O nouă noapte de foc provocată de Rusia în țara vecină. Cel puțin patru civili au fost uciși și 24 au fost răniți în ultima zi în atacuri rusești pe teritoriul Ucrainei, au declarat oficialii ucraineni pe 13 iunie. 

Președinta Maia Sandu a respins ferm solicitarea Rusiei ca Republica Moldova să renunțe definitiv la perspectiva aderării la NATO, subliniind că doar cetățenii au dreptul să decidă acest lucru. „Nu este decizia lui Putin sau a altcuiva”, a punctat Sandu la o emisiune de la ProTV. Totodată, președinta a avertizat că dislocarea de trupe ruse suplimentare în stânga Nistrului reprezintă un pericol real, dacă la Chişinău va fi ales un Parlament care să servească intereselor Moscovei.

UPDATE Autoritățile ucrainene au anunțat vineri că au preluat 1.200 de trupuri ale militarilor căzuți în luptă, ca urmare a înțelegerilor dintre Kiev și Moscova privind schimburile de prizonieri și morți. „Potrivit părții ruse, corpurile aparțin cetățenilor ucraineni, inclusiv personalului militar”, a declarat comitetul de coordonare a schimbului de prizonieri pe Telegram. Comitetul a mai spus că experții vor efectua teste de identificare, scrie Mediafax.

UPDATE Ucraina a primit încă 1 miliard de euro în asistență macrofinanciară din partea Uniunii Europene, ca parte a unui împrumut G7, a anunțat prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal, pe 13 iunie. „Aceasta este cea de-a cincea tranșă de asistență macrofinanciară din partea UE în cadrul inițiativei ERA (Extraordinary Revenue Acceleration)”, a scris Șmîhal pe social media. „Fondurile vor fi direcționate către cheltuielile-cheie ale bugetului de stat”.

UPDATE Liderul opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, a declarat că țara sa ar putea fi folosită ca rampă de lansare pentru a ataca și invada statele baltice, dar poporul belarus nu va intra în război împotriva vecinilor săi.

UPDATE Armata rusă a revendicat vineri capturarea unui nou oraș în regiunea Sumî din nordul Ucrainei, precum și a altor două în estul regiunii Donețk, informează AFP, scrie Mediafax.

UPDATE „Războiul modern nu mai începe cu tancuri la frontieră, ci cu soldați în blugi și propagandă pe Internet”, a avertizat secretarul Consiliului Suprem de Securitate din Republica Moldova. Stanislav Secrieru, care este și consilierul prezidențial pentru securitate și apărare, susține că autoritățile din Moldova trebuie să analizeze cum a intervenit Kremlinul în alte state și să țină cont de aceste informații. „Este o lecție importantă pentru toți cei care subestimează pericolul. Războiul modern nu mai începe cu tancuri la frontieră, ci cu soldați în blugi și propagandă pe internet. Tocmai de aceea, Moldova are nevoie de instituții vigilente și bine pregătite, de parteneriate internaționale solide și de o direcție clară, cea europeană, care este singura capabilă să ne garanteze pacea, securitatea și libertatea”, a transmis, Secrieru, vineri, pe Facebook.

UPDATE Alianța Nord-Atlantică se pregătește să întărească sistemele de apărare antirachetă din Europa de Est, în fața unei amenințări considerate în creștere, adică Rusia. Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, planurile vizează pentru prima dată o integrare mai profundă între scutul balistic al NATO și alte componente ale apărării antiaeriene existente în regiune.

UPDATE În cadrul unei reuniuni din 13 iunie, la Bruxelles, miniștrii de interne ai țărilor UE vor aproba propunerea Comisiei Europene de prelungire până în martie 2027 a mecanismului de ‘protecție temporară’ acordat pentru refugiații ucraineni, a precizat Comisarul UE pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, înainte de reuniune, scrie Rador.

UPDATE Atacul masiv al Israelului asupra Iranului care a decimat conducerea militară și a avariat grav instalațiile nucleare a fost neprovocat și reprezintă o încălcare a normelor ONU, a acuzat Ministerul rus de Externe, citat de Reuters și agenția de stat rusă Tass. „Atacurile militare neprovocate împotriva unui stat suveran membru al ONU, a cetățenilor săi, a orașelor pașnice și a infrastructurii de energie nucleară sunt categoric inacceptabile”, a afirmat ministerul țării acuzate de crime similare în Ucraina.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz discută vineri la telefon despre criza din Orientul Mijlociu. Informația a fost confirmată de un purtător de cuvânt al guvernului german, potrivit Al Jazeera. Situația este atent monitorizată de toate marile puteri, inclusiv de SUA și Rusia.

UPDATE „Comunitatea internațională trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt violenței și pentru a readuce părțile la masa negocierilor”, a declarat Leonid Sluțki, șeful Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat a Rusiei. 'Un război total între Iran și Israel ar putea cuprinde întregul Orient Mijlociu și ar putea duce la un Al Treilea Război Mondial', și-a exprimat el îngrijorarea. 

UPDATE Potrivit Ministerului rus al Apărării, forţele ruse au capturat oraşul Yablonivka din regiunea Sumî, situat la aproximativ 25 de kilometri de capitala regională cu acelaşi nume. Rusia a încercat pentru prima dată să cucerească capitala regională Sumî la începutul ofensivei sale, în 2022, înainte de a fi respinsă de o contraofensivă ucraineană mai târziu în acelaşi an, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia și-a manifestat vineri „îngrijorarea” față de atacurile Israelului asupra unor obiective nucleare și militare din Iran, condamnând „escaladarea puternică a tensiunilor” din Orientul Mijlociu, potrivit AFP. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat joi că forțele ucrainene resping treptat trupele ruse din regiunea de frontieră Sumî, unde armata Moscovei și-a stabilit o poziție în ultimele săptămâni, informează Reuters.

UPDATE „Forțele ruse au trecut pentru prima dată granița regiunii Donețk-Dnipropetrovsk la nord-vest de Horikhove (la nord-vest de Ukrainka și la sud-est de Novopavlivka) începând cu 9 iunie și probabil că vor încerca să obțină noi avansuri pentru a nivela salientele actuale de lângă Horikhove și Novoukrainka”, a declarat Institute for the Study of War (ISW).

UPDATE Miniștrii de externe din marile țări europene au declarat că sunt pregătiți să intensifice presiunile asupra Rusiei în cadrul unei reuniuni la Roma. La reuniune au participat oficiali din Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Marea Britanie și Uniunea Europeană. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și un reprezentant ucrainean s-au alăturat, de asemenea, discuțiilor, potrivit AlephNews.

UPDATE Ucraina doreşte să pună capăt războiului cu Rusia „în acest an”, dar Occidentul trebuie să-şi sporească „presiunea economică şi militară” asupra Moscovei, întrucât cu Kremlinul nu funcţionează „diplomația aplanării”, a declarat joi, la Roma, ministrul de externe ucrainean, transmite AFP, conform Agerpres.

UPDATE Potrivit Forțelor aeriene ucrainene, Rusia a țintit țara cu 55 de drone de atac de tip Shahed și vehicule aeriene fără pilot (UAV) de momeală, precum și cu patru rachete balistice Iskander-M/KN-23 lansate de pe teritoriul rus, scrie Mediafax.

UPDATE Într-o analiză publicată pe platforma Veridica, Cosmin Popa arată că obiectivul Rusiei este reprogramarea culturală a românilor. În acest context, alimentarea diviziunii între România de acasă și cea din diaspora este un element central. “Faptul că Moscova a mizat în România pe două personaje caricaturale arată, întâi de toate, disprețul profund al Kremlinului față de România și față de români. Moscova consideră că România și românii pot fi instrumentalizați foarte ușor. Aici nu am avut nici măcar o dispută de idei, nu am avut o alegere civilizațională sau politică, am avut o încercare de declanșare a unui război social care să se transforme ulterior într-un război civil. Moscova nu și-a pierdut interesul față de România. Această presiune pe care o exercită pe diverse registre va continua și cred că ne vom confrunta în perioada imediat următoare cu o presiune difuză care țintește ceea ce în mod tradițional Kremlinul consideră a fi punctele vulnerabile ale României”, a explicat Cosmin Popa, la podcastul Punctul pe știri de la Rock Fm.

UPDATE „Rusia spune că vrea pace cu Ucraina. Diplomații săi au participat la negocieri, la Istanbul. Vladimir Putin a stabilit o foaie de parcurs pentru încheierea războiului, pentru capitularea Ucrainei. Au făcut cel mai mare schimb de prizonieri, dar ucrainenii susțin că rușii nu au oferit condiții de pace, ci doar cereri de predare necondiționată, deci de capitulare”, a precizat generalul român în rezervă Alexandru Grumaz pentru Ziare.com.

UPDATE Președintele american a promis de zeci de ori că va opri războiul din Ucraina în ”doar 24 de ore”, dar realitatea l-a lovit crunt și după 145 de zile el a suferit un eșec major în fața dictatorului rus. Dar acum, Europa o ia înaintea lui Donald Trump și vrea să dea lovitura de grație imperiului lui Putin și să bată ”ultimul cui în sicriul Nord Stream 2”, cu mâna guvernului din Germania. Cele mai recente sancțiuni propuse de UE, care vizează pedepsirea lui Vladimir Putin pentru invazia sa la scară largă a Ucrainei, ar putea da lovitura decisivă pentru vânzările de gaze naturale rusești în Europa, potrivit Newsweek.

UPDATE Aeroportul Kerci, situat în estul Crimeei ocupate de Rusia, și-a schimbat scopul din civil în militar în martie 2025. Acest lucru este evidențiat de datele din registrul rus de stat al bunurilor imobiliare și de imaginile din satelit, care au fost obținute și analizate de Radio Svoboda. Acestea arată lucrări de amploare pe teritoriul aeroportului, care va fi probabil folosit pentru a lansa drone „kamikaze” asupra Ucrainei continentale.

UPDATE Germania va livra Ucrainei noi sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T în cadrul unui plan de aprovizionare pe trei ani, a declarat președintele Volodimir Zelenski în timpul unei conferințe de presă comune cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius, care a afirmat că Berlinul nu intenționează să furnizeze rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a creat Forțele de Sisteme fără pilot ca fiind o ramură separată a Forțelor Armate Ruse, a declarat președintele rus Vladimir Putin, în cadrul unei reuniuni consacrate programului de stat privind dezvoltarea tipurilor de arme şi tehnică militară, scrie Rador. „Am acumulat o experiență considerabilă pentru a crea această ramură a armatei,” a declarat el.

UPDATE NATO are un nou instrument inteligent – ”Ochii din cer” – care extinde capacitățile de supraveghere prin satelit ale mișcărilor armatei Rusiei din Ucraina, dar și în flancul estic, potrivit declarațiilor comandantului Pierre Vandier.Amiralul Vandier a declarat că noul instrument va permite pentru prima dată alianței NATO să observe „zone uriașe” din satelit, permițându-i să vadă manevre, mișcări de trupe și operațiuni efectuate de Rusia pe câmpul de luptă, potrivit Bloomberg News.

UPDATE NATO a ales sateliții Planet Labs pentru a urmări mișcările armatei Rusiei ce vizează Europa de Est. Sateliții Planet Labs permit NATO să urmărească mișcările militare atât pe teritoriul Ucrainei, cât și de-a lungul frontierelor Rusiei cu Europa de Est, notează NewsWeek.