29 mai 2025, ora 18:50

Sistarea livrărilor de energie electrică din regiunea transnistreană a popularizat investițiile în energia regenrabilă. Parcurile solare și turbine eoliene se înmulțesc atât de rapid, încât avem nevoie de urgență și de baterii de stocare. Dinamica dezvoltării energiei verzi atrage după sine și investitori străini, care vor să profite de ambiția statului să avem, în următorii cinci ani, o pondere de 30 la sută de curent regenerabil.

Mihai Ghelas vine din România și reprezintă o companie care este gata să investească în proiecte energetice de la noi tocmai 80 de milioane de euro. Vor să construiască la Chișinău un hub energetic din mini centrale termice și baterii de stocare.

Ministerul Energiei din România spune că va susține Moldova în parcursul ei de a-și fortifica independența energetică. Țara vecină și-a setat ca obiectiv ca până în 2030 să aibă capacitatea să producă zece mii de megawați de energie electrică din surse regenerabile. O soluție este și investiția în energia nucleară care este propusă și Republicii Moldova. 

Ministrul Energiei de Chișinău declară că luna viitoare vor fi desemnați câștigătorii licitației pentru construcția mai multor parcuri fotovoltaice și eoliene, cu o putere de generare a 165 de Megawați de energie pe oră. În paralel, alte proiecte de pe piața liberă ar putea să mai aducă în rețea încă 100 de megawați până la sfârșitul verii.

Planul de Creștere Economică a Moldovei în valoare de 1,9 miliarde de lei prevede și că 25 de mii de companii din țara noastră vor fi susținute să treacă la energia verde. Investițiile din domeniul regenerabilelor a fost subiectul unui forum organizat de Asociația Businessului European.

În prezent în țara noastră sunt instalate capacități de energie regenerabilă în valoare de aproape 700 de megawați pe oră, sau de opt ori mai mult decât se producea în 2021.

14 decembrie 2025, ora 15:40

Berea, sucurile și apa ar putea deveni mai scumpe în Republica Moldova. Autoritățile pregătesc lansarea unui nou sistem de returnare a ambalajelor, menit să reducă poluarea și să îmbunătățească reciclarea deșeurilor din plastic, sticlă și metal. Reforma, obligatorie pentru toți producătorii, ar urma să majoreze prețul fiecărei sticle cu până la 9 eurocenți. 

Implementarea sistemului ar transforma complet modul în care ambalajele sunt colectate. În magazine urmează să apară aparate speciale de returnare, iar producătorii vor folosi ambalaje marcate pentru reciclare. Oamenii cu care a stat de vorbă 1TV spun că sunt gata să se adapteze, dacă asta înseamnă mai puțină mizerie pe jos și o țară care se aliniază la standardele europene.

„Dacă ne face ca la Europa, că noi reciclăm și ni se întorc bănuții ăștia, nu ne afectează deloc, ne educă chiar. Dacă ni se întoarce, poate chiar să se scumpească și cu 10 lei. Lasă să fie cât costă produsul, tot atât și reciclarea. Așa o să fie mai bine, nu o să vedem toate mizeriile pe stradă” .

„Omul dacă se duce la magazin oricum, evident că el nu mai ia în seamă. Iată eu, de exemplu, când mă duc la magazin, îmi pun în coș ce am nevoie, nu mă mai uit la preț că s-a ridicat cu 2 sau 3 lei” .

„Este normal dacă se reciclează, vă dați seama, e normal să se scumpească, deoarece acea sticlă va fi dată spre vânzare și va fi întoarsă o mică parte de bani”. 

„Eu sunt pentru așa o inițiativă, mi se pare super - și faptul că se va recicla, și asta cu sortarea, cum e prin alte țări europene, ceea ce contribuie, în linii mari, la gestionarea deșeurilor” .

În multe țări europene, sticlele și dozele nu mai ajung demult la gunoi, ci se întorc în magazin și reintră în circuit, iar rezultatele sunt impresionante: peste 90% dintre ambalaje sunt colectate și reciclate. Iar Moldova vrea să ajungă la același nivel. 

Producătorii spun că vor susține acest sistem, dar recunosc că tranziția nu va fi tocmai cea mai simplă: e nevoie de investiții în logistică și adaptarea liniilor de producție la noile cerințe privind ambalajele.

„Deci costurile pentru crearea și dezvoltarea infrastructurii vor fi suportate de către companiile care au format administratorul. În ce mod va fi finanțată această infrastructură ține deja de decizia companiilor care vor face acest lucru. Pot fi diferite modele financiare, investiții directe, leasing, credite bancare... dar este responsabilitatea acestor producători”, a menționat directorul unei afaceri corporative, Ludmila Andronic.

Plătești acum, dar mai târziu primești banii înapoi. Așa va funcționa noul sistem de garanție-returnare: la fiecare sticlă sau cutie metalică cumpărată se va adăuga o sumă în plus, iar consumatorii își vor recupera această garanție atunci când vor aduce ambalajele înapoi. Se estimează o diferență mică la preț - între 2 și 9 eurocenți pentru fiecare recipient - bani care nu se pierd, ci se returnează integral.

„Desigur, la plasarea pe piață a produselor ambalate se va aplica un depozit în mărime de minimum 2 lei, dar acești 2 lei vor fi rambursați consumatorului atunci când ei vor returna aceste ambalaje în sistem. Dacă va fi o majorare a prețului, ea va fi foarte nesemnificativă la moment”, a subliniat secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat.

Dacă totul merge conform planului, implementarea sistemului de returnare a ambalajelor ar putea deveni realitate chiar de anul viitor. În fabricile de producție și în magazine va urma o perioadă de acomodare, însă miza finală merită efortul - mai puțină poluare și trecerea la o gestionare modernă a deșeurilor.