După ce Rusia a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, toate statele europene și-au intensificat exponențial investițiile în apărare, iar Republica Moldova nu face excepție. Din păcate, unele voci încearcă să denatureze realitatea, prezentând modernizarea Armatei Naționale ca pe un demers de militarizare excesivă.
„Deși Republica Moldova nu este implicată într-un conflict militar și se declară stat neutru, autoritățile continuă politica accelerată de militarizare. În cadrul unei declarații pentru presă, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că Moldova deține deja un număr considerabil de drone, însă stocul va fi suplimentat și mai mult în perioada următoare”, se menționează într-un reportaj TV.
Deși la sfârșitul lunii martie așa-numitul lider de la Tiraspol a afirmat că nu există semnale privind pregătiri ale Chișinăului pentru un conflict cu regiunea transnistreană, presa locală și unii politicieni din stânga Nistrului continuă să promoveze un mesaj contrar.
„Să zicem, ce fac ei la Bulboaca? Ei acolo exersează luarea cu asalt a orașelor, să ducă lupte de tip urban. Apare întrebarea: Care orașe și despre ce merge vorba? Există un singur răspuns. Acestea sunt doar orașele transnistrene. Doar nu o sa atace Rusia, cum au făcut-o românii la Stalingrad. Nu mai suntem în acele timpuri”, susține analistul politic din regiunea transnistreană, Andrei Safonov.
Pe lângă scopul de a genera îngrijorări în societate, aceste narative au menirea de a crea confuzie între două concepte distincte: militarizare și modernizarea forțelor armate. În timp ce militarizarea este adesea asociată cu regimuri autoritare, unde structurile militare capătă un rol dominant în viața socială și politică, procesul de modernizare urmărește în principal sporirea eficienței, pregătirii și dotării armatei, pentru a face față provocărilor actuale de securitate.
„Modernizarea armatei ar însemna unități ale armate bine pregătite care pot face față unui conflict armat de înaltă intensitate. Și multe alte lucruri. Probabil cetățenii noștri au văzut deja și alte măsuri care înseamnă modernizarea armatei, nu doar echipament sau armament, dar vorbim de condiții de activitate pentru cei care se află în structurile armatei naționale sau a forțelor armate”, a explicat secretarul de stat în domeniul politicii de apărare, Ghenadie Cojocaru.
Domeniul apărării a fost neglijat o perioadă îndelungată, iar acum este urgentă recuperarea decalajului creat de lipsa investițiilor din anii anteriori. Un argument, involuntar poate, în favoarea modernizării Armatei Naționale a venit chiar de la Minsk, la sfârșitul lunii ianuarie, din partea președintelui Belarusului:
„Am avut o discuție cu fostul președinte al Moldovei și l-am întrebat: „Cât de mare este armata și câți soldați aveți?”, iar comandantul suprem: „Noi armată nu avem”. Eu i-am mai spus: „Bine. Hai să pregătim măcar 5.000 de soldați și să-i înarmăm. Să aveți o forță de reacție în caz de necesitate. Mâine dacă intră câteva sute de oameni vă pot ocupa”. Aceasta a fost o discuție la nivel de președinți”
Toate guvernările de la Chișinău au subliniat constant că Republica Moldova va aborda orice conflict exclusiv prin mijloace pașnice și diplomatice, inclusiv problema transnistreană. Modernizarea structurilor de forță nu contravine statutului de neutralitate al țării, ci, dimpotrivă, reprezintă o responsabilitate fundamentală a oricărui stat, asigurarea securității cetățenilor.
