În timp ce guvernarea vorbește despre progrese, privind respectarea drepturilor omului și parteneriate strategice cu instituții internaționale, unii lideri politici atenționează asupra unor „amenințări” asupra unor derapaje autoritare. Cât de solid este, de fapt, fundamentul democratic al Republicii Moldova?
Nivelul democrației în Republica Moldova rămâne în continuare un subiect disputat. În timp ce unii lideri politici vorbesc despre pași mari spre consolidarea instituțiilor democratice, alții avertizează că țara ar aluneca pe o pantă dictatorială.
„Acest parteneriat are o semnificație deosebită în acest an, când Republica Moldova marchează 30 de ani de la aderarea la Consiliul Europei. Trei decenii de angajament pentru valorile europene – trei decenii în care Moldova a fost parte a unei comunități dedicate apărării libertății și demnității umane. Planul de Acțiuni își propune să sprijine Moldova în consolidarea democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului”, declara președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
„Mulți analiști politici spun că în curând, peste o lună sau în viitorul apropiat, PAS va începe un așa dezmăț că tot ce a fost până acum ni se va părea „un apogeu al democrației”. Vor fi și arestări și blocarea de conturi pe Facebook și pe Tiktok și altele. Și amenzi în masă pentru pensionari, ce deja se întâmplă. Și închiderea tuturor televiziunilor care au mai rămas și mai fac transmisiuni în Republica Moldova. Și urmărirea în masă va începe și tot ce vrei”, susține deputatul BCS, Bogdan Țîrdea.
Într-adevăr, țara noastră nu completează rândurile celor mai democratice state. De exemplu, din 1997 și până la finalul anului 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 599 de hotărâri în cauzele moldovenești. În cele mai multe dintre ele fiind constatată cel puțin o violare a drepturilor omului, iar țara noastră a fost obligată să plătească despăbugiri în valoarea de peste 22,8 milioane de euro.
„Avem cauze pendite la comitetul de miniștri care monitorizează hotărârile CEDO de către RM și acolo avem multe cauze pendinte care denotă probleme sistemice și structurale la nivel de justiție și drepturile omului, gen: asistența medicală în sistemul penitenciar, violența pe criteriu de gen, cazuri de discriminare, cazuri de aresturi ilegale, inclusiv investigarea maltratarea și tramentului uman degradant”, a explicat pentru „Alo, TV8”, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru.
Deși Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme majore legate de justiție, corupție și lipsa controlului în stânga Nistrului, unele voci aduc în prim plan așa-numitele tendințe dictatoriale, încercând să creeze imaginea unui regim autoritar, precum impunerea unei cenzuri totale și persecutarea opoziției. Însă mai mulți indicatori internaționali contrazic această imagine.
„Raitingul Freedom House noi avem un punctaj de 61 din 100 pentru anul 2023 și 62 de puncte pentru anul 2024. Nici o schimbare semnificativă. Pe segmentul indicelui statului de drept suntem pe locul 49 din din aproximativ 150 de state, un indice realizat de Banca Mondială. Și aici deși aparent ar fi un rezultat foarte prost, totuși nu suntem aproape de state precum Malavia, Trinitat și Tovaro, ceea ce arată că avem foarte mult de muncit pentru a ajuns la nivelul statelor europene care se află mai în top în acest index”, a punctat Vadim Vieru.
Unele măsuri de protecție pot genera nemulțumiri în rândul cetățenilor fiind percepute drept abuzuri, iar politicienii au tendința de a le amplifica în scop electoral. Astfel apare o dilemă esențială: unde se trasează granița dintre măsurile de protecție și abuzuri? În acest context, pentru a menține obiectivitatea problemei este esențial ca autoritățile să comunice eficient, iar opoziția și societatea civilă să vină cu o critică constructivă.
