Revendicată de ambele ţări, a declarat sâmbătă ministrul apărării thailandez, Phumtham Wechayachai, pe fondul tensiunilor crescute după o ciocnire de la sfârşitul lunii mai în care un soldat cambodgian a fost ucis, informează EFE, AFP şi Reuters, citate de Agerpres și Hotnews.
De la acea ciocnire din 28 mai într-o zonă izolată şi nedemarcată, guvernele şi armatele ambelor naţiuni au făcut declaraţii prudente, încercând să promoveze dialogul pentru a stinge conflictul.
Cu toate acestea, Phumtham, care este şi viceprim-ministru, a declarat sâmbătă într-un comunicat că Cambodgia a respins mai multe propuneri care vizează detensionarea situaţiei. „Creşterea numărului de militari din Cambodgia a exacerbat instabilitatea. Thailanda a răspuns prin întărirea măsurilor sale defensive”, a notat ministrul, care pledează pentru „un compromis în vederea unei soluţii paşnice”.
Discuții bilaterale pentru trasarea frontierei
Reprezentantul Bangkokului nu a detaliat amploarea întăririlor trimise în zonă. Între timp, o întâlnire între miniştrii de externe ai ambelor ţări este programată săptămâna viitoare.
Într-un comunicat separat, armata thailandeză a declarat sâmbătă că incursiunile ilegale pe teritoriul thailandez ale soldaţilor cambodgieni s-au repetat în ultimele zile. „Aceste provocări şi sporirea forţelor armate indică o intenţie clară de a folosi forţa”, se arată în comunicat, care anunţă totodată şi întăriri la toate punctele de control de-a lungul graniţei de 817 kilometri pe care Thailanda o împarte cu Cambodgia.
Totuşi, Thailanda este hotărâtă să poarte discuţii bilaterale cu Cambodgia la 14 iunie pentru a rezolva o dispută la graniţă dintre cele două ţări, a anunţat sâmbătă Ministerul de Externe thailandez. Discuţiile au fost convenite înainte ca ambele ţări să înceapă să-şi intensifice desfăşurarea militară.
Partea thailandeză îşi reafirmă disponibilitatea de a utiliza mecanisme bilaterale, inclusiv Comitetul mixt de frontieră, care este programat să se întrunească pe 14 iunie, pentru a rezolva disputa, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nikorndej Balankura.
„Aceasta este poziţia noastră, nu să începem un conflict, ci să ne apărăm”, a declarat prim-ministrul cambodgian Hun Manet într-un discurs rostit sâmbătă. „Principiile noastre directoare sunt… respectul pentru cadrele juridice internaţionale. Aceste strategii fundamentate sunt cheia pentru protejarea suveranităţii naţiunii noastre”, a spus el, adăugând că forţele sale armate sunt pregătite să se apere împotriva agresiunii.
Ostilități armate în urmă cu 14 ani
Bangkok şi Phnom Penh se acuză reciproc de declanşarea recentelor ciocniri, în care cele două armate au tras una în cealaltă timp de aproximativ 10 minute şi în timpul cărora soldatul cambodgian a fost ucis. În urma ciocnirii, grupările naţionaliste au alimentat rivalitatea de lungă durată dintre cele două naţiuni pe reţelele de socializare. Frontiera dintre cele două ţări a fost cartografiată pentru prima dată de Franţa în 1907, când Cambodgia era colonia sa.
Tensiunile teritoriale au fost, în general, abordate într-o manieră diplomatică, mulţumită parţial relaţiei strânse dintre foştii lideri Thaksin Shinawatra şi Hun Sen, ai căror urmaşi Paetongtarn şi Hun Manet guvernează acum Thailanda şi, respectiv, Cambodgia.
Însă, în 2011, armatele ambelor ţări s-au angajat în ciocniri dure care au făcut cel puţin 28 de morţi din cauza unei dispute privind suveranitatea asupra unui teritoriu adiacent templului hindus Preah Vihear, aflat în Patrimoniul Mondial şi la aproximativ 25 de kilometri de locul ciocnirii din mai.
În ceea ce priveşte zona din jurul Preah Vihear, în 2013, 17 judecători ai Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) au dat dreptate în unanimitate Cambodgiei, care revendica suveranitatea asupra zonei, şi au ordonat Thailandei să îşi retragă armata de acolo. Luni, Cambodgia şi-a anunţat intenţia de a sesiza ICJ cu privire la disputa privind frontiera, în timp ce Thailanda a reiterat sâmbătă că nu recunoaşte jurisdicţia instanţei şi insistă să abordeze problema bilateral.
Intensificarea desfăşurării militare intervine în ciuda eforturilor prim-ministrului malaezian Anwar Ibrahim, care este actualul preşedinte al ASEAN, şi a Chinei de a reduce tensiunile.
