Eliberarea a nouă deținuți condamnați pe viață a scos la iveală grave deficiențe în aplicarea legii amnistiei. Ancheta de serviciu, desfășurată timp de două luni de Ministerul Justiției, arată că sistemul a eșuat în evaluarea riscurilor și în coordonarea instituțională. Prin urmare, 3 funcționari au fost suspendați din funcție, 10 angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor și 6 de la Penitenciarul nr. 17 vor fi cercetați disciplinar, iar 5 foști angajați ar putea fi investigați penal.
„Modificările operate la legea amnistiei au creat vulnerabilități în sistemul nostru de justiție penală. Introducerea unor prevederi la legea de bază au permis comutarea prea facilă a pedepsei detențiunii pe viață și eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni extrem de grave fără a se evalua în mod eficient riscurile”, a declarat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în cadrul unei conferințe de presă.
Ancheta, demarată pe 8 aprilie și finalizată pe 5 iunie, a analizat acțiunile Administrației Naționale a Penitenciarelor și ale Penitenciarului nr. 17, inclusiv fiecare dosar, procedură și decizie a instanței.
Potrivit ministrei, în trei cazuri, instanțele au anulat deciziile de eliberare, iar condamnații au fost reîncarcerați. În total, au fost admise patru recursuri. Un alt deținut este în procedură de extrădare, iar o cerere de revizuire a unei sentințe este încă pe rolul instanței.
„Deși aparent nu s-au încălcat normele legale în vigoare, inclusiv fiind corespunzător evaluat riscul redus de recidivă, se constată că pe unele cauze au fost aplicate beneficii cumulative fără o evaluare a proporționalității soluțiilor”, a explicat Mihailov-Moraru.
Ea a menționat că pe lângă amnistie s-au aplicat și alte mecanisme, precum compensații pentru condiții inumane de detenție sau articolele 91 și 92 din Codul penal privind eliberarea condiționată, fără o analiză juridică riguroasă:
„Sistemul nu a funcționat eficient, pentru că evaluările riscului de recidivă au fost efectuate formal. Unele din fișele comisiilor speciale din penitenciar au omis aspecte esențiale, cum ar fi istoricul infracțional, impactul asupra victimelor, pericolul social”.
Ca urmare a anchetei, 3 funcționari au fost suspendați din funcție, 16 angajați din penitenciare vor fi cercetați disciplinar, iar alte 5 persoane, care nu mai sunt membri ai sistemului penitenciar, ar putea fi cercetate în baza sesizărilor transmise de organele de urmărire penală.
„Sunt funcționarii din cadrul Penitenciarului 17 și din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor. Avem deja câteva cereri de demisie, știți foarte bine că au avut loc și anumite demisii, inclusiv când a apărut acest caz”, a declarat ministra.
Cei cercetați disciplinar ar putea primi sancțiuni de la mustrare până la demitere.
Ministra Justiției a anunțat și o serie de propuneri legislative pentru prevenirea unor asemenea situații pe viitor: comisiile speciale să fie desemnate direct de ministru, evaluările să urmeze criterii obiective și individualizate, iar proiectele legislative să fie avizate într-un cadru mai coordonat.
În final, Veronica Mihailov-Moraru a punctat: „Justiția înseamnă reguli, dar și asumare de responsabilitate. Cazul acesta a arătat cât de ușor se poate deregla acel echilibru atunci când deciziile sunt luate fără anticiparea consecințelor. Știm ce trebuie să facem. Vom repara erorile, vom reforma sistemul și vom reda cetățenilor încrederea în siguranța publică și în statul de drept”.
TV8.md amintește că mai multe persoane, condamnate anterior la detenție pe viață pentru crime deosebit de grave, au fost eliberate din penitenciar. Totul s-a întâmplat după modificările la Legea Amnistiei, făcute în anul 2022, la propunerea deputatei PAS, Olesea Stamate.
În urma scandalului legat de aplicarea Legii amnistiei, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) Anatolie Falca, a demisionat. Interimatul este asigurat acum de Alexandru Adam.
Totodată, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, după ce modificările legislative pe care le-a promovat au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Aceasta susține că a acționat legal și că are „sufletul împăcat”.
În aceeași zi, Parlamentul a modificat Legea amnistiei: persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea fi eliberate înainte de 30 de ani și nu vor mai putea beneficia simultan de comutarea pedepsei și de eliberare condiționată.
Iar la solicitarea procurorului general, Curtea Constituțională a decis să suspende temporar aplicarea unor prevederi din Legea amnistie. Este vorba despre părțile din lege care permiteau comutarea (înlocuirea) pedepsei cu închisoarea pe viață cu o pedeapsă de 30 de ani.
Pe 7 mai, ex-deputata PAS, Olesea Stamate, a înregistrat pe 7 mai, în Parlament proiectul de lege privind crearea unei comisii de anchetă care să investigheze modificările făcute la legea amnistiei. Proiectul inițiat de Stamate a fost semnat de opt deputați din opoziție.
Pe 29 mai, propunerea deputatei Olesea Stamate de a include proiectul pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului nu a întrunit numărul necesar de voturi. Ulterior, parlamentara a ieșit într-un briefing de presă în care a acuzat PAS de lipsă transparență. În replică, reprezentanții partidului a subliniat că„este treaba instituțiilor de drept să investigheze toate persoanele implicate în crearea breșei legislative, care a permis eliberarea unor condamnați pe viață”.
