Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia că nu joacă cinstit, declarând că pregătește „o altă înșelăciune rusească”. Totuși, Kievul s-a declarat „pregătit” să participe la noua rundă de discuții propuse de Rusia, programată pentru luni, la Istanbul, dar solicită în prealabil un document oficial care să detalieze condițiile Moscovei pentru o eventuală pace durabilă. Conform purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, delegația rusă va avea aceeaşi componență ca în prima rundă.

Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz în timpul vizitei efectuate la Berlin și despre rachetele Taurus, solicitate de Ucraina pentru a putea lovi în profunzime instalații militare și infrastructuri logistice ale armatei ruse. În acest context, conform lui Zelenski, China a încetat vânzarea de drone către Ucraina, dar continuă să le furnizeze Rusiei.

UPDATE Ucraina are nevoie de 500 de milioane de euro pentru a reconstrui infrastructură portuară de la Marea Neagră distrusă în timpul războiului. Este vorba doar despre cele mai importante elemente de infrastructură deoarece toate reparațiile ar putea costa un miliar de euro, transmite Mediafax. Declarația a fost făcută de Andriy Kashuba, ministrul adjunct al dezvoltării teritoriale. Demnitarul a mai spus că tot costul reconstruirii infrastructurii porturilor a fost estimat la aproximativ 1 miliard de euro. 

UPDATE Aflat vineri în vizită la Kiev, ministrul turc de externe Hakan Fidan a venit cu propunerea ca summitul trilateral Zelenski, Putin şi Trump să fie găzduit de Turcia, potrivit AFP, citată de Agerpres. „Credem sincer că este posibil să încununăm prima și a doua rundă de la Istanbul printr-o reuniune între Trump, Putin și Zelenski, sub egida Erdogan”, a declarat Fidan într-o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean Andrii Sibiga. Șeful diplomației turce a continuat: „Putem fie să închidem ochii asupra continuării acestui război, fie să ajungem la o pace durabilă până la sfârșitul anului”. El a mai spus că „așteptările în materie de încetare a focului și de pace au crescut”, dar că pot avea loc progrese „atât timp cât rămânem la masa negocierilor”. De asemenea, ministrul turc a declarat că Moscova, la fel ca Kievul, „vrea o încetare a focului”, deși partea rusă a criticat până acum această idee.

UPDATE Ministerul Apărării din Moldova denunță un nou fals. De data aceasta, în spațiul online, a circulat informația că ministrul Anatolie Nosatîi s-ar fi înțeles în secret la Kiev să trimită soldați pe front. Autoritățile neagă informația și declară că oficialul nu a vizitat Ucraina în acea zi, transmite Stopfals.md. Pentru prima dată, știrea despre presupusa întâlnire de pe 21 mai, cu omologul ucrainean Rustem Umerov, a apărut pe site-ul Nashaversia.com.ua, fiind preluată pe unele rețele de socializare. Ulterior, informația a fost expediată de pe emailuri anonime mai multor redacții din Moldova, în stilul propagandei de la Moscova.„Anatolie Nosatîi a participat la ședința de Guvern și, ulterior, a efectuat o vizită la centrul de instruire. Activitățile au fost publicate, în mod transparent, pe rețelele de socializare ale Guvernului și Ministerului Apărării”, informează Serviciul de presă al Ministerului Apărării de la Chișinău. Instituția a confirmat că știrea este falsă și că nu există nicio înțelegere dintre Moldova și Ucraina privind trimiterea de trupe pe frontul din țara vecină.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a declarat că, în cazul în care se va ajunge la un rezultat în cadrul negocierilor directe dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei, „s-ar putea vorbi și despre contacte la cel mai înalt nivel”, relatează Interfax. „Președintele Putin a spus în repetate rânduri că, în principiu, este 'pentru' contactele la cel mai înalt nivel, desigur, ele sunt necesare. Însă ele trebuie pregătite, iar mai întâi trebuie obținut un rezultat în cadrul negocierilor dintre delegațiile celor două țări, în negocieri directe. După aceea, dacă un asemenea rezultat va fi obținut și când va fi obținut, atunci, desigur, s-ar putea discuta și despre contacte la cel mai înalt nivel”, a spus Peskov, comentând declarația Ministerului de Externe al Turciei potrivit căreia președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, este pregătit să-i găzduiască pe președinții Rusiei, SUA și Ucrainei.

UPDATE David Petraeus, un fost general american respectat și șef al CIA, a avertizat că în cazul în care va învinge în Ucraina, Putin nu se va opri, ci va continua amenințările inclusiv spre o țară NATO, transmite Mediafax. Vorbind la think-tank-ul Policy Exchange din Londra, Petraeus a avertizat că un stat baltic – și anume Lituania – ar putea fi cea mai expusă acestui risc. Oficialul a afirmat că Moscova ar putea lansa o incursiune în Lituania cu scopul de a testa hotărârea Occidentului sau ca precursor al unei ofensive mai ample. Printre altele, Petraeus l-a criticat pe Donald Trump pentru că i-a acordat în mod repetat o a doua șansă lui Putin, dar nu l-a omis nici pe fostul lider de la Casa Albă, Joe Biden, pentru faptul că nu a înarmat corespunzător forțele ucrainene.

UPDATE „Shahed”-urile rusești împotriva troleibuzelor obișnuite. A fost un atac asupra orașului Harkov – cel puțin 8 drone kamikaze „Shahed” au distrus un depou de troleibuze și au avariat și blocuri de locuințe din apropiere. Un atac tipic rusesc asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. În total, pe parcursul nopții, rușii au folosit 90 de drone de atac și 2 rachete balistice. Astfel de atacuri au loc zilnic. Marea lor majoritate vizează infrastructura civilă și nu au nicio justificare militară. Strategia Rusiei este, pur și simplu, de a distruge vieți. Rusia nu va renunța la această strategie fără o presiune suficientă asupra sa. Chiar și discuțiile despre o eventuală pauză în presiune sau despre relaxarea sancțiunilor sunt percepute la Moscova ca un câștig politic și încurajează noi atacuri și ignorarea căilor diplomatice. Este important ca toți cei care își doresc pacea – Statele Unite, Europa și fiecare stat în parte – să dea dovadă de hotărâre și forță. Nu trebuie să se negocieze cu agresorul, ci să fie constrâns să înceteze crimele și să restabilească securitatea”, a scris Zelenski pe Telegram în legătură cu atacurile din această noapte.

UPDATE La presiunile Washingtonului, Liechtenstein examinează o înăsprire a controlului asupra zecilor de companii de tip „trust” care au legătură cu Rusia şi care au fost abandonate de managerii lor, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, informează Agerpres. Liechtenstein, una dintre cele mai mici şi mai bogate ţări din lume, găzduieşte mii de trusturi, dintre care câteva sute au legături cu ruşii, ceea ce o plasează în vizorul eforturilor occidentale destinate să sancţioneze Moscova, au precizat sursele. De la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, Trezoreria americană a sancţionat mai multe persoane fizice şi trusturi din Liechtenstein despre care a spus că aveau legături cu oligarhii ruşi, inclusiv Vladimir Potanin, şi Gennady Timchenko, unul din aliaţii lui Vladimir Putin.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că decizia de a sancționa sau nu Rusia dacă aceasta refuză un armistițiu în Ucraina reprezintă un 'test de credibilitate' pentru Statele Unite conduse de Donald Trump, relatează AFP, conform Agerpres. Dacă Rusia confirmă că „nu este pregătită să facă pace”,  Washingtonul trebuie să își confirme „angajamentul” de a sancționa Moscova, a declarat președintele francez pentru presă în timpul unei vizite la Singapore, subliniind că „acesta este un test de credibilitate pentru americani”. „Am vorbit în urmă cu 48 de ore cu președintele Trump, care și-a exprimat nerăbdarea. Întrebarea acum este: ce facem în această privință? Noi (europenii) suntem pregătiți”, a subliniat liderul francez, vorbind alături de premierul singaporez Lawrence Wong.

UPDATE Akie Abe, soția fostului prim-ministru japonez Shinzo Abe, asasinat în 2022, a fost primită de președintele rus Vladimir Putin. Autoritățile de la Tokyo nu au fost informate despre vizita privată a văduvei. Relațiile dintre Japonia și Rusia sunt foarte încordate de la declanșarea războiului din Ucraina, transmite Mediafax. Vladimir Putin a afirmat că încheierea „unui tratat de pace între națiunile noastre” a fost „visul” lui Shinzo Abe, conform unui comunicat în limba engleză redactat de Kremlin. „Situația actuală este diferită (…) nu vom discuta acest aspect astăzi”, a adăugat președintele rus, care i-a oferit flori lui Akie Abe. Ulterior, Putin a pus la dispoziție limuzina prezidențială pentru Abe care a asistat la un spectacol de balet la Teatrul Bolșoi, potrivit presei ruse citate de Le Figaro. Akie Abe a devenit o figură publică în timpul mandatelor de prim-ministru ale soțului ei, din 2006 până în 2007 și din 2012 până în 2020. Fiind cel mai longeviv prim-ministru al Japoniei, soțul ei s-a impus ca una dintre cele mai emblematice figuri de pe scena politică japoneză, în parte datorită alianțelor sale internaționale. Politicianul a fost asasinat pe 8 iulie 2022, în timpul unui miting electoral.

UPDATE Trimisul special al președintelui american Donald Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că îngrijorarea Rusiei cu privire la extinderea NATO spre est este justificată și că Statele Unite nu doresc ca Ucraina să facă parte din alianța militară condusă de SUA, relatează Reuters, conform HotNews. Întrebat de postul american ABC News faptul că Rusia dorește un angajament scris din partea NATO că nu se va extinde spre est pentru a include Ucraina și alte foste republici sovietice, Kellogg a răspuns: „Este o îngrijorare justă.” „Am spus că, pentru noi, aderarea Ucrainei la NATO nu este în discuție și nu suntem singura țară care spune acest lucru – probabil că v-aș putea da exemplu și alte patru țări din NATO și este nevoie de 32 din cele 32 de țări pentru a permite aderarea la NATO”, a declarat Kellogg, joi seara, pentru ABC. „Aceasta este una dintre problemele pe care Rusia le va ridica.” „Nu vorbesc doar despre Ucraina, vorbesc despre Georgia, vorbesc despre Moldova”, a spus Kellogg, adăugând că decizia privind poziția SUA față de extinderea NATO îi revine lui Trump.

UPDATE Participarea lui Donald Trump la încercările de mediere a conflictului din Ucraina nu doar că s-a dovedit ineficientă, ci a contribuit, în opinia unora dintre analiștii occidentali, la agravarea situației de pe front. Deși liderul de la Casa Albă a declarat în campanie că ar putea opri războiul „în 24 de ore”, realitatea geopolitică l-a contrazis, transmite Adevărul. Într-un comentariu publicat în The Telegraph, Con Coughlin, editor pentru afaceri internaționale și apărare, susține că intervențiile lui Trump s-au remarcat mai degrabă prin incoerență decât prin eficiență. Atitudinea oscilantă față de Vladimir Putin — când elogioasă, când critică — a erodat orice șansă reală de influență asupra deciziilor Moscovei. „Trump l-a numit pe Putin, alternativ, un om „inteligent” și „absolut nebun”, fără a putea construi o linie coerentă de politică externă”, remarcă Coughlin.

UPDATE Drone ucrainene au lansat un atac, în cursul nopţii de joi spre vineri, asupra regiunii Kursk din vestul Rusiei, avariind un spital şi blocuri de locuinţe şi rănind cel puţin o persoană, a afirmat, vineri dimineaţă, guvernatorul regional, potrivit Reuters, transmite News.ro. Peste graniţă, în regiunea Sumî din Ucraina, guvernatorul regional a raportat noi lupte în satele din apropierea graniţei, unde Rusia a câştigat teritorii. El a afirmat că mai multe zone din regiune trec constant de la o parte la cealaltă.

UPDATE Locuitorii din regiunile de graniță ale Rusiei se plâng de condițiile de trai care au devenit insuportabile, pe fondul eforturilor Kremlinului de a stabili o zonă tampon de-a lungul frontierei cu Ucraina, potrivit informațiilor furnizate de serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR). Într-o convorbire telefonică interceptată, un locuitor din regiunea Belgorod afirmă: „Ei bine, pe scurt, e clar că vor să-i alunge pe toți din zonele de graniță și să creeze o zonă gri.”

UPDATE Noaptea trecută, forțele ruse au lansat atacuri masive asupra orașului Harkiv și a regiunii, rănind 11 persoane, inclusiv doi copii, au anunțat în dimineața zilei de vineri, 30 mai, salvatorii ucraineni. În cartierul Slobidski din Harkov, în urma bombardamentului, a izbucnit un incendiu pe teritoriul unei întreprinderi municipale de transport. A ars o clădire și un troleibuz. Au fost avariate vehicule ale întreprinderii și clădiri rezidențiale din apropiere. Trei femei au fost rănite. În satul Vasyliv Khutir, raionul Cuhuev, în urma loviturilor cu rachete și drone, au fost avariate o casă privată, ferme, o clădire de depozit și echipamente. Au fost răniți 8 oameni, dintre care 2 copii. În satul Yavirke, raionul Izium, în urma loviturii cu drone a fost avariată o clădire a unei ferme. Nu s-au înregistrat victime. În orașul Izium, în urma loviturii unei drone, a izbucnit un incendiu într-o clădire de depozit. Nu s-au înregistrat victime. La eliminarea consecințelor atacului inamic au fost implicate echipe de salvare și echipamente speciale, inclusiv unități pirotehnice.

UPDATE China încetează vânzarea de drone către Ucraina — dar continuă să le furnizeze Rusiei. Este vorba despre dronele Mavic, care au fost utilizate intens pe front, dar care nu mai sunt vândute Ucrainei, a declarat Volodimir Zelenski. Bloomberg, citând un oficial european, confirmă: China a redus într-adevăr exportul de componente către țările occidentale — însă l-a mărit către Rusia. Beijingul, la rândul său, continuă să pretindă că „nu are nicio legătură” și afirmă că nu furnizează arme nici Ucrainei, nici Rusiei.

UPDATE Delegaţia Rusiei va avea aceeaşi componență, la cea de-a doua rundă de negocieri cu Ucraina, organizate la Istanbul,  precum în cazul primei runde, a transmis joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, citată de Reuters, conform Digi24. Rusia a propus desfăşurarea următoarei runde de negocieri directe cu Ucraina în ziua de luni, 2 iunie, tot în orașul turc. Delegaţia rusă pentru prima reuniune, din data de 16 mai, a fost condusă de consilierul prezidenţial Vladimir Medinski şi a mai inclus un diplomat de rang înalt şi responsabili de rang înalt din armată şi serviciile de informaţii.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat joi că Rusia că nu joacă cinstit şi vrea să inducă în eroare „ţările care încă încearcă să influenţeze Moscova prin cuvinte, nu prin presiune” - aluzie la Statele Unite - prin faptul că nu-şi prezintă propunerile pentru un acord de pace înaintea unei posibile întâlniri directe între Moscova şi Kiev propusă pentru luni, la Istanbul, transmite News.ro. „Astăzi am avut convorbiri atât cu americanii, cât şi cu europenii. Toată lumea trebuie să fie sinceră - toată lumea internaţională - şi mai ales cei care au susţinut încetarea focului. Rusia prelungeşte războiul şi face tot posibilul pentru a înşela pur şi simplu ţările care încă încearcă să influenţeze Moscova prin cuvinte, nu prin presiune”, a declarat Volodimir Zelenski în discursul său video către naţiune transmis joi seară. „Cuvintele nu funcţionează cu Moscova”, avertizează Zelenski într-o aluzie probabilă la atitudinea lui Donald Trump, care ezită să adopte noi sancţiuni împotriva Moscovei. Zelenski reproşează Kremlinului că nu şi-a făcut cunoscute propunerile pentru un acord de pace, deşi acesta ar urma să fie subiectul celei de-a doua întâlniri directe propuse să aibă loc luni, la Istanbul. „Chiar şi aşa-numitul „memorandum” pe care l-au promis şi pe care se presupune că l-au pregătit timp de mai bine de o săptămână nu a fost văzut. Nu a fost înmânat Ucrainei. Nu a fost înmânat partenerilor noştri. Nici măcar Turciei, ca ţară care a găzduit prima reuniune, nu i s-a dat noul acord. Deşi au promis exact contrariul şi au promis în primul rând Statelor Unite ale Americii, preşedintelui Trump”, a spus Zelenski. „O altă înşelătorie rusească. Ei fac tot ce pot pentru a goli de substanţă întâlnirile”, arată Zelenski. „Acesta este un alt motiv pentru care ar trebui să existe suficiente sancţiuni - suficientă presiune asupra Rusiei”, a subliniat oficialul.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz în timpul vizitei efectuate la Berlin și despre rachetele Taurus, solicitate de Ucraina pentru a putea lovi în profunzime instalații militare și infrastructuri logistice ale armatei ruse, relatează joi agenția DPA, conform Agerpres. „Chestiunea legată de Taurus a fost discutată în întâlnirea față în față între mine și cancelar”, a spus Zelenski la postul german RTL. „Se lucrează în această direcție, dar am convenit amândoi să nu discutăm public această chestiune în viitor”, a adăugat președintele ucrainean, asigurând că va respecta această promisiune.

UPDATE Ucraina s-a declarat „pregătită” să participe la noua rundă de discuții propuse de Rusia, programată pentru luni, la Istanbul. Totuși, solicită în prealabil un document oficial care să detalieze condițiile Moscovei pentru o eventuală pace durabilă, scrie AFP. Declarația a fost făcută joi, 29 mai. „Ucraina este pregătită să participe la următoarea reuniune, dar dorim să ne angajăm în discuții constructive”, a transmis șeful biroului prezidenţial ucrainean, Andrii Iermak. Acesta a subliniat că Ucraina așteaptă din partea Rusiei un document scris, care să conțină detalii clare despre poziția sa și condițiile cerute pentru atingerea unui acord de pace. Iermak a adăugat că partea rusă a avut „suficient timp” pentru a pregăti documentul și a menționat că Moscova a primit deja un text din partea Ucrainei care sintetizează viziunea Kievului asupra procesului de pace. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins cererea Ucrainei, declarând că Rusia „nu a primit niciun răspuns” cu privire la participarea Kievului la negocieri și că nu este obligată să transmită un document prealabil.

UPDATE Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat că propunerea Rusiei de a organiza o nouă rundă de negocieri de pace cu Ucraina la Istanbul, pe 2 iunie, a sporit speranțele Ankarei pentru pace, transmite Mediafax. Ministrul de externe Hakan Fidan a purtat discuții la Moscova luni și marți, inclusiv cu președintele rus Vladimir Putin. Vineri, el se va întâlni la Kiev cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu alți oficiali ucraineni.

UPDATE Rusia a primit până la nouă milioane de muniții de artilerie și rachete din Coreea de Nord în 2024, inclusiv calibre de 122 mm și 152 mm, arată un prim raport al Echipei multilaterale de monitorizare a sancțiunilor (MSMT), înființată de 11 state membre ale ONU. „Munițiile au fost apoi transportate pe calea ferată din porturile din Extremul Orient rus către depozitele de muniții din sud-vestul Rusiei, pentru a fi utilizate de forțele militare ruse împotriva Ucrainei.”, arată raportul Numai în 2024, Coreea de Nord a transferat Rusiei cel puțin 100 de rachete balistice, care au fost ulterior lansate împotriva teritoriului ucrainean cu scopul de a distruge infrastructura civilă și de a intimida populația, inclusiv în orașe precum Kiev și Zaporizhzhia.

UPDATE Nu există niciun semn că Rusia se pregătește să repornească centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, a afirmat joi un oficial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), organul de supraveghere nucleară al ONU, după ce Ucraina a reclamat că sunt informații că Rusia se pregătește să o conecteze la rețeaua sa de energie, transmite Reuters, conform Agerpres. Zaporojie, care este controlată de Rusia, este cea mai mare centrală nucleară din Europa. Cele șase reactoare ale sale au fost oprite, în condițiile în care în jurul ei războiul continuă. AIEA a cerut o încetare a focului, după care ar putea fi luate măsuri de îmbunătățire a resurselor de apă și energie externă necesare pentru răcirea combustibilului nuclear. „Echipele noastre continuă să confirme că nu există nicio indicație în acest moment privind existența de pregătiri active pentru repornirea fabricii acum”, a declarat oficialul AIEA, sub rezerva anonimatului.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.