09 iunie 2025, ora 21:35

Peste 33 de milioane de lei – este prejudiciul constatat de ANRE în urma unui control la Chișinău-Gaz, compania care distribuie gaze în capitală. Verificările au vizat perioada 2021–2024 și au scos la iveală nereguli în achiziții și investiții, contestate de conducerea întreprinderii. 

În acest context, ANRE a venit cu recomandarea către companie de a-și spori transparența, eficacitatea și credibilitatea procesului de achiziție a bunurilor, lucrărilor și serviciilor, utilizate în activitatea licențiată. 

ANRE a decis că unele investiții și cheltuieli făcute de Chișinău-Gaz în 2023 nu sunt justificate și nu le va include în viitoarele tarife de distribuție a gazelor, pentru a proteja consumatorii de costuri nejustificate. Chișinău-gaz a respins într-un comunicat acuzațiile atribuite de către ANRE și a contestat decizia: 

„Considerând că Hotărârea ANRE privind rezultatele controlului inopinat efectuat la titularul de licență SRL „Chișinău-gaz” în perioada 01 ianuarie 2021 - 31 mai 2024, este una unilaterală, neîntemeiată, nemotivată, arbitrară și nejustificată, la data de 17 ianuarie 2025, SRL „Chișinău-gaz” a înregistrat Cererea prealabilă cu privire la anularea Hotărârii în cauză”. 

Sergiu Tofilat, vicepreședintele Partidului Schimbării și membru al Blocului „Împreună”, a declarat că în aprilie 2024 a semnalat nereguli grave în cadrul unor licitații organizate de filialele Moldovagaz, iar ulterior s-a adresat Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ANRE.  

„Controlul a fost inițiat încă anul trecut, la solicitarea mea. Eu atunci am analizat mai multe licitații și am găsit chestii suspecte, am depus o sesizare la SIS. M-am întâlnit cu ANRE-ul, eu le-am transmis materialele și ei au inițiat un control ”. 

Blocul „Împreună” critică însă faptul că hotărârea ANRE din 2024 a fost adoptată într-o ședință închisă, fără participarea publicului sau informarea Ministerului Energiei și a Agenției Proprietății Publice (APP). De asemenea, potrivit formațiunii, documentele nu au fost transmise către Procuratură sau alte instituții competente, așa cum se proceda în cazuri similare. 

„Iată vedem acum rezultatele. Echipa de control de la ANRE și-a făcut treaba, dar, conducerea se pare că nu prea vrea ca lucrurile să fie cunoscute publicului. Ne-am așteptat ca după așa un caz de rezonanță, ANRE ar trebui să organizeze o ședință publică, să invite presa, să informeze Ministerul Energiei, apoi fondatorii la Moldova-gaz să transmită materiale la CNA, la procuratură, pentru că așa se făcea anterior”, a declarat Sergiu Tofilat.

Prin urmare, Blocul „Împreună” cere excluderea lui Vadim Ceban din lista candidaților la conducerea Moldovagaz, clarificări de la autoritățile centrale și solicită Agenției Proprietăți Publice (APP) să sesizeze Procuratura în legătură cu neregulile constatate de ANRE. 

Sursa video: fb/Sergiu Tofilat

ANRE a venit cu o reacție și respinge acuzațiile lansate de Sergiu Tofilat în legătură cu controlul desfășurat la Chișinău-Gaz, calificându-le drept nefondate și manipulatorii:

„Deși ANRE și-a realizat misiunea în deplină corespundere cu atribuțiile unei instituții de reglementare și control, totuși domnul Tofilat a preferat să răspândească mesaje care nu doar că nu au un temei juridic, dar sunt și manipulatorii”.

Instituția precizează că verificările au fost inițiate la solicitarea SIS și că, în urma controlului au fost constatate cheltuieli ineficiente de peste 33 milioane de lei. Aceste sume nu vor fi incluse în tarifele de distribuție, așadar consumatorii nu vor fi afectați. 

Contactat de TV8, șeful interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, nu ne-a răspuns la apeluri pentru o reacție. 

Pentru Radio Moldova, acesta a calificat drept „declarații pur politice” acuzațiile aduse de reprezentanții Blocului politic „Împreună” privind presupuse fraude de milioane de lei în cadrul companiei.

Totodată, Vadim Ceban, a respins acuzațiile privind nereguli în achiziții și susține că toate procedurile au fost legale și conforme cadrului normativ din domeniul utilităților publice:

„În cadrul procedurilor de achiziții de servicii, lucrări și materiale, companiile noastre se conduc întocmai de prevederile legale în domeniul achizițiilor publice. În hotărârea de control al ANRE se menționează clar că toate procedurile au fost conforme legislației, regulamentelor și metodologiilor privind achizițiile publice în sectorul de utilități”.

Vadim Ceban critică tactica folosită de ANRE în evaluarea achizițiilor făcute de Chișinău-Gaz și susține că instituția ar fi aplicat abuziv o normă de rentabilitate care nu se aplică sectorului energetic:

„Este incorect că, în cadrul verificărilor, se pune o normă de rentabilitate arbitrară din partea regulatorului, deși acestea nu se referă la sectorul gazelor naturale și, în general, nu au aplicabilitate în sectorul energetic”.

13 iunie 2025, ora 20:15

Republica Moldova nu mai ia în calcul achiziția de energie de la Centrala de la Cuciurgan și se pregătește pentru un eventual deficit de electricitate în lunile de vară. Totuși, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a dat asigurări la „Cutia Neagră” că Guvernul are un plan de rezervă, elaborat împreună cu partenerii europeni, pentru a preveni întreruperile de curent în orele de vârf.

„MGRES-ul era viabil când știm de unde primea gazul, cât costa gazul și da, era prețul competitiv pentru a cumpăra energie electrică de acolo.Tehnologia de la MGRES este destul de veche, chiar foarte veche, pentru a produce un megawatt de energie electrică se consumă aproximativ 3 megawați de gaz în condițiile actuale de preț a gazului, în condițiile în care MGRES-ul are costuri operaționale. Prețul potențial a energiei de acolo nu ar fi competitiv cu prețul cu noi achiziționăm acum”, a declarat Junghietu.

Ministrul Energiei subliniază importanța menținerii stabilității în sectorul energetic ucrainean, de care depinde parțial și Republica Moldova:

„Energia de avarie, e adevărat, este mult mai scumpă și ce e important e ca și Ucraina să se mențină, pentru că noi o parte din energia electrică luăm din Ucraina, din 46% sunt câteva contracte bilaterale și cu producătorii de energie electrică din Ucraina. Este important ca ei să continue să funcționeze”. 

Guvernul are o strategie de renunțare la sursele de energie costisitoare, iar MGRES-ul nu mai este luat în calcul în scenariile actuale de aprovizionare. 

„Noi avem o hotărâre de guvern prin care am făcut eliminarea, am decis eliminarea completă a surselor de energie. Deci e un road map care spune că ăsta e un scenariu dacă nu practic, total exclus, minimizat la maxim. Noi nu vrem să ne mai ducem încă o dată să luăm energie care știm că are costuri. În scenariile actuale, noi nu considerăm să luăm energie de la MGRES”, a mai adăugat Dorin Junghietu.  

După conectarea la sistemul energetic european (ENTSO-E), Republica Moldova are acces la o capacitate de import de 255 MW, în timp ce necesarul zilnic este de circa 600 MW. Restul este acoperit din producția internă și din capacitățile nefolosite la granițele Ucrainei cu alte țări.  

„În 2022, după începutul războiului, Moldova, s-a cuplat împreună cu Ucraina, la Sistemul Operatorilor de Transport a Energiei Electrice. Pe blocul respectiv noi avem alocat o capacitate comercială de import, 2100 de MW, care ulterior, acum în primăvară au fost reduși la 1700. Din aceste 1700, Moldovei rămân 255 de MW și necesitatea totală este de 600 MW. Noi avem și producția locală”, a explicat ministrul.   

Pentru moment, Ucraina nu utilizează complet capacitățile de care dispune, ceea ce permite Moldovei să acopere o parte din necesar. 

„Deficitele respective, sunt din capacitate, iar capacitatea respectivă se realocă din capacitățile rămase nealocate pentru celelalte granițe ale Ucrainei. Există un mecanism prin care capacitatea nealocată la granița dintre Ucraina Polonia sau Ungaria, noi beneficiem de această capacitate”, menționează Dorin Junghietu.

Ministrul a mai declarat că a fost elaborat un plan de vară cu șase acțiuni concrete în caz că vom avea deficit de energie. Acesta a fost realizat în colaborare cu Secretariatul Comunității Energetice și cu ENTSO-e:  

„Avem un plan de vară, pregătit la minister și cu ajutorul Secretariatului Comunității Energetice și coordonat la fel cu ENTSO-e. În planul respectiv sunt 6 acțiuni, noi am solicitat, reiterat ENTSO-e să considere o creștere a ENTSO-e-ului din cauza riscurilor sau situațiilor care ar putea exista. Suntem în comunicare foarte des cu ei, solicităm chestia asta la toate nivelele, există deschidere din partea lor”. 

Printre măsurile din plan se regăsește și utilizarea liniilor de 110 kW din România, capabile să alimenteze aproximativ o treime din consumatori: 

„Altă acțiune, este alimentarea Republicii Moldova, ca o parte din energia Republicii Moldova să fie furnizată pe liniile de 110 kW din România. Sunt 4 linii de 110 kW care pot lucreze în regim insularizat, o parte bună din energia electrică, aproximativ, 30% din consumatori să fie alimentați cu energie pe partea aia. Liniile respective au fost testate la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, au fost 4 sau  zile în care acest regim a fost testat pentru o eventuală necesitate de a acoperi energia de acolo”. 

TV8.md amintește că în februarie, și premierul Dorin Recean declara că din cauza tehnologiilor învechite pe care le utilizează Centrala de la Cuciurgan, schimbul de gaz pe cel de electricitate nu este rentabil. 

Menționăm că Chișinăul a redus drastic achizițiile de energie electrică din regiunea transnistreană, în favoarea luminii de peste Prut încă în noiembrie 2024. Asta pentru că regimul de la Tiraspol nu avea suficient gaz pentru a produce lumină pentru malul drept. Odată ce pe 1 decembrie 2025, Gazpromul a sistat livrarea de gaz în stânga Nistrului, Centrala de la Cuciurgan a început să fie alimentată cu cărbune, iar energia produsă era folosită doar pentru malul stâng.