09 iunie 2025, ora 14:38

Mai mulți deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), afiliați fugarului Ilan Șor, au organizat în weekend un protest în centrul municipiului Comrat. Acțiunea, anunțată ca fiind apolitică, a fost prezentată de organizatori drept un răspuns la ceea ce ei numesc „politica anti-găgăuză a autorităților centrale ale Moldovei, menită să distrugă pacea interetnică, stabilitatea și armonia din țară, precum și să lichideze autonomia găgăuză”. 

Deputatul APG, Alexandr Tarnavschi, a condamnat mitingul, subliniind că Găgăuzia este reflectată clar în mai multe articole din Constituția Republicii Moldova și că autonomia acesteia nu este afectată, fiind un subiect de necontestat. Guvernul nu ne-a răspuns deocamdată la solicitarea de reacție.

Participanții la miting au purtat șepci cu simbolica regiunii și au ascultat discursuri în care au fost criticate Guvernul și justiția din Moldova. „Autoritățile centrale reduc competențele autonomiei, lansează dosare penale la comandă și intimidează persoanele cu viziuni politice diferite”, au declarat unii dintre reprezentanții Adunării.

Nokta scrie că evenimentul a fost gestionat logistic de consilierul pe presă al bașcanei Evghenia Guțul, Mihail Vlah, cunoscut pentru pozițiile sale pro-Șor. Acesta a acuzat că „grupuri de protestatari nu sunt lăsate să intre în Comrat din cauza blocajelor la intrările în oraș”, însă nu a explicat cum a reușit el să ajungă și să aducă participanți fără impedimente.

Presa afiliată lui Șor a susținut că în piață s-au adunat peste 10.000 de oameni, însă TV8, dar și Nokta au surprins doar câteva zeci de oameni în apropierea scenei, iar restul se fereau de soare în parc.

Potrivit Nokta, numărul participanților a fost umflat nu doar „pentru impresie”, ci și pentru raportări și justificarea plăților către aceștia. Astfel, un șofer de microbuz de cursă spre Comrat le-ar fi spus pasagerilor că vor fi fotografiați „pentru raport” și că, dacă sunt întrebați, să spună că vin dintr-un sat găgăuz. Asta deși pasagerii își cumpăraseră singuri biletele și nu veneau din satul indicat.

Participanți care nu știu de ce protestează

În rândul celor prezenți, jurnalista TV8, Viorica Tătaru, a întâlnit persoane care nu cunoșteau exact scopul protestului:

„- Ați venit azi la miting? Care e tema mitingului? - Susținem cum putem. - Există niște amenințări pentru Găgăuzia? - Există și pentru asta îi trimit înapoi pe oameni pe jos”.

„- Eu am ieșit ca să susțin autonomia Găgăuziei. - O amenință cineva? - Nu știu, poate cineva o amenință, dar eu nu știu. - Deci, de ce ați ieșit azi? - Ca să susțin. - Pe cine? - Autonomia. - Dar tot spuneți că nu știți sigur dacă există o amenințare sau nu. - Puneți așa întrebări provocatoare, că nu pot să răspund brusc. - Sunt întrebări grele pentru dumneavoastră? - Puțin, da. (...) - Dar totuși ați venit aici cu o anumită intenție? - Desigur, am venit. - Cu ce intenție? - Eu susțin autonomia Găgăuziei. Nu trebuie să o doborâm, trebuie găsim limbă comună, să ne înțelegem”.

„- La miting ați venit? Ce temă are?  - Până când, nu știu. - Încă nu v-au spus? - Nu, încă nu ne-au spus”.

„- De ce ați ieșit la protest? - Să apărăm Găgăuzia. - De cine? - Dar dvs. nu știți de cine? - Eu pe voi vă întreb, ați ieșit la miting”.

Iar unii s-au plâns de prețurile mari la facturi: „Uitați-vă la satele moldovenești, unde trăiesc moldovenii, ei vă vor bombarda cu chitanțele lor. Uitați-vă la prețuri, ce prețuri”.

Mitingul s-a încheiat cu un recital al interpretului Petru Petkovici și cu adoptarea unei rezoluții în care organizatorii condamnă „încălcarea drepturilor poporului găgăuz și lichidarea Găgăuziei”. În document, dosarele penale intentate bașcanei Evghenia Guțul și altor apropiați ai lui Șor sunt descrise drept „politice și neîntemeiate”. Se mai vorbește despre un presupus „terorism împotriva locuitorilor Găgăuziei” prin aplicarea amenzilor pentru corupție electorală.

Rezoluția cere respectarea statutului juridic special al regiunii și restabilirea competențelor autonomiei, urmând a fi transmisă conducerii țării și ambasadelor acreditate la Chișinău.

Voci critice din interior

Nu toți deputații din Adunarea Populară a Găgăuziei au susținut protestul. Alexandr Tarnavschi a condamnat acțiunea:

„Când puterea aleasă iese în stradă, acesta este, de fapt, un semn de recunoaștere a propriei neputințe și o renunțare la responsabilitate, o fugă de dialog și de obligațiile directe”.

Tarnavschi a declarat că protestul este „confuz și absolut ineficient”, cu un set de propuneri „banale și lipsite de conținut”, și a îndemnat cetățenii să nu participe la astfel de acțiuni:

„Nu datorați nimănui nimic, sunteți oameni liberi. Nu lăsați să vă folosească, arătați demnitate și rămâneți acasă în ziua liberă, dedicând-o celor mai importante din viață – familiei dumneavoastră”.

Tarnavchi a vorbit tranșant și despre falsul promovat precum că s-ar vrea lichidarea UTA Găgăuzia: 

„Ce lichidare a autonomiei găgăuze și de ce vorbesc despre asta aleșii poporului din Găgăuzia?! Găgăuzia este reflectată clar în mai multe articole din Constituția Republicii Moldova. Autonomia găgăuză, la fel ca neutralitatea și independența țării noastre, sunt elemente fundamentale ale statului. De ce să discutăm și să speculăm pe teme care sunt imuabile? Ca deputat din circumscripția nr. 3 a municipiului Comrat, consider că organizarea unui asemenea eveniment nu doar că nu aduce beneficii oamenilor, ci dimpotrivă, le face rău”.

TV8 a solicitat o reacție de la Executiv, dar nu am primit un răspuns deocamdată. Anterior, reprezentanții Guvernului au declarat că respectă autonomia regiunii, dar avertizau că aceasta „nu justifică practici ilegale sau încercări de destabilizare”. Totodată, autoritățile au respins acuzațiile privind lipsa de recunoaștere a autonomiei drept „absolut nefondate”.

Investiții de sute de milioane în Găgăuzia

Menționăm că Găgăuzia își păstrează toate impozitele și taxele colectate pe teritoriul său, spre deosebire de celelalte regiuni ale țării, și le cheltuie autonom. De asemenea, Guvernul alocă transferuri financiare către UTAG, deși Găgăuzia nu contribuie la bugetul de stat.

Prin programul de dezvoltare regională 2022-2024, Guvernul a finanțat 10 proiecte majore în Găgăuzia, cu o valoare totală de 151 milioane de lei. În plus, prin programul „Satul European”, în ultimii doi ani, au fost implementate 19 proiecte, însumând peste 73 de milioane de lei.

Pe lângă dezvoltarea infrastructurii, Guvernul a alocat 15 milioane de lei pentru modernizarea sistemelor de alimentare cu apă în trei localități din Găgăuzia, iar municipiul Comrat beneficiază de o investiție de peste 10 milioane de dolari pentru stații de epurare și îmbunătățirea accesului la apă potabilă. Totodată, proiectele de energie regenerabilă din autonomie au fost sprijinite cu 9,5 milioane de lei.

În ceea ce privește dezvoltarea economică, statul a investit 45 de milioane de lei pentru sprijinirea afacerilor locale, iar turismul din Comrat a beneficiat de 15 milioane de lei pentru a atrage vizitatori și a stimula economia regiunii. De asemenea, în Ceadîr-Lunga au fost alocați 3 milioane de lei pentru modernizarea spațiilor publice.

Pe lângă aceste fonduri, Uniunea Europeană a oferit peste 12 milioane de euro pentru dezvoltarea Găgăuziei între anii 2020-2024, ceea ce reprezintă peste 104 euro per locuitor, raportat la cei aproximativ 115.000 de cetățeni ai regiunii. Aceasta face din Găgăuzia una dintre regiunile Republicii Moldova care a beneficiat cel mai mult de pe urma fondurilor europene. 

14 decembrie 2025, ora 11:30

Chișinăul încearcă să rupă Autonomia Găgăuză din brațele lui Ilan Șor, iar pentru asta este decis să monitorizeze îndeaproape campania electorală pentru alegerile Adunări Populare de la Comrat, planificiate pentru 22 martie. Așa cum legislația locală nu a fost ajustată la noul Cod Electoral al Republicii Moldova, CEC spune că va avea grijă ca acesta să fie implementat și în Autonomia Găgăuză, iar asta înseamnă mai puțin spațiu de manevră pentru oamenii lui Șor. 

În 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei a dizolvat Comisia Electorală de la Comrat, iar luna trecută le-a expirat și mandatul deputaților locali. Blocajul a fost evitat întâmplător, după ce Curtea Supremă de Justiție a declarat ilegală hotărârea de dizolvare. Experții cred că totuși, funcționalitatea comisiei electorale din regiune rămâne o provocare. 

„ Problema este cum vor putea fi găsite persoane competente care vor dori să ocupe această funcție pentru doar câteva luni de zile pentru că odată cu finalizarea alegerilor expiră și mandatul Comisiei Electorale restabilite”, a menționat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Experții mai amintesc de faptul că după expirarea mandatului Adunării Populare, în Găgăuzia nu mai are cine adapta legislația locală la Cod Electoral al Republicii Moldova, intrat în vigoare în 2024. 

„Problemele legate de finanțarea campaniei electorale, de drepturile cetățenilor trebuie să fie aceleași din păcate, noul cod electoral prevede cu totul alte reguli pentru contestații decât cele care au rămas în codul electoral al Găgăuziei, sunt un șir de probleme, dar nu cred că sunt în măsură să submineze întregul proces electoral”, a subliniat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Foștii membri au Comisiei Electorale a Găgăuziei cred că atât timp cât legislația locală se bate cap în cap cu cea națională, alegerile ar putea fi contestate.

„ Aici apare întrebarea în ce măsură pot fi confirmate rezultatele alegerilor, pentru că după părerea mea, orice rezultat, absolut oricare va putea fi contestat pentru că nu este clar cum se vor aplica legile”, a punctat fostul membru Comisia Electorală a Găgăuziei, Svetlana Mironova.

Comisia Electorală Centrală anunță că normele Codului Electoral al Moldovei vor prevala asupra celor stabilite de codul electoral al Găgăuziei.

„ Tot ce înseamnă finanțarea partidelor politice este competența exclusivă a Comisiei Electorale Centrale. Tot ce înseamnă finanțarea candidaților independenți este de competența colegilor din Găgăuzia, dar asta nu înseamnă că Comisia Electorală Centrală nu poate oferi asistență pentru a supraveghea și controla finanțarea și acestor candidați. Colegii din Găgăuzia trebuie în primul rând să reacționeze rapid și promt, inclusiv cu aplicarea sancțiunilor în cazul în care sunt încălcări”, a menționat vicepreședintele CEC, Pavel Postică.

 Unii activiști locali, însă, cred că organizarea unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia sunt posibile doar după ce va fi clar că Ilan Șor nu mai controlează procesele din regiune. 

„ Este necesară o pauză, nu trebuie alegeri acum, trebuie de numit o persoană care să-și exercite atribuțiile până ce va fi făcută o curățenie. Acum nu este o situație ordinară. Găgăuzia este capturată de Șor, trebuie asta de recunoscut. El este un șmecher, el nu a plecat nicăieri, schemele lui funcționează și acum.CEC nu o să poată influența, pe cine o să vrea Șor acela o să fie ales deputat”, a subliniat fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Constantin Taușanji.

Alții cred că era lui Șor a apus.

„ Eu știu pe cine acolo se va delega, ei categoric sunt împotriva influenței lui Șor aici. Nu am nicio o îndoială că ei vor face ceea ce prevede legea”, a punctat fostul deputat al Adunării Populare , Ivan Burgudji.

Locuitorii din Găgăuzia spun că au așteptări mari de la viitoarele alegeri și speră că noii deputați ai regiunii vor îmbunătăți relațiile cu Chișinăul.

„ Eu cred că certurile și conflictele au fost pentru că erau dictate de Șor și cum spunea Șor așa și făceau de aceea sper că data viitoare vor fi deputați care să gândească cu capul lor și nu cum spune un politician sau un partid de la Chișinău sau în altă parte”.

„ Jumătate din actuala competență cred că nu va mai participa în alegeri, sperăm să fie mai mulți tineri cu alte viziuni politice”.

„ Cred că situația în orice caz se va îmbunătăți, trebuie de prietenit cu autoritățile centrale pentru că este o singură republică, trebuie să trăim în pace”. 

Am întâlnit, însă, și locuitori care deplâng dispariția lu Ilan Șor din viața publică a Găgăuziei. 

„Ne chinuim, nu trăim, acest Șor ne-a dat zece mii de ruble, mulțumim, nu am cerut, nu a fost agitație electorală, pur și simplu ajutor a fost, îi suntem recunoscători și l-au luat de la noi”.

„ Eu nu mai cred pe nimeni și nu am să votez pentru nimeni ca p urmă să nu mă învinuiască de corupție electorală”. 

Nu este clară nici situația în ceea ce privește alegerile pentru bașcanul Găgăuziei. Având în vedere că nu există o sentință finală în cazul Evgheniei Guțul, funcția nu poate fi declarată vacantă. Excepție poate fi cazul în care aceasta și-ar anunța demisia din propria inițiativă. Subiectul alegerilor din Găgăuzia a fost discutat în cadrul unui club de presă organizat la Comrat de Asociația ADEPT.