12 iunie 2025, ora 22:04

Deși Republica Moldova cumpără energie electrică la prețuri mai mici decât în anii trecuți, acest lucru nu se reflectă deocamdată în facturi. Invitat la „Cutia Neagră”, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat că prețul plătit de cetățeni este influențat de structura complexă a surselor de aprovizionare, de mecanismele pieței și faptul că încă nu s-a încheiat perioada de calcul pentru ajustarea tarifelor. Potrivit lui, abia după 1 iunie – când se schimbă regulile pe piața din România – ar putea apărea și modificări de preț.

„Haideți întâi să ne uităm din ce surse e aprovizionată la momentul de față RM. Deci, în timpul verii, când CET-urile produc o cantitate foarte mică de energie electrică, aproximativ 2%. Din aia 600-700 MW, puterea pe care o consumă țara, aproximativ 2% sunt produse de CET. Deci e o cantitate foarte mică. Aproximativ 40-45% din energia electrică este achiziționată prin intermediul contractelor bilaterale dintre Republica Moldova cu România și Ucraina”, a declarat ministrul. 

Potrivit lui Junghietu, restul energiei vine din surse regenerabile și de pe bursele regionale:

„Avem la fel componenta de regenerabile, care, după cum cunoaștem, în ultimii trei ani a crescut de 8 ori și noi acum avem zile în care consumăm energie din surse regenerabile și sunt peste 30% și restul se achiziționează de pe burse”.

Până la sfârșitul lunii iunie, Republica Moldova beneficiază de energie electrică importată din România la un preț fix, stabilit printr-un mecanism de plafonare. Însă, începând cu 1 iulie, piața din România va fi complet liberalizată, iar consumatorii își vor putea alege furnizorul de energie în funcție de ofertele disponibile. 

Evoluțiile din prima lună după liberalizare vor fi esențiale pentru a determina dacă tarifele pentru consumatorii din Republica Moldova vor suferi modificări:

„Nu trebuie să uităm un lucru important, noi am beneficiat de tarif, de prețuri plafonate din România, deci am plătit energie electrică plafonată la 400 de roni. Citeam un articol din presa românească că de la 1 iunie se liberalizează piața de energie electrică din România și corespunzător, toți consumatorii vor putea să-și aleagă furnizorul de energie electrică și erau prețurile diferențiate la 10 companii. Una dintre companiile de la care inclusiv achiziționăm și noi energie electrică din România, practic e prețul cel mai mic, dar în perioada verii, cererea de energie pentru aerul condiționat este mai mare. Pe bursă, prețul este ghidat de cerere, când cererea e mai mare, și prețul e mai mare”.

În prezent se lucrează la o estimare privind eventualele schimbări de preț:

„O estimare se face acum, probabil o să o facem publică în viitorul apropiat. Dacă ne uităm că noi din România achiziționăm 100-150 MW, o creștere de vreo 50 de roni o să fie un pic semnificativă. Dacă prețul mediu în ultima perioadă a fost 115-120 de euro, toate deviațiile alea o să le utilizăm potențial la vară”.

Întrebat când ar putea scădea tarifele, Junghietu a explicat că este nevoie de o perioadă de analiză după liberalizarea pieței din România:

„Trebuie să avem o perioadă de referință. ANRE-ul este agenția care se ocupă de tarife, ministerul, noi monitorizăm ce se întâmplă cu companiile energetice. O să analizăm și noi și urmărim ceea ce se întâmplă. Avem nevoie de o perioadă de referință, în special după începutul lunii iunie, ca să vedem tendințele de pe piață, desigur care o să fie legate și de vremea de afară”.

El mai spune că energia regenerabilă, atât din România cât și din surse locale, ar putea contribui la stabilizarea tarifelor:

„În România există excedent de energie regenerabilă, care totuși o să țină prețurile cât de cât echilibrate. Noi avem capacități de energie regenerabilă care urmează să fie date în funcțiune de companiile private din Moldova. E important că această energie ieftină se consumă pe perioada verii, în orele de vârf dintre 7 și 11 seara, perioada zilei când se produce energie regenerabilă este un pic mai extinsă”.

TV8.md amintește că energia electrică s-a scumpit pe 10 ianuarie 2025, pe fundalul crizei energetice. Astfel, în prezent, consumatorii din centrul și sudul țării, aprovizionați de Premier Energy, plătesc 4,10 lei/kWh fără TVA. Iar cei din nord, deserviți de FEE Nord, achită 4,68 lei/kWh.

Totuși, până în decembrie 2025, Uniunea Europeană compensează diferența între noul și vechiul tarif pentru primii 110 kilowați/oră în cazul consumatorilor casnici. Bugetul acestor compensații este de 151 de milioane de euro. 

17 iulie 2025, ora 07:10

Instanțele de judecată din întreaga țară s-au umplut, în ultimele luni, de mii de oameni necăjiți care așteaptă verdictul judecătorilor în privința amenzilor usturătoare cu care s-au ales pentru că și-au vândut votul. Ademeniți acum un an de gruparea Șor cu câteva sute sau mii de lei, acești oameni au acceptat să joace hora corupției electorale, dar au rămas singuri în fața problemelor și a sancțiunilor.  

Mai multe hotărâri emise de Judecătoria Cahul, analizate de Cutia Neagră PLUS, o indică pe Rimma Tarasova, o femeie din satul Lucești, raionul Cahul, drept persoana care a racolat localnici din mai multe sate pentru a participa în acțiuni organizate de rețeaua condusă de fugarul Ilan Șor.

Potrivit declarațiilor făcute în fața instanței, Tarasova le-ar fi colectat oamenilor datele personale din buletine, le-ar fi promis bani pentru un vot negativ la referendumul republican și i-ar fi ajutat să instaleze aplicația PSB pe telefoane. O parte dintre aceștia au fost ulterior amendați, iar Tarasova a fost sancționată cu 32.000 de lei, decizie pe care a contestat-o în instanță, dar a pierdut procesul.

Echipa Cutia Neagră PLUS a mers în Lucești să discute cu Rimma Tarasova. Întâlnită în drum spre magazinul pe care îl administrează, aceasta a recunoscut că a candidat la funcția de primar din partea partidului „Șansa” și că a fost anterior afiliată și altor formațiuni politice, inclusiv comuniștilor și socialiștilor.

„Da, ei au mers după mine, dar nimeni nu e de vină că avem așa stat și a făcut așa dezordine. La noi e democrație”, a declarat ea.

Tarasova afirmă că nu a primit bani pentru activitatea sa politică și că vorbește pe Telegram doar cu fiul ei din Rusia. Totuși, săteni cu care am discutat spun contrariul: că femeia le-ar fi promis sume între 3.000 și 5.000 de ruble, în schimbul participării la proteste, distribuției de materiale electorale și votului împotriva referendumului.

„Mergeam și împărțeam gazete, dar nu am primit nimic. Cei care au fost cu ea acum plătesc amendă. Ea primea bani pentru fiecare om”,a povestit martora sub protecția anonimatului.

Aceeași femeie susține că Rimma Tarasova ar fi continuat recent să organizeze adunări și să mobilizeze localnici în favoarea echipei Șor. Întrebată din nou despre aceste acuzații, Tarasova a refuzat un interviu amplu și a negat totul: „Nu adun pe nimeni. N-am promis bani nimănui. Oamenii mergeau cu mine voluntar.”

După alegerile din toamna trecută, peste 18.000 de persoane au primit amenzi pentru corupție electorală pasivă. Suma amenzilor aplicate depășește 390 de milioane de lei. În bugetul de stat au ajuns deja peste 14 milioane de lei. Până astăzi, peste 200 de amenzi au fost anulate de instanțele de judecată.