11 iunie 2025, ora 21:00

Guvernul de la Chișinău crede că deficitul de gaze din stânga Nistrului este creat artificial de la Moscova pentru a determina Tirspolul să pună umărul la destabilizarea Republicii Moldova în contextul alegerilor parlamentare din toamnă. Astfel, oficialii vin să confirme ipotezele enunțate luni, în cadrul emisiunii „Novaia Nedelia” de la TV8. 

„Criză politică, intenționat generată pentru că în Republica Moldova se apropie alegerile și într-un fel sau altul se repetă scenariul, de fapt nu există nicio criză. Este un scenariu regizat de către Rusia și asta este alegerea lor”, a menționat secretara de stat a Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu.

Astfel, conducerea Ministerului Energiei vine să confirme ipoteza fostului ministru Victor Parlicov, care susține că această criză, cu miză politică, lovește în primul rând cetățenii din regiunea transnistreană. 

„Ceea ce se întâmplă acum în Transnistria este un joc al Rusiei cu așa numitele autorități ale regiunii, cu participarea tacită și toleranța Chișinăului. Se apropie alegerile, iar înaintea lor se încearcă provocarea unor tulburări în Transnistria. Este foarte probabil ca această situație să degenereze în șantaj energetic, pentru că electricitatea pentru malul drept încă este livrată prin regiunea transnistreană”, a subliniat ex-ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Alexandr Slusari, membru al consiliului de observatori „Energocom” nu exclude că Moscova a decis să pedepsească Tiraspolul după ce a prins regimul că fură din gazul livrat în scopuri umanitare.

„Vorbim despre malul stâng, acolo unde nu este presă independentă, acolo unde se fac diferite scheme, oamenii pe care îi cunosc spun că există două versiuni, prima ipoteză este de natură financiară, este posibil ca Moscova să fi descoperit că o parte din gaz era deturnată și vândută neoficial, fără controlul Kremlinului, motiv pentru care ar fi decis să „pună la punct” oamenii grupului Șerif”, a afirmat membrul Consiliului de supraveghere al Energocom, Alexandr Slusari.

Criza gazelor a revenit în stânga Nistrului la scurt timp după vizita la Moscova a pretinsului președinte al parlamentului local. Pe șase iunie, în regiunea transnistreană a fost întreruptă furnizarea apei calde, iar stațiile PECO au rămas fără gaz lichefiat. Panicați, șoferii au făcut cozi la benzinării pentru a-și face plinul. Într-o postare publicată pe pagina sa de Telegram, liderul regiunii transnistrene a scris atunci că situația din sectorul energetic din stânga Nistrului este instabilă. 

Amintim că la începutul anului curent, Rusia a oprit livrările de gaz către regiunea transnistreană, după ce Ucraina a refuzat să mai accepte tranzitul. După o criză, în plină iarnă, ce a durat mai mult de o lună, s-a convenit achiziția de gaze la bursele europene, dar tot din banii rușilor.

15 iulie 2025, ora 16:00

Circa 2,4 milioane de persoane locuiesc în Republica Moldova, în scădere cu 13,6% față de anul 2014, conform rezultatelor finale ale Recensământului populației și locuințelor din 2024, publicate astăzi. Majoritatea locuiește în mediul urban, iar aproximativ 30% dintre aceștia trăiesc în municipiul Chișinău.

Astfel, ponderea populației urbane a constituit 46,4%, în creștere cu 7,9% față de precedentul recensământ, iar numărul locuitorilor din municipiu s-a mărit cu 7,8%. Alte 53,6% trăiesc în mediul rural, ceea ce confirmă că Moldova este în continuare una dintre cele mai rurale țări din Europa.

După municipiul Chișinău, cu 720,1 mii locuitori, se situează regiunea Centru cu 670,1 mii sau 27,8% și Nord, cu 608,7 mii sau 25,3%. Cele mai puține persoane locuiesc în Sud (306,7 mii sau 12,7%) și în UTA Găgăuzia (103,7 mii sau 4,3%).

De asemenea, după Chișinăul, municipiul Bălți este al doilea ca număr de locuitori – 94,5 mii. La nivel de raioane, cei mai mulți locuitori sunt în Orhei, Ungheni, Ialoveni și Cahul, cu peste 70 de mii fiecare. La polul opus, raioanele Basarabeasca și Dubăsari au cele mai mici populații, sub 22 de mii.

Astfel, comparativ cu recensământul din 2014, în toate raioanele și în municipiul Bălți s-a înregistrat o scădere a populației, în 28 de raioane cu peste 20%. Cele mai mari reduceri sunt în raioanele Ocnița, Leova, Briceni și Cantemir, cu pierderi de aproape 30%. Municipiul Chișinău este singura zonă care a cunoscut o creștere, de 16,8%.

Dintre unitățile administrativ-teritoriale ale țării, cea mai mare proporție a populației urbane se regăsește în municipiile Bălți (96,2%), Chișinău (88,4%) și Taraclia (51,2%). La polul opus, raioanele cu cea mai mică pondere a locuitorilor din mediul urban sunt Cantemir (8%), Criuleni (9,5%) și Telenești (11,3%).

Totodată, cel mai mare oraș al regiunii Nord este Bălți, al regiunii Centru - Ungheni, Sud - Cahul și UTA Găgăuzia - Comrat.

Din punct de vedere al structurii pe sexe, femeile reprezintă 52,8%, iar bărbații 47,2%, o diferență ușor mai mare decât la recensământul din 2014.

Recensământul din 2024 a avut loc între 8 aprilie și 7 iulie și a acoperit 35 din cele 37 de unități administrative de nivel doi din țară. Au fost recenzate 1525 de localități din totalul de 1682, dintre care 55 orașe și municipii, 842 sate și 628 localități mai mici din componența comunelor și orașelor.

TV8.md amintește că la finele lunii ianuarie 2025, Biroul Național de Statistică a prezentat datele preliminare ale Recensământului 2024. Astfel, numărul populației din Moldova în 2024 era de circa 2,4 milioane de persoane, în comparație cu 2,7 milioane în 2014. Totodată, a crescut numărul cetățenilor care s-au declarat români și că vorbesc limba română.