Pe 3 iunie, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați de credincioși ocrotitori ai creștinismului datorită rolului esențial pe care l-au avut în legalizarea și susținerea noii credințe în Imperiul Roman. În Republica Moldova, potrivit Agenției Servicii Publice, peste 27.800 de persoane poartă numele Constantin, iar aproape 97.500 – numele Elena.
În tradiția populară, această zi mai este cunoscută ca „Constandinul Puilor” sau „Constantin Graur”. Se spune că este momentul în care puii de păsări, crescuți în cuiburile făcute la Dragobete și care și-au primit „glasul” de la Sfântul Vlasie, încep să învețe să zboare. Tot acum, gospodarii se tem că ulii ar putea ataca puii din curți, motiv pentru care sărbătoarea capătă o importanță protectoare și este respectată cu strictețe.
Pe 3 iunie, ciobanii iau decizii importante legate de formarea stânelor: aleg baciul, hotărăsc unde va fi amplasată stâna și cât lapte revine fiecărei oi. În același timp, se desfășoară ritualuri pentru protejarea animalelor și a păstorilor de influențele rele.
Se spune că această zi e una a echilibrului și că orice lucru făcut în grabă sau cu neglijență poate atrage ghinion. Din acest motiv, în multe zone se evită munca grea sau activitățile agricole.
O altă tradiție legată de Sfinții Constantin și Elena este dăruirea de cruciulițe celor apropiați. Se crede că acest gest aduce noroc și protecție pe termen lung.
În credința populară, este interzis să se muncească de ziua Sfinților Constantin și Elena. Se consideră că, dacă nu se respectă această interdicție, recoltele – în special grâul, strugurii și alte culturi de sezon – pot fi compromise. Tot până la această dată, în satele de altădată, era obligatoriu să fie semănate porumbul, ovăzul și meiul.
Sărbătoarea îmbină, așadar, semnificații religioase profunde cu obiceiuri transmise din generație în generație, păstrate mai ales de cei care trăiesc în armonie cu natura și ritmurile ei.




























































