09 iunie 2025, ora 22:48

Criza energetică din regiunea transnistreană riscă să se transforme într-una economică. Deocamdată, cauzele exacte nu sunt cunoscute, întrucât situația din regiune este lipsită de transparență. Totuși, dacă lucrurile nu se schimbă, Tiraspolul ar putea ajunge până la sfârșitul verii în pragul colapsului economic. 

Declarațiile au fost făcute de membrul Consiliului de supraveghere al Energocom, Alexandr Slusari, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8. În opinia acestuia, Chișinăul adoptă o atitudine destul de pasivă, însă există suspiciuni că problema a fost generată intenționat de Rusia.

„Din informațiile pe care le dețin, începând cu sfârșitul săptămânii trecute, livrările de gaz către malul stâng au fost reduse la jumătate. Dacă, după încheierea sezonului de încălzire, Transnistria primea aproximativ 2 milioane de metri cubi de gaz pe zi – cantitate suficientă pentru consumul intern și pentru funcționarea industriei – de joia trecută se furnizează doar 1 milion de metri cubi zilnic. Iar această reducere a fost solicitată chiar de Tiraspoltransgaz, care și-a motivat decizia prin lipsa banilor”, a declarat Slusari.

Potrivit acestuia, nu este clar dacă dificultățile financiare țin de partea rusă sau de compania din Dubai prin care este realizată finanțarea. Situația este greu de evaluat tocmai din cauza lipsei de transparență care caracterizează întreaga schemă. 

„Este totul foarte încurcat. Dar un lucru este cert: livrările de gaz s-au redus, iar acest lucru nu s-a întâmplat din voința Chișinăului, care asistă pasiv la evoluția evenimentelor. Problema vine din direcția Rusiei. De ce? Nu știm. Este vorba despre malul stâng, unde nu există presă liberă și unde mereu se desfășoară diverse scheme”, a adăugat acesta.

Slusari a prezentat două posibile explicații pentru ceea ce se întâmplă.

Prima ipoteză este de natură financiară: este posibil ca Moscova să fi descoperit că o parte din gaz era deturnată și vândută neoficial, fără controlul Kremlinului, motiv pentru care ar fi decis să „pună la punct” oamenii grupului Șerif.

A doua ipoteză este de ordin politic: reducerea livrărilor de gaz a coincis cu vizita liderului Sovietului Suprem de la Tiraspol, Aleksandr Korșunov, la Moscova. Potrivit lui Slusari, acesta ar fi primit reproșuri din partea echipei noului curator responsabil de stânga Nistrului – Serghei Kirienko – pentru nerespectarea unor directive politice.

„Nu este primul avertisment. De la 1 ianuarie, pe malul stâng s-a declanșat o criză energetică, care acum se transformă într-o criză economică. Regiunea se confruntă cu lipsă acută de bani, plățile sunt întârziate, se fac reduceri bugetare drastice, iar resursele pentru pensii și salarii sunt tot mai greu de găsit. Dacă nu se va identifica rapid o soluție, Transnistria ar putea ridica „steagul alb” pe plan economic până la sfârșitul verii”, a concluzionat Slusari.

TV8.md amintește că pe 6 iunie, în regiunea transnistreană a fost întreruptă furnizarea apei calde, iar stațiile PECO au rămas fără gaz. Panicați, șoferii au făcut cozi la benzinării pentru a-și face plinul.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Telegram, liderul regiunii transnistrene a scris atunci că situația din sectorul energetic din stânga Nistrului este instabilă. Vadim Krasnoselski scrie că Rusia livrează gaze, doar că acordurile sunt pe termen scurt:

„În acest moment, Moldova nu împiedică în niciun fel livrările. Formalitățile tehnice necesită de fiecare dată timp și eforturi considerabile din partea unui număr mare de participanți. Trebuie să economisim resurse pentru a nu cădea din nou într-o criză energetică profundă. Depunem toate eforturile pentru a preveni reapariția acesteia”.

Totuși, Kranoselski nu a divulgat cum s-a ajuns la un deficit de gaze în stânga Nistrului. Responsabilii de la Biroul de Reintegrare, dar și Ministerul Energiei de la Chișinău nu-și pot explica situația, având în vedere că tranzitul de gaze spre regiunea transnistreană nu a fost oprit. Alexandr Slusari crede că, totuși, livrările au fost afectate din cauza problemelor în schema sofisticată de achitare a gazelor. 

Menționăm că la începutul anului curent, Rusia a oprit livrările de gaz către regiunea transnistreană, după ce Ucraina a refuzat să mai accepte tranzitul. După o criză, în plină iarnă, ce a durat mai mult de o lună, s-a convenit achiziția de gaze la bursele europene, dar tot din banii rușilor. 

13 iunie 2025, ora 20:15

Republica Moldova nu mai ia în calcul achiziția de energie de la Centrala de la Cuciurgan și se pregătește pentru un eventual deficit de electricitate în lunile de vară. Totuși, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a dat asigurări la „Cutia Neagră” că Guvernul are un plan de rezervă, elaborat împreună cu partenerii europeni, pentru a preveni întreruperile de curent în orele de vârf.

„MGRES-ul era viabil când știm de unde primea gazul, cât costa gazul și da, era prețul competitiv pentru a cumpăra energie electrică de acolo.Tehnologia de la MGRES este destul de veche, chiar foarte veche, pentru a produce un megawatt de energie electrică se consumă aproximativ 3 megawați de gaz în condițiile actuale de preț a gazului, în condițiile în care MGRES-ul are costuri operaționale. Prețul potențial a energiei de acolo nu ar fi competitiv cu prețul cu noi achiziționăm acum”, a declarat Junghietu.

Ministrul Energiei subliniază importanța menținerii stabilității în sectorul energetic ucrainean, de care depinde parțial și Republica Moldova:

„Energia de avarie, e adevărat, este mult mai scumpă și ce e important e ca și Ucraina să se mențină, pentru că noi o parte din energia electrică luăm din Ucraina, din 46% sunt câteva contracte bilaterale și cu producătorii de energie electrică din Ucraina. Este important ca ei să continue să funcționeze”. 

Guvernul are o strategie de renunțare la sursele de energie costisitoare, iar MGRES-ul nu mai este luat în calcul în scenariile actuale de aprovizionare. 

„Noi avem o hotărâre de guvern prin care am făcut eliminarea, am decis eliminarea completă a surselor de energie. Deci e un road map care spune că ăsta e un scenariu dacă nu practic, total exclus, minimizat la maxim. Noi nu vrem să ne mai ducem încă o dată să luăm energie care știm că are costuri. În scenariile actuale, noi nu considerăm să luăm energie de la MGRES”, a mai adăugat Dorin Junghietu.  

După conectarea la sistemul energetic european (ENTSO-E), Republica Moldova are acces la o capacitate de import de 255 MW, în timp ce necesarul zilnic este de circa 600 MW. Restul este acoperit din producția internă și din capacitățile nefolosite la granițele Ucrainei cu alte țări.  

„În 2022, după începutul războiului, Moldova, s-a cuplat împreună cu Ucraina, la Sistemul Operatorilor de Transport a Energiei Electrice. Pe blocul respectiv noi avem alocat o capacitate comercială de import, 2100 de MW, care ulterior, acum în primăvară au fost reduși la 1700. Din aceste 1700, Moldovei rămân 255 de MW și necesitatea totală este de 600 MW. Noi avem și producția locală”, a explicat ministrul.   

Pentru moment, Ucraina nu utilizează complet capacitățile de care dispune, ceea ce permite Moldovei să acopere o parte din necesar. 

„Deficitele respective, sunt din capacitate, iar capacitatea respectivă se realocă din capacitățile rămase nealocate pentru celelalte granițe ale Ucrainei. Există un mecanism prin care capacitatea nealocată la granița dintre Ucraina Polonia sau Ungaria, noi beneficiem de această capacitate”, menționează Dorin Junghietu.

Ministrul a mai declarat că a fost elaborat un plan de vară cu șase acțiuni concrete în caz că vom avea deficit de energie. Acesta a fost realizat în colaborare cu Secretariatul Comunității Energetice și cu ENTSO-e:  

„Avem un plan de vară, pregătit la minister și cu ajutorul Secretariatului Comunității Energetice și coordonat la fel cu ENTSO-e. În planul respectiv sunt 6 acțiuni, noi am solicitat, reiterat ENTSO-e să considere o creștere a ENTSO-e-ului din cauza riscurilor sau situațiilor care ar putea exista. Suntem în comunicare foarte des cu ei, solicităm chestia asta la toate nivelele, există deschidere din partea lor”. 

Printre măsurile din plan se regăsește și utilizarea liniilor de 110 kW din România, capabile să alimenteze aproximativ o treime din consumatori: 

„Altă acțiune, este alimentarea Republicii Moldova, ca o parte din energia Republicii Moldova să fie furnizată pe liniile de 110 kW din România. Sunt 4 linii de 110 kW care pot lucreze în regim insularizat, o parte bună din energia electrică, aproximativ, 30% din consumatori să fie alimentați cu energie pe partea aia. Liniile respective au fost testate la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, au fost 4 sau  zile în care acest regim a fost testat pentru o eventuală necesitate de a acoperi energia de acolo”. 

TV8.md amintește că în februarie, și premierul Dorin Recean declara că din cauza tehnologiilor învechite pe care le utilizează Centrala de la Cuciurgan, schimbul de gaz pe cel de electricitate nu este rentabil. 

Menționăm că Chișinăul a redus drastic achizițiile de energie electrică din regiunea transnistreană, în favoarea luminii de peste Prut încă în noiembrie 2024. Asta pentru că regimul de la Tiraspol nu avea suficient gaz pentru a produce lumină pentru malul drept. Odată ce pe 1 decembrie 2025, Gazpromul a sistat livrarea de gaz în stânga Nistrului, Centrala de la Cuciurgan a început să fie alimentată cu cărbune, iar energia produsă era folosită doar pentru malul stâng.