06 iunie 2025, ora 11:41

Numărul deputaților care și-au permis anul trecut investiții în imobiliare este relativ mic, dar lista celor care și-au reînnoit parcul de automobile este mult mai mare. Reporterul Cutia Neagră PLUS a analizat declarațiile de avere și a observat că cei mai mulți dintre deputați au optat pentru mașini chinezești, mai ieftine. Dar nu au lipsit nici mașinile de lux.

Cel care deschide topul celor mai scumpe mașini achiziționate în anul 2024 este deputatul socialist Corneliu Furculiță. În declarația de avere, deputatul indică un preț de 1,2 milioane de lei pentru noul Volvo XC90.

„Iubesc să fie totul corect din punct de vedere juridic. Mașina aparține uneia din întreprinderi în care este fondatoare soția mea. De rând cu această mașină, întreprinderile au mult mai multe bunuri. Am consider de bun ton și bun simț, să fie declarat și acest mijloc de transport. - Cum se justifică prețul acestei mașini? - Repet.  Ea aparține uneia din întreprinderi. Este cumpărată din resursele financiare ale corespunzătoarei întreprinderi în baza de contract comercial, prețul este cel declarat, absolut transparent tot”.      

Un model identic, Volvo XC90 apare anul trecut și în declarația de avere a deputatei socialiste Ala Pilipețcaia. Doar că prețul indicat este de exact două ori mai mic.

Marina Morozova, deputată din partea Partidul Acțiune și Solidaritate, și-a cumpărat în 2024 o Toyota RAV4 Hybrid, fabricată în 2020, în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

„Am vândut-o pe cea veche care avea un consum foarte, foarte mare. Care am utilizat-o timp de 10 ani. Deja era consum și de motorină, un consum de benzină de 12 litri și am fost nevoită să o vând. Mi-am procurat o altă mașină care va servi, cred că, încă 10 ani. Pentru că nu-mi schimb mașinile în fiecare an”.

Colegul de partid al deputatei, Alexandr Trubca, și-a cumpărat anul trecut o Skoda Kodiaq, tot de aproape jumătate de milion de lei.

„Fiindcă am avut o suplinire în familie și am avut nevoie de o mașină mai mare, am avut un automobil Renault Kadjar din 2014, îmi pare că. Am vândut mașina aceea, am luat un credit de 200.000 lei și din banii ăștia mi-am luat o nouă mașină. Un Kodiak din 2020, dacă nu mă greșesc.

- Mașina e din salon sau cumpărată la mâna a doua? - Mașina e cumpărată la mâna a doua, de la Bălți, am cumpărat-o de la un domn. Trebuie să recunosc că mi-a mers. Planificam să o aduc de peste hotare, dar întâmplător am găsit-o pe anunțurile 999. O persoană privată o vindea la Bălți, am mers la Bălți, am văzut mașina, mi-a plăcut și am bătut palma”.

Deputata PAS Liliana Nicolăescu-Onofrei și-a achiziționat o Kia Sportage, pentru care a plătit  474 de mii de lei. 

Vasile Bolea, care a părăsit în urmă cu doi ani Partidul Socialiștilor,  indică în actele oficiale o mașină Haval cu o valoare de 451 de mii de lei. 

Socialistul Petru Burduja a declarat o mașină marca Honda CRV, fabricată în 2017, în sumă de 400 mii de lei. 

Nicolai Rusol, colegul de fracțiune a lui Burduja, a indicat în declarația de avere un Suzuki SCross, în valoare de 382 mii de lei. 

La coada clasamentului se află deputatul PAS, Mihail Leahu, care și-a cumpărat o mașină Volvo, estimată la 300 de mii de lei.

Ce alte achiziții de milioane au făcut deputații anul trecut, aflați în cea mai nouă investigație „Cutia Neagră PLUS”.

23 iunie 2025, ora 20:27

Mai mulți cetățeni s-au adunat astăzi în fața Monumentului Doina și Ion Aldea-Teodorovici, de unde au pornit într-un Marș al Suveranității până la Președinție. Oamenii pe care i-am întâlnit ne-au spus că au venit pentru a celebra libertatea și independența neamului nostru. 

Conducerea țării este prezentă la eveniment: președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și mai mulți deputați și miniștri.

Înaintea marșului, interpretul Cristofor Alea-Teodorovici a susținut un mesaj de încurajare pentru cetățeni și a făcut o retrospectivă a evenimentelor din trecut. După discurs, acesta a susținut un recital muzical.

„Cu părinții în spatele meu, cum i-am simțit mereu. Îi simt și acum, de sus, de acolo, pentru că fără ei, noi probabil chiar nu puteam fi suverani, ei au insistat și ne-au unit mai mult, ne-au făcut să jucăm hore în Piața Marii Adunări Naționale, să ne bucurăm că suntem uniți, cu trup și suflet. Îmi amintesc până acum noaptea aceea, amândoi transpirați, cu Ion Hadîrcă, cu tatăl meu, s-au pus la o bucată de pâine, suveranitatea până la 5 dimineața. Erau amândoi istoviți, dar fericiți, în sfârșit au reușit să aducă poporului bucuria limbii române, bucuria literaturii, bucuria tradițiilor noastre, bucuria intelectualității prin cântec, pentru că prin cântec, ajungem mai ușor la inima omului”, a declarat Cristofor Aldea-Teodorovici.  

Oameni din diferite colțuri ale țării s-au adunat pentru a aduce valoare acestei zile și pentru a-și exprima liber trăirile. 

„Cu emoții pozitive, de sărbătoare, de suflet. Vrem să dovedim și nouă, și la dușmani că suntem suverani, suntem independenți și liberi”, a declarat un bărbat venit din Călărași.

„Am venit cu cele mai pozitive emoții, fiindcă aceasta este sărbătoarea suveranității noastre, este o izbândă a întregului popor, a doamnei președinte, a guvernării, a parlamentului și a întregului nostru popor. Chiar dacă schimbările sunt pe unele locuri mai lente așa decât mi le-am dori, dar totuși ele sunt”, a declarat Tatiana Munteanu, o locuitoare a capitalei.

„Ne bucurăm că s-a adunat atâta lume care susține integrarea europeană și așteptăm mai rapid 28 septembrie să-i batem pe trădători”.

„Suveranitatea înseamnă patriotism, independență. O simțim aproape de suflet, prin port popular, prin cântecele lui Doina și Ion Aldea Teodorovici”.

TV8.md amintește că astăzi se împlinesc 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova de Parlament. 

Proaspăt revenit de la Moscova, liderul PSRM, Igor Dodon, alături de fostul premier Vasile Tarlev, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și deputata BCS, Diana Caraman, și-a strâns simpatizanții la sediul Legislativului.

Este primul an când această zi este marcată cu un eveniment de amploare, inclusiv de opoziția parlamentară. Anterior, aceștia au acuzat guvernarea că ar fi cedat suveranitatea occidentului, iar ei se vor aduna azi să o apere. 

De ce Republica Moldova nu poate fi considerată colonie

În Republica Moldova mitul transformării țării într-o colonie a Occidentului îmbracă diverse forme: de la exploatarea populației și instaurarea unui regim marionetă până la înrobirea financiară. Aceste tipuri de falsuri produse la Kremlin sunt răspândite pe larg de Ilan Șor și adepții să-i cu fiecare ocazie. Scopul acestora este să aprofundeze scepticismul european și să justifice acțiunile hibride ale Federației Ruse.

Republica Moldova nu poate fi considerată colonie a UE, fiindcă:

• În primul rând, cetățenii noștri își pot alege singuri președintele țării și reprezentanții în Parlament. În legislativele din trecut și prezent există un pluralism de opinii, inclusiv ce ține de politica externă. Nu există o administrație străină, dependentă de o forță externă;
• În al doilea rând, dialogul cu UE se face în baza parteneriatelor avantajoase și acordurilor internaționale transparente. Respectarea documentelor internaționale reprezintă prestigiul și credibilitatea unui stat. Aderarea la Uniunea Europeană nu este o forțare, ci o alegere liberă a fiecărei țări;
• Procesul de negociere poate dura mai mulți ani, timp în care se analizează în detaliu fiecare aspect al integrării. Această perioadă extinsă arată clar că fiecare capitol este negociat, nu impus;
• În plus, orice țară are dreptul să înghețe negocierile dacă decide că nu mai dorește să continue procesul de integrare.