Vara trecută susținea că va opri „drumul războiului spre Europa”, astăzi revine în actualitate cu mesaje revanșarde ce pun pe jar relațiile cu vecinii. Victoria Furtună promovează deschis ideea schimbării granițelor și cere „recuperarea Bugeacului”. O retorică periculoasă, spun experții, care contravine tratatelor internaționale și riscă să destabilizeze întreaga regiune.
În campania prezidențială precedentă, Victoria Furtună și-a lansat candidatura cu un mesaj transmis din regiunea transnistreană, în care susținea că Republica Moldova este în pragul unui război.
„Am aflat că al doilea mandat prezidențial al Maiei Sandu va începe cu un război. Al doilea front în Transnistria. Război împotriva păcii este în pregătire activă. Mă înscriu în cursa prezidențială. Voi face tot posibilul pentru ca războiul să nu vină în casa noastră comună. Noi, putem opri calea războiului spre Europa. Aceasta este promisiunea pe care mi-o asumat azi”, declara, vara trecută, președinta partidului Moldova Mare, Victoria Furtună.
Dacă vara trecută, Victoria Furtună se prezenta drept o apărătoare a păcii, recent, discursul ei a început să fie condimentat cu mesaje revanșarde alarmante la adresa statului vecin.
„Conform principiilor autodeterminării și dreptul la continuitatea teritorială, Republica Moldova are temeiuri să ceară o revizuire a granițelor, mai ales că nu există nici un tratat internațional ratificat de Moldova are să recunoască pierderea Bugeacului”, susține acum Victoria Furtună.
În discursul politic, apelurile la revizuirea granițelor echivalează cu o instigare la război. Semnalul de alarmă este cu atât mai grav când astfel de declarații vin din partea unor demnitari sau aspiranți la conducerea țării. Majoritatea statelor, inclusiv Republica Moldova, au semnat mai multe acorduri internaționale prin care recunosc hotarele actuale și se angajează să nu recurgă la forță pentru rezolvarea disputelor.
„Exista cartea națiunilor unite, unde prevede expromt că statele membre se rețin de la aplicarea forței sau de la amenințarea de aplicare a forței în vederea modificărilor teritoriale sau a implicării sub formă politică sau mai ales că vorbim de teritorial și atentarea la integritatea și suveranitatea unui stat”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expertul în securitate, Pavel Horea.
Sudul Basarabiei, cunoscut și ca Bugeac, a fost cedat Ucrainei în 1940 la ordinul lui Stalin. Astăzi, regiunea este populată majoritar de ucraineni, iar românii constituie o minoritate etnică. După destrămarea Uniunii Sovietice, au apărut 15 noi state independente, care au fost recunoscute la nivel internațional și acceptate în cadrul ONU.
În 1992, președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, și omologul său ucrainean, Leonid Kravciuk, au semnat Tratatul de bună vecinătate, prietenie și colaborare, prin care cele două țări își recunoșteau granițele și stabileau cadrul viitor de cooperare.
„Fiind unul din cei 2 vecini ai noștri era imperativ necesar să fie așa tipuri de acte semnate pentru a evita pe viitor anumite tendințe din acestea revanșarde, fie din partea RM cum este cazul acesta din partea unor politicieni sau din partea Ucrainei. Statele se asigură că nu vor exista pe viitor anumite tendințe de acest gen și ar putea să-și planifice pe viitor proiecte mai ample de dezvoltare, interconectare și așa mai departe”, a punctat Pavel Horea.
Republica Moldova este un stat care respectă dreptul internațional și angajamentele asumate, fapt ce îi oferă credibilitate și respect pe plan extern. Retorica revanșardă nu ar trebui să-și găsească locul nici în discursul politic, nici în spațiul public, deoarece poate afecta grav relațiile cu vecinii și poate avea consecințe serioase pentru securitatea țării.































































