01 iunie 2025, ora 12:45

În primele trei luni ale anului 2025, salariile în Moldova au crescut față de anul trecut, iar mai mulți oameni au avut un loc de muncă. În medie, câștigul lunar a fost de 14.567 de lei, adică aproape cu 10% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024.

Față de sfârșitul anului trecut, salariul mediu a scăzut cu 3%. Asta înseamnă că, deși câștigurile au crescut față de anul trecut, în ultimele luni ele au coborât puțin. 

Cele mai mari salarii le-au avut cei care lucrează în domeniul IT și comunicații – peste 33.000 de lei pe lună, urmați de angajații din bănci și companii de asigurări, dar și de cei care lucrează în furnizarea de energie și utilități. La celălalt capăt, cele mai mici salarii au fost în agricultură, puțin peste 9.200 de lei, alimentație publică și sectorul cultural.  

Comparativ cu primele trei luni ale anului trecut, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în serviciile administrative și de suport, unde salariile au urcat cu aproape 31%, apoi în sectorul energetic, cu o creștere de 20%, și în industria extractivă, cu aproape 19%.
Totuși, față de ultimele luni din 2024, salariile au scăzut în câteva domenii, mai ales în furnizarea de energie (cu aproape 9%), în agricultură (cu puțin peste 8%) și în domeniul IT și comunicații (cu 7%).

În sectorul bugetar, salariul mediu a fost de 12.810,5 lei, cu 13,2% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. În sectorul privat și cel comercial, salariul mediu a fost mai mare – 15.178 de lei, în creștere cu 9,8%.  

Numărul mediu de angajați a crescut față de începutul anului trecut, cu 1,3%. Cele mai mari creșteri au fost în activități de cazare și alimentație publică (+17,4%), construcții (+10,1%) și industria extractivă (+9,8%).

Pe de altă parte, s-au înregistrat și scăderi ale numărului de angajați în unele domenii, cum ar fi transport și depozitare (−5%), alte activități de servicii personale și reparații (−4,7%) și industria prelucrătoare (−4,6%), ceea ce ar putea semnala fie o reducere a cererii, fie o migrație a muncitorilor către alte sectoare. 

Comparativ cu sfârșitul anului 2024, numărul salariaților a crescut cu 0,7%, în special în turism și alimentație (+11,6%), activități profesionale și tehnice (+4,8%) și IT și comunicații (+3,4%). Totodată, au continuat să scadă angajările în agricultură, transporturi și industrie.

TV8.md amintește că fiecare a patra familie din Republica Moldova trăiește sub pragul sărăciei absolute. Este vorba de familiile care nu-și permit să cheltuie decât puțin peste o sută de lei pe zi sau 3500 de lei pe lună. Nivelul sărăciei a fost măsurat de Biroul Național de Statistică, iar singura veste bună este că, totuși, numărul persoanelor cu venituri reduse este în descreștere. 

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.