Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că noua versiune a planului SUA de a pune capăt războiului cu Rusia nu impune Ucrainei să renunțe oficial la statutul de membră a NATO, o solicitare majoră a Moscovei, informează miercuri AFP, conform Agerpres. Doi ofițeri de poliție şi un civil au fost ucişi miercuri într-un atac cu bombă asupra unui vehicul de patrulare rutieră în sudul Moscovei, acesta fiind al doilea atentat din capitala Rusiei în ultimele trei zile, informează Agerpres.
Președintele Rusiei nu este pe punctul de a câștiga războiul din Ucraina. În schimb, Vladimir Putin speră că Statele Unite și aliații lor se vor convinge singuri că Ucraina nu mai poate rezista și că sprijinul pentru Kiev este inutil. Aceasta este, pe scurt, strategia Kremlinului, avertizează senatori americani într-o analiză publicată de The Washington Post. Între timp, Le Monde scrie că rușii ocolesc sancțiunile occidentale cu pașapoarte românești obținute cu acte false, iar publicația Liberation notează că „Donald Trump și Vladimir Putin cântă pe aceeași voce contra UE”.
UPDATE Un sondaj publicat de Centrul Levada din Rusia arată cel mai scăzut nivel de sprijin din partea rușilor pentru continuarea războiului de la începutul invaziei rusești din Ucraina. Majoritatea respondenților s-au declarant în favoarea negocierilor de pace, schimbarea de opinie fiind pusă pe seama presiunilor economice crescute și a oboselii sociale. Potrivit sondajului Levada, în decembrie 2025, aproape jumătate dintre respondenți (49%) au urmărit situația din Ucraina „foarte” sau „destul de atent”, o treime dintre respondenți (33%), au acordat puțină atenție războiului, iar 18% nu au urmărit deloc evenimentele. Deși nivelul de atenție acordat situației din Ucraina nu s-a schimbat aproape deloc în ultimul timp, s-a modificat în schimb percepția rușilor privind încetarea războiului, scrie Gândul.
UPDATE Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene provoacă o scădere a exporturilor de alimente din Ucraina. Economiștii susțin că există riscul apariției unei crize alimentare mondiale, mai ales că în numeroase zone este penurie de alimente, potrivit Mediafax.
UPDATE Dmitri Peskov a fost rugat să comenteze declarația reprezentantului permanent al SUA la NATO, Matthew Whitaker, potrivit căreia, în negocierile cu Ucraina, „mingea este în terenul Rusiei”, iar SUA doresc să înțeleagă ce este dispusă Rusia să facă pentru a ajunge la o soluționare. „Toți parametrii cheie ai poziției părții ruse sunt bine cunoscuți de colegii noștri din Statele Unite. (…) Acum [sarcina este] să ne formulăm poziția ulterioară și să continuăm contactele în cel mai apropiat timp”, a spus reprezentantul Kremlinului. Peskov a mai adăugat că, în etapa actuală a procesului de pace, orice comentarii publice făcute prin intermediul mass-media sunt nepotrivite.
UPDATE „Mingea este acum în terenul Rusiei”, a fost mesajul transmis de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski când a prezentat rezultatul săptămânilor de negocieri cu partea americană pentru un „proiect de acord” acceptabil pentru Kiev, menit să pună capăt invaziei lansate de Moscova acum aproape patru ani, scrie Le Monde.
UPDATE Ucraina face primii pași concreți în pregătirea unui posibil scrutin, chiar dacă războiul declanșat de Rusia este departe de a se fi încheiat. Comisia Electorală Centrală de la Kiev a reluat, pe 23 decembrie, activitatea de actualizare a Registrului de stat al alegătorilor, pentru prima dată de la începutul invaziei pe scară largă, scri kyivindependent.com.
UPDATE Kremlinul a anunțat miercuri că pregătește un răspuns la propunerile elaborate de SUA și Ucraina pentru încheierea războiului. „Emisarul Kremlinului pentru probleme economice, Kiril Dmitriev, i-a transmis deja lui Vladimir Putin detaliile negocierilor cu Statele Unite privind planul de pace, în urma întâlnirii de la Miami. În prezent, Moscova trebuie să își formuleze poziția și să continue contactele cu partea americană”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, scrie Gândul.
UPDATE Planul inițial în 28 de puncte, care practic împingea Ucraina spre capitulare, a fost refăcut într-un cadru cu 20 de puncte, pe care președintele Volodimir Zelenski l-a prezentat pentru prima dată jurnaliștilor pe 23 decembrie, scrie The Kyiv Independent. „Am făcut un progres semnificativ către finalizarea documentelor”, a spus Zelenski. Statele Unite ar urma să trimită miercuri documentul către oficialii ruși. Dacă varianta va fi aprobată, aceasta va fi semnată de Ucraina, Rusia, SUA și UE. Pentru ca acordul să intre în vigoare, acesta trebuie ratificat de Parlamentul Ucrainei și/sau susținut de poporul ucrainean printr-un referendum care ar putea avea loc în termen de cel mult 60 de zile.
UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit miercuri detaliile ultimului plan al Statelor Unite în vederea opririi războiului din Ucraina, a anunţat că acesta a fost negociat între reprezentanţi ai Kievului şi Washingtonului şi a fost trimis Moscovei. Volodimir Zelenski recunoaşte lipsa unui consens între Kiev şi Washington în problemele teritoriale şi cu privire la soarta Centralei Nucleare zaporojie în această ultimă versiune a planului.
UPDATE Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat, după ce negociatorii ucraineni, conduşi de Rustem Umerov, au prezentat un raport după întâlnirile cu emisarii SUA, că America doreşte să ajungă la un acord final privind pacea, iar din partea Ucrainei există o cooperare deplină. ”Ucraina nu a fost şi nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii”, a subliniat el, informează News.ro.
UPDATE Rasmus Jarlov, șeful Comitetului pentru Apărare al Danemarcei, a reacționat miercuri, 24 decembrie, după ce Statele Unite au interzis accesul pe teritoriul lor unui fost comisar european responsabil de agenda digitală a UE și altor patru reprezentanți ai societății civile. De asmenenea, critica dură vine și după începerea unei noi ofensive americane contra Groenlandei, teritoriu danez. Acesta a denunțat „un atac pe toate fronturile” al SUA asupra Europei„SUA atacă Europa pe toate fronturile. Război comercial, Ucraina, Groenlanda și acum interdicții de călătorie pentru oficiali UE. Și suntem abia la un an în mandatul prezidențial al lui Trump”, a scris oficialul danez.
UPDATE ”Republica Moldova are susținerea tuturor celor 27 de state membre UE, inclusiv a Ungariei, de a deschide oficial negocierile de aderare. R.Moldova a înregistrat cel mai mare progres comparativ cu alte state candidate, în ultimele 12 luni. Statele membre, împreună cu Ucraina, urmează să găsească o soluție pentru a debloca aspectul politic pentru țara vecină, iar pentru R.Moldova asta înseamnă că ne focusăm acum pe negocierile tehnice”, declară în interviul Moldova Zoom la RFI România, vicepremiera pentru integrare europeană a R.Moldova, Cristina Gherasimov.
UPDATE Războiul ”fără sfârșit” al Rusiei din țara vecină nu dă niciun semn că s-ar opri prea curând. Iar acum un diplomat, Sir Laurie Bristow, care a fost ambasador britanic în Rusia între 2016 și 2020 anunță un verdict înfricoșător. „Pacea în Ucraina este imposibilă” dintr-un motiv simplu: cât timp Putin rămâne la putere, el nu își va schimba ambițiile imperialiste, notează Ziare.com.
UPDATE Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat, după ce negociatorii ucraineni, conduși de Rustem Umerov, au prezentat un raport după întâlnirile cu emisarii SUA, că America doreşte să ajungă la un acord final privind pacea, iar din partea Ucrainei există o cooperare deplină, scrie Ziare.com.
UPDATE În vreme ce încă unul dintre termenele-limită pentru încheierea războiului auto-impuse de Trump se pierde în zări, el pare mai interesat de terenurile de golf din Florida și de proiectarea unor ipotetice nave militare care să-i poarte numele decât de confruntarea realității amarnice a războiului din Ucraina. Ucraina care între timp continuă lupta izolată, fără resurse suficiente și tot mai abandonată de aceia care pretindeau odinioară că se vor așeza fermi în calea tiraniei de la Est – când ei de fapt se adăpostesc de mașinăria de război a lui Vladimir Putin în spatele bastionului de sacrificiu pe care-l reprezintă Ucraina, scrie The Telegraph.
UPDATE După începerea invaziei Moscovei din Ucraina în 24 februarie 2024, Rusia a fost alungată în mare parte de pe piața din Europa, prin impunerea unor pachete de sancțiuni. Însă acum, prietenul drag al lui Vladimir Putin din străinătate, Xi Jinping, îi dă lovitura. China provoacă daune economiei Rusiei, pe neașteptate, scrie Ziare.com. Legăturile mai strânse cu China au venit cu un cost. În special, companiile rusești au devenit din ce în ce mai frustrate de avalanșa de produse chinezești ieftine. Vladimir Milov, care a lucrat în guvernul rus din 1997 până în 2002, spune că alianța economică se întoarce împotriva Rusiei. „Este profund dezavantajoasă”, spune el. „China profită pentru că știe că Rusia nu are unde să se ducă.” Astfel de avertismente ar putea semnala că legăturile economice dintre cele două țări încep să se deterioreze.
UPDATE „Dacă Rusia și Statele Unite nu duc lipsă de cuvinte dure pentru a critica Europa, considerată vinovată în ochii lor pentru sprijinul și înarmarea Ucrainei, cei doi autocrați par să ezite asupra mijloacelor de a-i face rău. Statele Unite sunt copii ai Europei, produsul unei căsătorii între dreptul englez, moștenire a coloniștilor britanici, dar care le îngrădea libertatea de gândire, pe de o parte, și Luminile franceze ale secolului al XVIII-lea, pe de altă parte. Pentru mulți europeni, Statele Unite deveniseră un refugiu, o aventură, o viață nouă”, scrie Liberation.
UPDATE Europa avansează cu planul de a elimina complet importurile de gaze ruseşti până la finalul anului 2027, însă un eventual acord de pace între Rusia şi Ucraina ridică întrebări majore privind viitorul energetic al continentului. Discuțiile vizează inclusiv posibilitatea, controversată şi profund divizivă, ca fluxurile de gaz rusesc să fie reluate prin conductele Nord Stream, afectate de sabotaj în 2022 şi aflate de atunci într-o zonă de incertitudine tehnică şi juridică, relatează CNBC.
UPDATE Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au distrus 172 de drone ucrainene în timpul nopții, aproape jumătate dintre ele deasupra regiunilor care se învecinează cu Ucraina. Ucraina a intensificat atacurile cu drone în interiorul Rusiei, spunând că vizează obiective militare, energetice și logistice pentru a perturba eforturile de război ale Moscovei, ca răspuns la atacurile continue ale Rusiei asupra Ucrainei, scrie HotNews.
UPDATE Atacurile cu drone ucrainene din timpul nopții au vizat Moscova și au provocat un incendiu industrial în regiunea Tula, situată chiar la sud de capitala Rusiei, au declarat miercuri autoritățile regionale, informează Reuters. Cel puțin trei drone care vizau Moscova au fost doborâte, a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, pe aplicația Telegram. El a spus că serviciile de urgență au fost trimise la locurile unde au căzut resturile dronelor, dar nu a raportat imediat niciun fel de pagube. Două dintre cele patru aeroporturi principale care deservesc capitala și-au limitat operațiunile, a declarat autoritatea rusă pentru aviație civilă pe Telegram.
UPDATE Armata ucraineană a abandonat orașul Siversk în fața asaltului trupelor ruse, potrivit Le Figaro. „Trupele Moscovei au un avantaj semnificativ în ceea ce privește efectivele și echipamentele și, în ciuda pierderilor mari, își continuă operațiunile ofensive. Pentru a păstra viețile soldaților noștri și capacitatea de luptă a unităților noastre, apărătorii ucraineni s-au retras din oraș”, a transmis Statul Major ucrainean. Conform acestei surse, „militarii ruși au reușit să avanseze datorită superiorității lor numerice și presiunii constante exercitate de grupuri mici de asalt în condiții meteorologice dificile”.
UPDATE Locul exploziei se află în apropierea zonei unde, cu doar două zile înainte, generalul rus Fanil Sarvarov și-a pierdut viața într-un atac cu mașină-capcană. Comitetul de Investigații al Rusiei a confirmat că printre victime se află doi polițiști și o altă persoană, posibil chiar autorul detonării – ipoteză vehiculată de martori, dar încă neconfirmată oficial, arată Reuters.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este dispus să retragă trupele ucrainene din anumite zone ale regiunii Donețk aflate sub controlul Kievului și să le transforme într-o zonă demilitarizată, ca parte a unui posibil acord de pace cu Rusia, potrivit The New York Times. Propunerea reprezintă cel mai clar pas făcut până acum de liderul ucrainean în disputele teritoriale din estul țării, un subiect care a blocat în mod repetat negocierile de pace. Declarația vine după mai multe săptămâni de discuții mediate de Statele Unite, în care Washingtonul a încercat să apropie pozițiile celor două părți. Zelenski a subliniat faptul că orice retragere a Ucrainei trebuie să fie însoțită de o retragere echivalentă a forțelor ruse din regiune. Până în prezent, însă, Kremlinul nu a indicat că ar fi dispus să accepte o soluție care nu presupune controlul complet asupra Donețkului, scrie Gândul.
UPDATE „NATO este cea care decide dacă doreşte sau nu să primească Ucraina în rândul membrilor săi. Iar alegerea noastră este făcută. Am decis să nu modificăm Constituția Ucrainei pentru a include o clauză care să prevadă că ţara nu va adera la NATO", a declarat liderul Ucrainei, referindu-se la o versiune anterioară redactată de Statele Unite care impunea Kievului să îşi asume un angajament juridic obligatoriu de a nu adera la Alianță. Volodimir Zelenski a mai precizat că aşteaptă miercuri un răspuns din partea Rusiei cu privire la cea mai recentă versiune a planului SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, negociat de săptămâni bune între Kiev şi Washington. "Vom avea o reacţie din partea ruşilor după ce americanii vor discuta cu ei", a declarat Zelenski reporterilor, inclusiv celor de la AFP, în comentariile publicate miercuri, scrie Antena3.
UPDATE Un articol publicat de cotidianul francez Le Monde detaliază schema prin care sute, posibil mii de cetățeni ruși au obținut cetățenia română în mod fraudulos, folosind documente false și rețele de corupție, pentru a ocoli sancțiunile occidentale și a se stabili legal în Uniunea Europeană. Schema a luat amploare după declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina și exploatează legea română a repatrierii, care permite acordarea cetățeniei descendenților persoanelor care au locuit pe teritoriul României mari, între 1918 și 1940 – teritorii ce includ actuala Republică Moldova și părți din sudul Ucrainei, explică publicaţia franceză, notează Spotmedia.
UPDATE Conținutul noului plan de pace prezentat de Volodimir Zelenski, potrivit Libertatea:
Suveranitatea Ucrainei va fi reafirmată. Declarăm că Ucraina este un stat suveran, iar toţi semnatarii acordului confirmă acest lucru prin semnăturile lor. Acest document este un acord total şi necondiţionat de neagresiune între Rusia şi Ucraina. Pentru a menţine o pace durabilă, va fi instituit un mecanism de monitorizare pentru a controla linia de contact prin supraveghere aeriană fără pilot, pentru a asigura raportarea rapidă a încălcărilor şi soluţionarea disputelor. Echipe tehnice vor finaliza toate detaliile.
Ucraina va primi garanţii de securitate solide. Armata ucraineană va menţine un efectiv de 800.000 de oameni pe timp de pace. Statele Unite, NATO şi statele europene semnatare vor oferi Ucrainei garanţii de securitate după modelul articolului 5 (al NATO):
a) Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar coordonat, toate sancţiunile globale împotriva Rusiei vor fi reinstaurate.
b) Dacă Ucraina invadează Rusia sau deschide focul asupra teritoriului rus fără provocare, garanţiile de securitate vor fi considerate nule şi neavenite. Dacă Rusia deschide focul asupra Ucrainei, garanţiile de securitate vor intra în vigoare.
c) Garanţii bilaterale de securitate nu sunt excluse în temeiul prezentului acord.
Rusia va oficializa o politică de neagresiune faţă de Europa şi Ucraina în toate legile şi documentele necesare pentru ratificare.
Ucraina va deveni membră a Uniunii Europene într-un interval de timp precis definit, iar Ucraina va beneficia pe termen scurt de acces preferenţial la piaţa europeană.
Un program global robust de dezvoltare pentru Ucraina, care urmează să fie definit într-un acord separat privind investiţiile şi prosperitatea viitoare. Acesta va acoperi o gamă largă de domenii economice, îndeosebi, dar fără a se limita la acestea:
a) Înfiinţarea unui Fond de Dezvoltare pentru Ucraina pentru a investi în sectoare cu creştere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date şi inteligenţă artificială.
b) Statele Unite şi companiile americane vor coopera cu Ucraina şi vor co-investi în reconstrucţia, dezvoltarea, modernizarea şi exploatarea infrastructurii de gaze a Ucrainei, inclusiv conductele şi instalaţiile de depozitare.
c) Se vor depune eforturi comune pentru a reconstrui zonele devastate de război, restaurând, reconstruind şi modernizând oraşele şi cartierele rezidenţiale.
d) Dezvoltarea infrastructurii.
e) Extracţia mineralelor şi a resurselor naturale.
f) Banca Mondială va oferi o facilitate specială de finanţare pentru a garanta fonduri în vederea accelerării acestor eforturi.
g) Va fi înfiinţat un grup de lucru la nivel înalt, care va include numirea unui lider financiar global în calitate de administrator, însărcinat cu organizarea implementării planului strategic de reconstrucţie şi maximizarea perspectivelor de dezvoltare viitoare.
Vor fi create mai multe fonduri dedicate redresării economiei ucrainene, reconstrucţiei zonelor şi regiunilor afectate şi problemelor umanitare.
a) Statele Unite şi ţările europene vor crea un fond de investiţii de capital şi granturi cu o valoare-ţintă de 200 de miliarde de dolari pentru o finanţare transparentă şi eficientă în Ucraina.
b) O gamă largă de investiţii de capital şi alte instrumente financiare vor fi mobilizate pentru reconstrucţia postconflict a Ucrainei. Instituţiile mondiale de reconstrucţie vor utiliza mecanisme concepute pentru a consolida şi facilita aceste eforturi.
c) Ucraina va aplica cele mai înalte standarde globale pentru a atrage investiţii străine directe.
d) Ucraina îşi rezervă dreptul de a solicita despăgubiri pentru daunele cauzate.
După încheierea acestui acord, Ucraina va accelera procesul de încheiere a unui acord de liber schimb cu Statele Unite. Ucraina confirmă că va rămâne un stat nenuclear în conformitate cu Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare.
Centrala nucleară Zaporojie va fi operată în comun de trei ţări: Ucraina, Statele Unite şi Rusia. Ambele ţări se angajează să implementeze programe educaţionale în şcoli şi în societate care să promoveze înţelegerea şi toleranţa diferitelor culturi şi să combată rasismul şi prejudecăţile. Ucraina va aplica normele Uniunii Europene privind toleranţa religioasă şi protejarea limbilor minoritare. În regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, linia de desfăşurare a trupelor la data prezentului acord este recunoscută de facto ca linie de contact.
a) În calitate de părţi, confirmăm de facto că aceasta este linia de contact - unde ne aflăm în prezent.
b) Un grup de lucru se va întruni pentru a stabili redistribuirea forţelor necesare pentru a pune capăt conflictului, precum şi pentru a defini parametrii potenţialelor viitoare zone economice speciale.
c) În urma unei baze echivalente pentru mişcările militare, forţe internaţionale vor fi desfăşurate de-a lungul liniei de contact pentru a monitoriza respectarea prezentului acord. Dacă se ia o decizie de a înfiinţa o astfel de zonă, aceasta trebuie să primească aprobarea specială din partea parlamentului ucrainean sau să facă obiectul unui referendum.
d) Federaţia Rusă trebuie să îşi retragă trupele din regiunile Dnipropetrovsk, Nikolaev, Sumî şi Harkov pentru ca prezentul acord să intre în vigoare.
e) Părţile convin să respecte regulile, garanţiile şi obligaţiile Convenţiilor de la Geneva din 1949 şi ale Protocoalelor adiţionale la acestea, care se aplică pe deplin pe teritoriu, inclusiv drepturile omului recunoscute universal.
După ce au convenit asupra viitoarelor acorduri teritoriale, Federaţia Rusă şi Ucraina se angajează să nu modifice aceste prevederi prin forţă.
Rusia nu va împiedica Ucraina să utilizeze râul Nipru şi Marea Neagră în scopuri comerciale.
Va fi înfiinţat un comitet umanitar pentru a soluţiona problemele nerezolvate.
a) Toţi prizonierii de război rămaşi, inclusiv cei condamnaţi în Rusia din 2014 până în prezent, vor fi schimbaţi pe principiul „toţi pentru toţi“ (toţi prizonierii deţinuţi, indiferent de numărul lor de fiecare parte).
b) Toţi civilii şi ostaticii deţinuţi, inclusiv copii şi prizonieri politici, vor fi eliberaţi.
c) Se vor lua măsuri pentru a aborda problemele şi suferinţa victimelor conflictului.
Ucraina trebuie să organizeze alegeri cât mai curând posibil după semnarea acestui acord. Acest acord este obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată şi garantată de un Consiliu de Pace prezidat de preşedintele (american Donald) Trump. Ucraina, Europa, NATO, Rusia şi Statele Unite vor face parte din acest mecanism. Se vor aplica sancţiuni în caz de încălcare. Odată ce toate părţile vor fi acceptat acest acord, un armistiţiu complet va intra în vigoare imediat.
