09 iunie 2025, ora 22:48

Criza energetică din regiunea transnistreană riscă să se transforme într-una economică. Deocamdată, cauzele exacte nu sunt cunoscute, întrucât situația din regiune este lipsită de transparență. Totuși, dacă lucrurile nu se schimbă, Tiraspolul ar putea ajunge până la sfârșitul verii în pragul colapsului economic. 

Declarațiile au fost făcute de membrul Consiliului de supraveghere al Energocom, Alexandr Slusari, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8. În opinia acestuia, Chișinăul adoptă o atitudine destul de pasivă, însă există suspiciuni că problema a fost generată intenționat de Rusia.

„Din informațiile pe care le dețin, începând cu sfârșitul săptămânii trecute, livrările de gaz către malul stâng au fost reduse la jumătate. Dacă, după încheierea sezonului de încălzire, Transnistria primea aproximativ 2 milioane de metri cubi de gaz pe zi – cantitate suficientă pentru consumul intern și pentru funcționarea industriei – de joia trecută se furnizează doar 1 milion de metri cubi zilnic. Iar această reducere a fost solicitată chiar de Tiraspoltransgaz, care și-a motivat decizia prin lipsa banilor”, a declarat Slusari.

Potrivit acestuia, nu este clar dacă dificultățile financiare țin de partea rusă sau de compania din Dubai prin care este realizată finanțarea. Situația este greu de evaluat tocmai din cauza lipsei de transparență care caracterizează întreaga schemă. 

„Este totul foarte încurcat. Dar un lucru este cert: livrările de gaz s-au redus, iar acest lucru nu s-a întâmplat din voința Chișinăului, care asistă pasiv la evoluția evenimentelor. Problema vine din direcția Rusiei. De ce? Nu știm. Este vorba despre malul stâng, unde nu există presă liberă și unde mereu se desfășoară diverse scheme”, a adăugat acesta.

Slusari a prezentat două posibile explicații pentru ceea ce se întâmplă.

Prima ipoteză este de natură financiară: este posibil ca Moscova să fi descoperit că o parte din gaz era deturnată și vândută neoficial, fără controlul Kremlinului, motiv pentru care ar fi decis să „pună la punct” oamenii grupului Șerif.

A doua ipoteză este de ordin politic: reducerea livrărilor de gaz a coincis cu vizita liderului Sovietului Suprem de la Tiraspol, Aleksandr Korșunov, la Moscova. Potrivit lui Slusari, acesta ar fi primit reproșuri din partea echipei noului curator responsabil de stânga Nistrului – Serghei Kirienko – pentru nerespectarea unor directive politice.

„Nu este primul avertisment. De la 1 ianuarie, pe malul stâng s-a declanșat o criză energetică, care acum se transformă într-o criză economică. Regiunea se confruntă cu lipsă acută de bani, plățile sunt întârziate, se fac reduceri bugetare drastice, iar resursele pentru pensii și salarii sunt tot mai greu de găsit. Dacă nu se va identifica rapid o soluție, Transnistria ar putea ridica „steagul alb” pe plan economic până la sfârșitul verii”, a concluzionat Slusari.

TV8.md amintește că pe 6 iunie, în regiunea transnistreană a fost întreruptă furnizarea apei calde, iar stațiile PECO au rămas fără gaz. Panicați, șoferii au făcut cozi la benzinării pentru a-și face plinul.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Telegram, liderul regiunii transnistrene a scris atunci că situația din sectorul energetic din stânga Nistrului este instabilă. Vadim Krasnoselski scrie că Rusia livrează gaze, doar că acordurile sunt pe termen scurt:

„În acest moment, Moldova nu împiedică în niciun fel livrările. Formalitățile tehnice necesită de fiecare dată timp și eforturi considerabile din partea unui număr mare de participanți. Trebuie să economisim resurse pentru a nu cădea din nou într-o criză energetică profundă. Depunem toate eforturile pentru a preveni reapariția acesteia”.

Totuși, Kranoselski nu a divulgat cum s-a ajuns la un deficit de gaze în stânga Nistrului. Responsabilii de la Biroul de Reintegrare, dar și Ministerul Energiei de la Chișinău nu-și pot explica situația, având în vedere că tranzitul de gaze spre regiunea transnistreană nu a fost oprit. Alexandr Slusari crede că, totuși, livrările au fost afectate din cauza problemelor în schema sofisticată de achitare a gazelor. 

Menționăm că la începutul anului curent, Rusia a oprit livrările de gaz către regiunea transnistreană, după ce Ucraina a refuzat să mai accepte tranzitul. După o criză, în plină iarnă, ce a durat mai mult de o lună, s-a convenit achiziția de gaze la bursele europene, dar tot din banii rușilor. 

24 iunie 2025, ora 16:45

Statul nu va interveni pentru a opri majorarea ratei de referință pentru creditele din programul „Prima Casă”, întrucât aceasta este calculată automat, în funcție de condițiile pieței. Totuși, inflația este în scădere, iar în noiembrie rata ar putea fi revizuită în favoarea clienților. Declarațiile au fost făcute de ministra Dezvoltării Economice, Doina Nistor.

„Rata de referință va crește începând cu întâi iulie. Aceasta se datorează unor condiții externe. Este vorba despre relațiile și condițiile pieței. Această rată nu depinde nici de Guvern, nici de Banca Națională a Moldovei, este exclusiv o formulă matematică”, a explicat ministra, înainte de ședința Guvernului.

„Vestea bună este că presiunile inflaționiste scad și ne așteptăm ca la următoarea revizuire în noiembrie, rata să fie în sens invers (să scadă)”, a adăugat ea.

Doina Nistor a subliniat totuși că programul „Prima Casă” rămâne o opțiune viabilă pentru tinerele familii care vor să cumpere o locuință, menționând că până acum au fost finanțate 30.018 contracte în valoare de 3,8 miliarde de lei, dintre care peste 60% au fost garantate prin ODA.

„Deocamdată este un mecanism contractual de piață care a fost prevăzut în contract, dar monitorizăm situația”, a precizat ea.

TV8.md amintește că majorarea ratei de referință din 1 iulie va afecta peste 10.000 de beneficiari ai programului, care vor achita lunar cu câteva sute sau chiar peste o mie de lei mai mult. Potrivit economistului Stas Madan, pentru un credit de un milion de lei pe 25 de ani, rata lunară va crește de la aproximativ 7.000 la 8.400 de lei.

Expertul financiar Viorel Gîrbu critică structura programului, susținând că acesta a fost „construit defectuos” din start, prin raportarea la rata dobânzilor la depozite și nu la rata de bază. El subliniază că, în luna mai, rata comercială medie era de 7,14%, în timp ce în cadrul „Prima Casă” depășește 9%.

Astfel, singurul avantaj al programului este că beneficiarii pot cumpăra case, fără să aibă asigurat aportul inițial. Altfel spus, fără să aibă măcar câteva mii de euro puși deoparte. 

De-a lungul celor șapte ani de la lansare, programul „Prima Casă” a mai trecut printr-o provocare similară. În vara anului 2022 rata de referință a crescut de la 4 la 9,5%. Majorarea semnificativă a ratelor a scos oamenii în stradă. Sub presiunea protestelor, Guvernul a căzut de acord să compenseze această majorare, asumându-și 50 la sută din creșterea costurilor.