De la înfrângere recunoscută, la acuzații de fraudă: George Simion a schimbat macazul la doar câteva zile după alegerile prezidențiale, trecând la acuzații grave de fraudă electorală și solicitări de anulare a scrutinului. Schimbarea bruscă de retorică ridică întrebări despre jocurile politice din culise. O analiză a declarațiilor, reacțiilor și faptelor din jurul unui rezultat contestat.
După anunțarea rezultatelor finale ale alegerilor prezidențiale din România, liderul AUR, George Simion, a transmis un mesaj în care își recunoaște înfrângerea și le mulțumește susținătorilor pentru sprijin.
„Aș vrea să-l felicit pe contracandidatul meu, Nicușor Dan, a câștigat alegerile, a fost voința poporului. Vreau să mulțumesc celor peste 5 milioane de români care și-au pus încrederea în mine”, declara liderul AUR, George Simion.
La scurt timp însă, liderul AUR și reprezentanții formațiunii și-au schimbat radical discursul, susținând că Nicușor Dan nu ar fi fost ales în mod democratic de cetățenii români.
„Refuzăm să girăm o farsă politică. Românii merită respect. Alegerile prezidențiale din 18 mai s-au încheiat, dar minciuna, manipularea și disprețul față de români continuă sub forma unui așa zis președinte ales”, menționa vicepreședinte AUR, Dan Tanasă.
Discursul populist a fost dublat de acțiuni la fel de controversate, liderul AUR cerând Curții Constituționale anularea alegerilor din 18 mai pe motiv de fraudă. Însă aceste acuzații nu au fost susținute de nicio dovadă solidă. Mai mult, și reprezentanții partidului au fost prezenți în secțiile de vot, participând la supravegherea procesului electoral.
„În cadrul secției, în cadrul biroului de secții, partidele au reprezentați, iar AUR și SOS România de exemplu, au fost reprezentați la nivelul secției de votare. Deci nu doar că au fost observatori, au fost reprezentanți în birourile de secție. Și atunci cred că este un pic ridicol să clamezi încălcări ale legii, încât tu însuți ai fost parte a acestui proces”, a explicat pentru „Alo, TV8”, directorul executiv Expert Forum din România, Laura Ștefan.
Pe lângă multitudinea de actori, implicați în monitorizarea procesului electoral din România, care pot sesiza și documenta posibile încălcări, autoritățile de la București au oferit mai multe instrumente care asigură transparența și corectitudinea procesului. Or, fraudarea unui astfel de exercițiu ar fi extrem de complicată.
„Fiecare buletin este scanat, fiecare pașaport este scanat atunci când te prezinți la secția de votare. Deci astea sunt povești cu zâne despre balauri imaginari care ar veni să schimbe într-un fel rezultatul votului. Numărătoarea voturilor se face în prezența observatorilor acreditați de organizațiile non-guvernamentale și în prezența tuturor reprezentanților partidelor politice din secția de votare, se filmează tot acest proces cu tableta aceea care verifică și cartea de identitate și pașapoartele, pentru a se asigura că cetățenii nu votează de mai multe ori”, susține Laura Ștefan.
Autoritățile române au dovedit că pot organiza un proces electoral transparent și corect, cu implicarea observatorilor independenți, a reprezentanților candidaților și a unor mecanisme care exclud practic frauda. În lipsa unor dovezi concrete și a schimbării bruște de discurs a contracandidatului pare o simplă manevră populistă menită să submineze legitimitatea noului președinte.
