12 iunie 2025, ora 16:15

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a dat startul concursului public pentru selectarea noului procuror general. Decizia a fost aprobată în cadrul ședinșei din 12 iunie 2025.

Candidații interesați își pot depune dosarele de participare până pe 21 iulie 2025, ora 17:00, la sediul CSP.

Potrivit regulamentului, funcția poate fi ocupată de o persoană care întrunește simultan următoarele condiții:

• are cel puțin 10 ani experiență profesională în domeniul dreptului, dintre care minimum 5 ani ca judecător, procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală;
• deține cetățenia Republicii Moldova;
• cunoaște limba română;
• nu are interdicții legale sau condamnări penale;
• este aptă medical și are reputație ireproșabilă;
• are studii superioare în drept, echivalate oficial în cazul diplomelor obținute în străinătate;
• nu a fost implicată politic în ultimii 3 ani și nu a fost membru CSP în ultimele 6 luni;
• posedă calități manageriale.

TV8.md amintește că funcția de procuror general interimar a devenit vacantă după ce Ion Munteanu a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție. Decretul a fost semnat de președinta Maia Sandu pe 23 mai și a intrat în vigoare pe 26 mai, zi în care Munteanu și-a depus și cererea de demisie din funcția de procuror general interimar. 

Pe 27 mai, Ion Munteanu a depus jurământul pentru exercitarea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar două zile mai târziu, Alexandru Machidon a devenit oficial procuror general interimar, la propunerea CSP.

Conform legii, în cel mult șase luni urmează să fie desfășurat concursul pentru alegerea unui nou procuror general.

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.