Criza actuală a gazelor din regiunea transnistreană este o continuare a deciziei Moscovei de a reduce livrările de gaze rusești către malul stâng, începând cu 1 ianuarie 2025. Toate aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie a Kremlinului de destabilizare a situației din Republica Moldova înainte de alegeri.
De această părere este fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov. Invitat la „Новая неделя”, acesta a menționat că așa-numitele autorități din stânga Nistrului, conștiente de poziția lor fragilă, se comportă cu prudență și chiar parțial „independente”, ceea ce, aparent, nu a fost pe placul noului coordonator al dosarului moldovenesc din cadrul Kremlinului, Serghei Kirienko.
„De ce a pornit Gazprom toată această poveste de la 1 ianuarie? Ar fi putut continua să furnizeze gaze pe malul stâng, așa cum a făcut timp de 30 de ani, fără să specifice cine și când va plăti. Totuși, începând cu 1 ianuarie, livrările au fost oprite. Cred că scopul este acela de a transforma din nou gazul într-un instrument de influență asupra Chișinăului – să facă din regiune o „coadă care dă din câine”, a declarat Parlicov.
El a subliniat că, anterior, Rusia putea influența direct situația de pe malul drept al Republicii Moldova, amenințând cu oprirea livrărilor de gaze sau de energie electrică. Acum însă, aceste metode nu mai funcționează: malul drept a demonstrat reziliență chiar și după întreruperea livrărilor de energie de la Cuciurgan. Prețurile au crescut, autoritățile au introdus mecanisme de compensare, ceea ce a generat o anumită tensiune socială, dar nu la nivelul așteptărilor Moscovei.
În opinia fostului ministru, în condițiile în care presiunea directă asupra malului drept nu mai dă rezultatele scontate, autoritățile ruse au schimbat tactica.
„Ceea ce se întâmplă acum în Transnistria este un joc al Rusiei cu așa-numitele autorități ale regiunii, cu participarea tacită și toleranța Chișinăului. Autoritățile centrale nu se pot retrage complet din acest proces – gazul nu ajunge în regiune fără implicarea Chișinăului. (...) E evident că cineva din Tiraspol este forțat să accepte condiții dictate de la Moscova”, a subliniat Parlicov.
El a adăugat că schema actuală de livrare a gazelor în regiune nu poate funcționa fără acorduri neoficiale între părți – Chișinău, Tiraspol și Moscova. Această soluție ridică semne de întrebare, întrucât înțelegerile respective, acum fără electricitatea ieftină de la MGRES, nu mai aduc niciun beneficiu malului drept.
„Se apropie alegerile, iar înaintea lor se încearcă provocarea unor tulburări în Transnistria. Este foarte probabil ca această situație să degenereze în șantaj energetic, pentru că electricitatea pentru malul drept încă este livrată prin regiunea transnistreană. (...)
Este clar că cineva din Rusia încearcă acum să forțeze Tiraspolul să joace un joc mai ‘prorus’ decât și-ar dori autoritățile locale. Pentru că, în prezent, Rusia nu mai are alte instrumente eficiente de influență asupra Moldovei”, consideră Parlicov.
El a reamintit că, potrivit unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale din 19 ianuarie, autoritățile ar fi trebuit să construiască până în vară capacități proprii de producție de circa 100 de megawați pentru a acoperi deficitul din orele de vârf.
Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat, iar capacitățile de export sunt limitate. „Cheia” sistemului energetic al Republicii Moldova se află în continuare pe malul stâng. Iar Moscova, cel mai probabil, folosește acest fapt pentru a provoca o criză artificială.
Parlicov a menționat că, în iarnă, când se discuta noua schemă de livrări de gaze în Transnistria, a fost convenită, probabil, o formulă care, odată cu venirea verii, nu a mai fost convenabilă pentru Moscova.
„Se pare că au existat anumite angajamente asumate de partea transnistreană. Și, din câte se vede, aceste angajamente nu mai sunt pe placul Moscovei. În Kremlin s-a pus întrebarea: de ce să plătim noi pentru reconectarea celor două maluri? Acum se iau măsuri pentru a constrânge Transnistria să adopte o poziție mai agresivă față de Chișinău”, este convins invitatul emisiunii.
El a subliniat că Chișinăul nu are nicio responsabilitate în legătură cu actualul deficit de gaze din regiune.
„Cererea de reducere a volumelor de gaz a venit din partea Transnistriei. Nu Chișinăul a ‘închis robinetul’, ci cineva din Tiraspol a fost, evident, forțat să accepte această decizie. Probabil că anterior au existat alte înțelegeri, dar, odată cu venirea noului coordonator al direcției moldovenești din cadrul Kremlinului – domnul Kiriienko – condițiile au fost revizuite și înăsprite”, a concluzionat Parlicov.
TV8.md amintește că pe 6 iunie, în regiunea transnistreană a fost întreruptă furnizarea apei calde, iar stațiile PECO au rămas fără gaz. Panicați, șoferii au făcut cozi la benzinării pentru a-și face plinul.
Într-o postare publicată pe pagina sa de Telegram, liderul regiunii transnistrene a scris atunci că situația din sectorul energetic din stânga Nistrului este instabilă. Vadim Krasnoselski scrie că Rusia livrează gaze, doar că acordurile sunt pe termen scurt:
„În acest moment, Moldova nu împiedică în niciun fel livrările. Formalitățile tehnice necesită de fiecare dată timp și eforturi considerabile din partea unui număr mare de participanți. Trebuie să economisim resurse pentru a nu cădea din nou într-o criză energetică profundă. Depunem toate eforturile pentru a preveni reapariția acesteia”.
Totuși, Kranoselski nu a divulgat cum s-a ajuns la un deficit de gaze în stânga Nistrului. Responsabilii de la Biroul de Reintegrare, dar și Ministerul Energiei de la Chișinău nu-și pot explica situația, având în vedere că tranzitul de gaze spre regiunea transnistreană nu a fost oprit. Alexandr Slusari crede că, totuși, livrările au fost afectate din cauza problemelor în schema sofisticată de achitare a gazelor.
Menționăm că la începutul anului curent, Rusia a oprit livrările de gaz către regiunea transnistreană, după ce Ucraina a refuzat să mai accepte tranzitul. După o criză, în plină iarnă, ce a durat mai mult de o lună, s-a convenit achiziția de gaze la bursele europene, dar tot din banii rușilor.
