Rusiei din cauza războiului din Ucraina, spunând că nu doreşte ca sancţiunile să interfereze cu obţinerea unei încetări a focului, informează Reuters, conform News.ro. Vorbind cu reporterii în Biroul Oval, Trump a declarat cu privire la sancţiuni: „Dacă eu cred că sunt aproape de a ajunge la o înţelegere, nu vreau să o stric făcând asta”. Trump a admis însă că liderul rus Vladimir Putin ar putea întârzia intenţionat negocierile pentru o încetare a focului în războiul din Ucraina şi şi-a exprimat dezamăgirea faţă de bombardamentele ruseşti recente. „Vom afla dacă ne trage pe sfoară sau nu, iar dacă o face, vom răspunde puţin diferit”, a spus Trump.

UPDATE Raportul unei anchete a unor experți ai ONU, publicat miercuri, afirmă că armata rusă a comis crime împotriva umanității și crime de război prin atacurile cu drone asupra civililor din regiunea ucraineană Herson, consemnează AFP, transmite Agerpres. „Forțele armate ruse au comis crime împotriva umanității, în special omoruri, și crime de război, atacând civili în cursul mai multor luni de lovituri cu drone care au țintit civilii de pe malul drept al Niprului, în provincia Herson”, conchide raportul Comisiei Internaționale Independente de Anchetă a Națiunilor Unite privind Ucraina.