Mai mulți deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), afiliați fugarului Ilan Șor, au organizat în weekend un protest în centrul municipiului Comrat. Acțiunea, anunțată ca fiind apolitică, a fost prezentată de organizatori drept un răspuns la ceea ce ei numesc „politica anti-găgăuză a autorităților centrale ale Moldovei, menită să distrugă pacea interetnică, stabilitatea și armonia din țară, precum și să lichideze autonomia găgăuză”.
Deputatul APG, Alexandr Tarnavschi, a condamnat mitingul, subliniind că Găgăuzia este reflectată clar în mai multe articole din Constituția Republicii Moldova și că autonomia acesteia nu este afectată, fiind un subiect de necontestat. Guvernul nu ne-a răspuns deocamdată la solicitarea de reacție.
Participanții la miting au purtat șepci cu simbolica regiunii și au ascultat discursuri în care au fost criticate Guvernul și justiția din Moldova. „Autoritățile centrale reduc competențele autonomiei, lansează dosare penale la comandă și intimidează persoanele cu viziuni politice diferite”, au declarat unii dintre reprezentanții Adunării.
Nokta scrie că evenimentul a fost gestionat logistic de consilierul pe presă al bașcanei Evghenia Guțul, Mihail Vlah, cunoscut pentru pozițiile sale pro-Șor. Acesta a acuzat că „grupuri de protestatari nu sunt lăsate să intre în Comrat din cauza blocajelor la intrările în oraș”, însă nu a explicat cum a reușit el să ajungă și să aducă participanți fără impedimente.
Presa afiliată lui Șor a susținut că în piață s-au adunat peste 10.000 de oameni, însă TV8, dar și Nokta au surprins doar câteva zeci de oameni în apropierea scenei, iar restul se fereau de soare în parc.
Potrivit Nokta, numărul participanților a fost umflat nu doar „pentru impresie”, ci și pentru raportări și justificarea plăților către aceștia. Astfel, un șofer de microbuz de cursă spre Comrat le-ar fi spus pasagerilor că vor fi fotografiați „pentru raport” și că, dacă sunt întrebați, să spună că vin dintr-un sat găgăuz. Asta deși pasagerii își cumpăraseră singuri biletele și nu veneau din satul indicat.
Participanți care nu știu de ce protestează
În rândul celor prezenți, jurnalista TV8, Viorica Tătaru, a întâlnit persoane care nu cunoșteau exact scopul protestului:
„- Ați venit azi la miting? Care e tema mitingului? - Susținem cum putem. - Există niște amenințări pentru Găgăuzia? - Există și pentru asta îi trimit înapoi pe oameni pe jos”.
„- Eu am ieșit ca să susțin autonomia Găgăuziei. - O amenință cineva? - Nu știu, poate cineva o amenință, dar eu nu știu. - Deci, de ce ați ieșit azi? - Ca să susțin. - Pe cine? - Autonomia. - Dar tot spuneți că nu știți sigur dacă există o amenințare sau nu. - Puneți așa întrebări provocatoare, că nu pot să răspund brusc. - Sunt întrebări grele pentru dumneavoastră? - Puțin, da. (...) - Dar totuși ați venit aici cu o anumită intenție? - Desigur, am venit. - Cu ce intenție? - Eu susțin autonomia Găgăuziei. Nu trebuie să o doborâm, trebuie găsim limbă comună, să ne înțelegem”.
„- La miting ați venit? Ce temă are? - Până când, nu știu. - Încă nu v-au spus? - Nu, încă nu ne-au spus”.
„- De ce ați ieșit la protest? - Să apărăm Găgăuzia. - De cine? - Dar dvs. nu știți de cine? - Eu pe voi vă întreb, ați ieșit la miting”.
Iar unii s-au plâns de prețurile mari la facturi: „Uitați-vă la satele moldovenești, unde trăiesc moldovenii, ei vă vor bombarda cu chitanțele lor. Uitați-vă la prețuri, ce prețuri”.
Mitingul s-a încheiat cu un recital al interpretului Petru Petkovici și cu adoptarea unei rezoluții în care organizatorii condamnă „încălcarea drepturilor poporului găgăuz și lichidarea Găgăuziei”. În document, dosarele penale intentate bașcanei Evghenia Guțul și altor apropiați ai lui Șor sunt descrise drept „politice și neîntemeiate”. Se mai vorbește despre un presupus „terorism împotriva locuitorilor Găgăuziei” prin aplicarea amenzilor pentru corupție electorală.
Rezoluția cere respectarea statutului juridic special al regiunii și restabilirea competențelor autonomiei, urmând a fi transmisă conducerii țării și ambasadelor acreditate la Chișinău.
Voci critice din interior
Nu toți deputații din Adunarea Populară a Găgăuziei au susținut protestul. Alexandr Tarnavschi a condamnat acțiunea:
„Când puterea aleasă iese în stradă, acesta este, de fapt, un semn de recunoaștere a propriei neputințe și o renunțare la responsabilitate, o fugă de dialog și de obligațiile directe”.
Tarnavschi a declarat că protestul este „confuz și absolut ineficient”, cu un set de propuneri „banale și lipsite de conținut”, și a îndemnat cetățenii să nu participe la astfel de acțiuni:
„Nu datorați nimănui nimic, sunteți oameni liberi. Nu lăsați să vă folosească, arătați demnitate și rămâneți acasă în ziua liberă, dedicând-o celor mai importante din viață – familiei dumneavoastră”.
Tarnavchi a vorbit tranșant și despre falsul promovat precum că s-ar vrea lichidarea UTA Găgăuzia:
„Ce lichidare a autonomiei găgăuze și de ce vorbesc despre asta aleșii poporului din Găgăuzia?! Găgăuzia este reflectată clar în mai multe articole din Constituția Republicii Moldova. Autonomia găgăuză, la fel ca neutralitatea și independența țării noastre, sunt elemente fundamentale ale statului. De ce să discutăm și să speculăm pe teme care sunt imuabile? Ca deputat din circumscripția nr. 3 a municipiului Comrat, consider că organizarea unui asemenea eveniment nu doar că nu aduce beneficii oamenilor, ci dimpotrivă, le face rău”.
TV8 a solicitat o reacție de la Executiv, dar nu am primit un răspuns deocamdată. Anterior, reprezentanții Guvernului au declarat că respectă autonomia regiunii, dar avertizau că aceasta „nu justifică practici ilegale sau încercări de destabilizare”. Totodată, autoritățile au respins acuzațiile privind lipsa de recunoaștere a autonomiei drept „absolut nefondate”.
Investiții de sute de milioane în Găgăuzia
Menționăm că Găgăuzia își păstrează toate impozitele și taxele colectate pe teritoriul său, spre deosebire de celelalte regiuni ale țării, și le cheltuie autonom. De asemenea, Guvernul alocă transferuri financiare către UTAG, deși Găgăuzia nu contribuie la bugetul de stat.
Prin programul de dezvoltare regională 2022-2024, Guvernul a finanțat 10 proiecte majore în Găgăuzia, cu o valoare totală de 151 milioane de lei. În plus, prin programul „Satul European”, în ultimii doi ani, au fost implementate 19 proiecte, însumând peste 73 de milioane de lei.
Pe lângă dezvoltarea infrastructurii, Guvernul a alocat 15 milioane de lei pentru modernizarea sistemelor de alimentare cu apă în trei localități din Găgăuzia, iar municipiul Comrat beneficiază de o investiție de peste 10 milioane de dolari pentru stații de epurare și îmbunătățirea accesului la apă potabilă. Totodată, proiectele de energie regenerabilă din autonomie au fost sprijinite cu 9,5 milioane de lei.
În ceea ce privește dezvoltarea economică, statul a investit 45 de milioane de lei pentru sprijinirea afacerilor locale, iar turismul din Comrat a beneficiat de 15 milioane de lei pentru a atrage vizitatori și a stimula economia regiunii. De asemenea, în Ceadîr-Lunga au fost alocați 3 milioane de lei pentru modernizarea spațiilor publice.
Pe lângă aceste fonduri, Uniunea Europeană a oferit peste 12 milioane de euro pentru dezvoltarea Găgăuziei între anii 2020-2024, ceea ce reprezintă peste 104 euro per locuitor, raportat la cei aproximativ 115.000 de cetățeni ai regiunii. Aceasta face din Găgăuzia una dintre regiunile Republicii Moldova care a beneficiat cel mai mult de pe urma fondurilor europene.
