O nouă noapte de foc provocată de Rusia în țara vecină. Cel puțin patru civili au fost uciși și 24 au fost răniți în ultima zi în atacuri rusești pe teritoriul Ucrainei, au declarat oficialii ucraineni pe 13 iunie. 

Președinta Maia Sandu a respins ferm solicitarea Rusiei ca Republica Moldova să renunțe definitiv la perspectiva aderării la NATO, subliniind că doar cetățenii au dreptul să decidă acest lucru. „Nu este decizia lui Putin sau a altcuiva”, a punctat Sandu la o emisiune de la ProTV. Totodată, președinta a avertizat că dislocarea de trupe ruse suplimentare în stânga Nistrului reprezintă un pericol real, dacă la Chişinău va fi ales un Parlament care să servească intereselor Moscovei.

UPDATE Autoritățile ucrainene au anunțat vineri că au preluat 1.200 de trupuri ale militarilor căzuți în luptă, ca urmare a înțelegerilor dintre Kiev și Moscova privind schimburile de prizonieri și morți. „Potrivit părții ruse, corpurile aparțin cetățenilor ucraineni, inclusiv personalului militar”, a declarat comitetul de coordonare a schimbului de prizonieri pe Telegram. Comitetul a mai spus că experții vor efectua teste de identificare, scrie Mediafax.

UPDATE Ucraina a primit încă 1 miliard de euro în asistență macrofinanciară din partea Uniunii Europene, ca parte a unui împrumut G7, a anunțat prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal, pe 13 iunie. „Aceasta este cea de-a cincea tranșă de asistență macrofinanciară din partea UE în cadrul inițiativei ERA (Extraordinary Revenue Acceleration)”, a scris Șmîhal pe social media. „Fondurile vor fi direcționate către cheltuielile-cheie ale bugetului de stat”.

UPDATE Liderul opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, a declarat că țara sa ar putea fi folosită ca rampă de lansare pentru a ataca și invada statele baltice, dar poporul belarus nu va intra în război împotriva vecinilor săi.

UPDATE Armata rusă a revendicat vineri capturarea unui nou oraș în regiunea Sumî din nordul Ucrainei, precum și a altor două în estul regiunii Donețk, informează AFP, scrie Mediafax.

UPDATE „Războiul modern nu mai începe cu tancuri la frontieră, ci cu soldați în blugi și propagandă pe Internet”, a avertizat secretarul Consiliului Suprem de Securitate din Republica Moldova. Stanislav Secrieru, care este și consilierul prezidențial pentru securitate și apărare, susține că autoritățile din Moldova trebuie să analizeze cum a intervenit Kremlinul în alte state și să țină cont de aceste informații. „Este o lecție importantă pentru toți cei care subestimează pericolul. Războiul modern nu mai începe cu tancuri la frontieră, ci cu soldați în blugi și propagandă pe internet. Tocmai de aceea, Moldova are nevoie de instituții vigilente și bine pregătite, de parteneriate internaționale solide și de o direcție clară, cea europeană, care este singura capabilă să ne garanteze pacea, securitatea și libertatea”, a transmis, Secrieru, vineri, pe Facebook.

UPDATE Alianța Nord-Atlantică se pregătește să întărească sistemele de apărare antirachetă din Europa de Est, în fața unei amenințări considerate în creștere, adică Rusia. Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, planurile vizează pentru prima dată o integrare mai profundă între scutul balistic al NATO și alte componente ale apărării antiaeriene existente în regiune.

UPDATE În cadrul unei reuniuni din 13 iunie, la Bruxelles, miniștrii de interne ai țărilor UE vor aproba propunerea Comisiei Europene de prelungire până în martie 2027 a mecanismului de ‘protecție temporară’ acordat pentru refugiații ucraineni, a precizat Comisarul UE pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, înainte de reuniune, scrie Rador.

UPDATE Atacul masiv al Israelului asupra Iranului care a decimat conducerea militară și a avariat grav instalațiile nucleare a fost neprovocat și reprezintă o încălcare a normelor ONU, a acuzat Ministerul rus de Externe, citat de Reuters și agenția de stat rusă Tass. „Atacurile militare neprovocate împotriva unui stat suveran membru al ONU, a cetățenilor săi, a orașelor pașnice și a infrastructurii de energie nucleară sunt categoric inacceptabile”, a afirmat ministerul țării acuzate de crime similare în Ucraina.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz discută vineri la telefon despre criza din Orientul Mijlociu. Informația a fost confirmată de un purtător de cuvânt al guvernului german, potrivit Al Jazeera. Situația este atent monitorizată de toate marile puteri, inclusiv de SUA și Rusia.

UPDATE „Comunitatea internațională trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt violenței și pentru a readuce părțile la masa negocierilor”, a declarat Leonid Sluțki, șeful Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat a Rusiei. 'Un război total între Iran și Israel ar putea cuprinde întregul Orient Mijlociu și ar putea duce la un Al Treilea Război Mondial', și-a exprimat el îngrijorarea. 

UPDATE Potrivit Ministerului rus al Apărării, forţele ruse au capturat oraşul Yablonivka din regiunea Sumî, situat la aproximativ 25 de kilometri de capitala regională cu acelaşi nume. Rusia a încercat pentru prima dată să cucerească capitala regională Sumî la începutul ofensivei sale, în 2022, înainte de a fi respinsă de o contraofensivă ucraineană mai târziu în acelaşi an, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia și-a manifestat vineri „îngrijorarea” față de atacurile Israelului asupra unor obiective nucleare și militare din Iran, condamnând „escaladarea puternică a tensiunilor” din Orientul Mijlociu, potrivit AFP. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat joi că forțele ucrainene resping treptat trupele ruse din regiunea de frontieră Sumî, unde armata Moscovei și-a stabilit o poziție în ultimele săptămâni, informează Reuters.

UPDATE „Forțele ruse au trecut pentru prima dată granița regiunii Donețk-Dnipropetrovsk la nord-vest de Horikhove (la nord-vest de Ukrainka și la sud-est de Novopavlivka) începând cu 9 iunie și probabil că vor încerca să obțină noi avansuri pentru a nivela salientele actuale de lângă Horikhove și Novoukrainka”, a declarat Institute for the Study of War (ISW).

UPDATE Miniștrii de externe din marile țări europene au declarat că sunt pregătiți să intensifice presiunile asupra Rusiei în cadrul unei reuniuni la Roma. La reuniune au participat oficiali din Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Marea Britanie și Uniunea Europeană. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și un reprezentant ucrainean s-au alăturat, de asemenea, discuțiilor, potrivit AlephNews.

UPDATE Ucraina doreşte să pună capăt războiului cu Rusia „în acest an”, dar Occidentul trebuie să-şi sporească „presiunea economică şi militară” asupra Moscovei, întrucât cu Kremlinul nu funcţionează „diplomația aplanării”, a declarat joi, la Roma, ministrul de externe ucrainean, transmite AFP, conform Agerpres.

UPDATE Potrivit Forțelor aeriene ucrainene, Rusia a țintit țara cu 55 de drone de atac de tip Shahed și vehicule aeriene fără pilot (UAV) de momeală, precum și cu patru rachete balistice Iskander-M/KN-23 lansate de pe teritoriul rus, scrie Mediafax.

UPDATE Într-o analiză publicată pe platforma Veridica, Cosmin Popa arată că obiectivul Rusiei este reprogramarea culturală a românilor. În acest context, alimentarea diviziunii între România de acasă și cea din diaspora este un element central. “Faptul că Moscova a mizat în România pe două personaje caricaturale arată, întâi de toate, disprețul profund al Kremlinului față de România și față de români. Moscova consideră că România și românii pot fi instrumentalizați foarte ușor. Aici nu am avut nici măcar o dispută de idei, nu am avut o alegere civilizațională sau politică, am avut o încercare de declanșare a unui război social care să se transforme ulterior într-un război civil. Moscova nu și-a pierdut interesul față de România. Această presiune pe care o exercită pe diverse registre va continua și cred că ne vom confrunta în perioada imediat următoare cu o presiune difuză care țintește ceea ce în mod tradițional Kremlinul consideră a fi punctele vulnerabile ale României”, a explicat Cosmin Popa, la podcastul Punctul pe știri de la Rock Fm.

UPDATE „Rusia spune că vrea pace cu Ucraina. Diplomații săi au participat la negocieri, la Istanbul. Vladimir Putin a stabilit o foaie de parcurs pentru încheierea războiului, pentru capitularea Ucrainei. Au făcut cel mai mare schimb de prizonieri, dar ucrainenii susțin că rușii nu au oferit condiții de pace, ci doar cereri de predare necondiționată, deci de capitulare”, a precizat generalul român în rezervă Alexandru Grumaz pentru Ziare.com.

UPDATE Președintele american a promis de zeci de ori că va opri războiul din Ucraina în ”doar 24 de ore”, dar realitatea l-a lovit crunt și după 145 de zile el a suferit un eșec major în fața dictatorului rus. Dar acum, Europa o ia înaintea lui Donald Trump și vrea să dea lovitura de grație imperiului lui Putin și să bată ”ultimul cui în sicriul Nord Stream 2”, cu mâna guvernului din Germania. Cele mai recente sancțiuni propuse de UE, care vizează pedepsirea lui Vladimir Putin pentru invazia sa la scară largă a Ucrainei, ar putea da lovitura decisivă pentru vânzările de gaze naturale rusești în Europa, potrivit Newsweek.

UPDATE Aeroportul Kerci, situat în estul Crimeei ocupate de Rusia, și-a schimbat scopul din civil în militar în martie 2025. Acest lucru este evidențiat de datele din registrul rus de stat al bunurilor imobiliare și de imaginile din satelit, care au fost obținute și analizate de Radio Svoboda. Acestea arată lucrări de amploare pe teritoriul aeroportului, care va fi probabil folosit pentru a lansa drone „kamikaze” asupra Ucrainei continentale.

UPDATE Germania va livra Ucrainei noi sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T în cadrul unui plan de aprovizionare pe trei ani, a declarat președintele Volodimir Zelenski în timpul unei conferințe de presă comune cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius, care a afirmat că Berlinul nu intenționează să furnizeze rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a creat Forțele de Sisteme fără pilot ca fiind o ramură separată a Forțelor Armate Ruse, a declarat președintele rus Vladimir Putin, în cadrul unei reuniuni consacrate programului de stat privind dezvoltarea tipurilor de arme şi tehnică militară, scrie Rador. „Am acumulat o experiență considerabilă pentru a crea această ramură a armatei,” a declarat el.

UPDATE NATO are un nou instrument inteligent – ”Ochii din cer” – care extinde capacitățile de supraveghere prin satelit ale mișcărilor armatei Rusiei din Ucraina, dar și în flancul estic, potrivit declarațiilor comandantului Pierre Vandier.Amiralul Vandier a declarat că noul instrument va permite pentru prima dată alianței NATO să observe „zone uriașe” din satelit, permițându-i să vadă manevre, mișcări de trupe și operațiuni efectuate de Rusia pe câmpul de luptă, potrivit Bloomberg News.

UPDATE NATO a ales sateliții Planet Labs pentru a urmări mișcările armatei Rusiei ce vizează Europa de Est. Sateliții Planet Labs permit NATO să urmărească mișcările militare atât pe teritoriul Ucrainei, cât și de-a lungul frontierelor Rusiei cu Europa de Est, notează NewsWeek.

Bombardamentele lansate de forțele Rusiei au ucis cel puțin cinci persoane și au rănit alte cel puțin 53, inclusiv patru copii, în diferite regiuni ale Ucrainei în ultimele 24 de ore, relatează Kyiv Independent, care citează autoritățile regionale. Aceste noi evoluții vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a dat Rusiei un termen de 50 de zile pentru a opri războiul din Ucraina și a anunțat un plan de înarmare a Kievului cu tehnică de luptă a SUA prin intermediul țărilor europene din NATO. Astfel, în regiunea Sumî, 12 persoane au fost rănite în timpul atacurilor rusești asupra capitalei regionale, printre răniți aflându-se o fată de 14 ani.

Totodată, Moscova afirmă că sunt 17 răniți și a doborât 55 de drone, după un atac lansat de forțele Kievului. Ucraina nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la atacuri. Ambele părți neagă că ar viza civili în atacurile lor. Cu toate acestea, mii de civili au murit în conflict, majoritatea fiind ucraineni. Kremlinul a reacționat marți cu răceală la avertismentele lansate în ajun de Donald Trump la adresa președintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina, afirmând că recente decizii ale președintelui SUA și ale NATO vor fi interpretate de către Kiev ca un semnal pentru continuarea războiului, relatează Reuters și AFP.

UPDATE Grupul „Getica", format din români care luptă împotriva agresiunii ilegale a Federației Ruse în Ucraina, îl acuză pe George Simion că a primit, în trecut, suma de 15.000 de dolari de la un agent FSB pentru a compromite miscarea unionistă din Republica Moldova, scrie Adevărul.

UPDATE Franța a identificat Rusia drept „cea mai directă” amenințare la adresa intereselor sale și a stabilității continentului european în noul său document de stat privind Revizuirea strategiei naționale, publicat pe 14 iulie. „În plus, Rusia folosește toate mijloacele de care dispune pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei și pentru a contesta ordinea internațională în propriul său interes”, menționează documentul, care scoate în evidență și activitățile subversive pe care Moscova le desfășoară pe continentul european, scrie marți The Kyiv Independent.

UPDATE Daniel Martindale, un cetăţean american care a ajutat Kremlinul să vizeze trupele ucrainene şi care a fost apoi extras din estul Ucrainei de forţele speciale ruse, a primit marţi paşaport rusesc în semn de recunoaştere a meritelor lui, relatează Reuters.

UPDATE Președinta Republicii Moldova a reacționat luni seară la acuzațiile lansate în aceeași zi de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), conform cărora NATO ar intenționa să implice Chișinăul într-un conflict cu Moscova, și a calificat alegațiile SVR drept „aberații” fabricate în „laboratoarele Kremlinului”. „S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine. Mai nou, cei care ucid copiii aruncând intenționat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război aș încălca neutralitatea țării”, a scris Maia Sandu pe rețelele sociale. 

UPDATE Președintele american Donald Trump a crezut inițial că l-ar putea convinge ușor pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii sale militare din Ucraina, dar și-a dat în cele din urmă seama că singura modalitate de a opri războiul este să crească costurile pentru Rusia, scrie editorialistul David Ignatius în The Washington Post.

UPDATE Șefa diplomației europene Kaja Kallas s-a declarat marți optimistă în legătură cu faptul că cele 27 de țări membre vor conveni asupra unui al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, pachet ce ar presupune o nouă plafonare a prețurilor la petrolul rusesc, informează AFP, potrivit Agerpres. 

UPDATE Ziarul britanic Financial Times confirmă că președintele american Donald Trump l-a întrebat recent pe Volodimir Zelenski dacă Ucraina ar putea lovi Moscova și Sankt Petersburgul, scrie BBC. „Vladimir, poți să lovești Moscova? Poți să lovești și Sankt Petersburgul?” a întrebat Trump, potrivit surselor FT. Potrivit informațiilor lor, Zelenski a răspuns: „Absolut. Putem, dacă ne dați arme”. Potrivit unui oficial occidental anonim, citat de autorii publicației, discuțiile dintre președinții ucrainean și american indică o dorință tot mai mare a aliaților Kievului de a furniza forțelor armate ucrainene arme cu rază lungă de acțiune capabile să „aducă războiul la moscoviți”, scrie G4media.

UPDATE Rada Supremă a Ucrainei a aprobat, marți, extinderea cu 90 de zile a regimului de funcţionare a legii marțiale și a mobilizării generale, până la data de 5 noiembrie 2025. Decizia a fost luată prin vot asupra proiectelor de lege nr. 13471 și nr. 13472, susținute de 320 de deputați, cu un vot împotrivă – cel al parlamentarului Oleksi Honcearenko. Aceasta este a 16-a prelungire consecutivă adoptată de Parlament, de la începutul invaziei ruse la scară largă, lansată de Federația Rusă împotriva Ucrainei în februarie 2022. Președintele Volodimir Zelenski a propus prelungirea acestor măsuri în data de 14 iulie, cu aplicabilitate începând din 7 august. După votul din legislativ, urmează ca șeful statului să promulge cele două acte normative, scrie Rador.

UPDATE Forțele ruse au lansat în timpul nopții un atac de artilerie asupra orașului Huliaipole din regiunea Zaporojie, rănind două persoane. Mai multe incendii au izbucnit, de asemenea, în orașul Zaporojie și în raionul cu același nume din cauza atacurilor cu drone rusești, a anunțat Ivan Fedorov, șeful administrației militare a regiunii Zaporojie. Oficialul a adăugat că undele de șoc și resturile de drone au avariat un depozit și o clădire de birouri. El a menționat, de asemenea, că rușii au atacat Zaporojie cu drone încă de luni seară, scrie Spotmedia.

UPDATE Forțele ruse au lansat noaptea trecută un atac asupra localității Șoțka din regiunea Sumî. O persoană a fost rănită și s-au înregistrat mai multe pagube, a anunțat Oleh Hrîhorov, șeful administrației militare regionale. Acesta a relatat că rușii au lovit un spital de psihiatrie, o clădire a unității medicale fiind distrusă. De asemenea, 11 clădiri înalte și peste 10 case au fost avariate, scrie Spotmedia.

UPDATE NATO „devine acum opusul” învechitului, deoarece alți membri ai alianței „își plătesc singuri facturile”, a declarat marți președintele american Donald Trump, scrie POLITICO. Trump, care a criticat în mod repetat NATO și și-a exprimat ambivalența cu privire la clauza sa de apărare colectivă, a părut să își înmoaie poziția față de alianța militară. El a declarat într-un interviu pentru BBC că NATO se descurcă „mult mai bine” și a adăugat: „Cred că apărarea colectivă este în regulă”, notează AlephNews.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, a avut o intervenţie la reuniunea de marţi a Consiliului miniștrilor de externe ai UE, în cadru căreia a solicitat măsuri ferme din partea partenerilor europeni pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, creșterea presiunii transatlantice asupra agresorului rus și facilitarea parcursului de aderare al ţării la Uniunea Europeană. Într-un mesaj postat pe X, Sibiha a menţionat că i-a informat pe oficialii europeni despre recentele atacuri rusești și necesitatea urgentă de protejare a spațiului aerian ucrainean. „Este în interesul tuturor să privăm Rusia de resurse. Trebuie să reducem veniturile Rusiei din petrol. Sancțiunile nu mai pot fi amânate” – a subliniat Sibiha. Potrivit acestuia, Moscova urmărește trei obiective: tergiversarea încheierii războiului, întârzierea sancțiunilor și excluderea Statelor Unite din inițiativele de pace, potrivit Rador.

UPDATE Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că, în opinia sa, Regatul Unit ar lupta pentru a apăra Statele Unite, dar a sugerat că nu poate spune acelaşi lucru despre Uniunea Europeană, acest lucru reprezentând un factor în decizia sa de a nu semna un acord comercial cu blocul comunitar, a consemnat marţi Reuters.

UPDATE Autoritățile ucrainene au emis, marţi, o alertă de raid aerian pe întreg teritoriul ţării, ca urmare a decolării a două aeronave MiG-31K de pe aerodromul rusesc Savasleika. Alerta a fost activată în jurul orei 14:00. Potrivit unui comunicat publicat de Forțele Aeriene ucrainene, există pericol de atac cu rachete balistice Kinjal, transportate de acest tip de avion.

UPDATE Kremlinul a transmis marți, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că ultimele declarații ale președintelui american Donald Trump, inclusiv amenințările cu sancțiuni împotriva cumpărătorilor de produse rusești, sunt grave și necesită analiză, scrie Antena3. Decizia Washingtonului și a sateliților săi din NATO și din Uniunea Europeană de a pompa arme în Ucraina este percepută de Kiev nu ca un semnal privind reglementarea, ci pentru continuarea ostilităților, a remarcat în cadrul unui briefing susţinut marţi, Dmitri Peskov.

UPDATE Prima cursă aeriană de la Moscova la Phenian, capitala Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC, Coreea de Nord), este programată pentru 27 iulie, a anunţat luni Ministerul Transporturilor din Rusia, informează marţi agenţia de presă chineză Xinhua.

UPDATE Forțele Aeriene ale Ucrainei raportează că, în noaptea de 14 spre 15 iulie, armata rusă a bombardat teritoriul ucrainean cu 267 de drone, majoritatea de tip Shahed-131/136. Apărarea aeriană a Ucrainei a reuşit să neutralizeze 178 de drone Shahed şi alte tipuri de aparate de zbor, în timp ce alte 66 de drone false au fost suprimate cu ajutorul echipamentelor de război electronic. 23 dintre dronele folosite de ruşi au lovit în şapte locuri din Ucraina, în timp ce, în alte nouă locuri, au fost înregistrate căderi de fragmente din dronele doborâte de apărarea antiaeriană, scrie Rador.

UPDATE România va deveni prima țară europeană care achiziționează sistemul de apărare aeriană Iron Dome, în cadrul unui program mai amplu de modernizare a apărării antiaeriene. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat TVR, confirmând că semnarea contractului pentru sistemul SHORAD-VSHORAD este programată pentru toamna lui 2025, potrivit publicației Defence Industry Europe.

UPDATE Corriere della Sera adopta un ton mai realist și arată că ”50 de zile înseamnă mult” și că este un interval în care Trump își poate schimba punctul de vedere, un lucru pe care mizează și Rusia, și India, și China. ”Rămâne întrebarea obișnuită: este Trump pregătit să-l pedepsească pe Putin?”, scrie ziarul Italian. De altfel, un reporter l-a întrebat pe președintele SUA ce vă face dacă Putin va alege să escaladeze conflictul din Ucraina. Răspunsul lui Trump: ”Nu îmi puneți o asemenea întrebare”.

UPDATE Înaltul reprezentant al politicii externe europene, Kaja Kallas, a reacționat rapid după ce președintele Trump a declarat, ieri, că va impune sancțiuni și tarife suplimentare pentru aliații Rusiei și că oferă Kremlinului un ultimatum de 50 de zile pentru a încheia pacea cu Ucraina. “Pe de o parte, este foarte bine faptul că președintele Trump adoptă o poziție fermă față de Rusia. Pe de altă parte, 50 de zile este o durată foarte lungă, având în vedere că Rusia ucide civili nevinovați”, a declarat Kaja Kallas, scrie Biziday.

UPDATE Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, care s-a întâlnit luni cu omologul american, Pete Hegseth, a subliniat că vor trece luni de zile până când primele sisteme de apărare antirachetă Patriot vor ajunge în Ucraina. Donald Trump a insistat că livrările vor avea loc “în câteva zile”, ceea ce înseamnă că planul ar putea presupune ca Germania și alte țări europene să trimită Ucrainei o parte din stocurile lor existente de rachete Patriot, înainte de a fi suplimentate cu rachete noi din SUA. Germania a donat până acum Ucrainei trei dintre propriile sale sisteme Patriot, păstrând nouă – mult mai puține decât cele 36 de baterii Patriot pe care le avea în perioada de vârf a Războiului Rece, conform Reuters.

UPDATE Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat marţi că Moscovei "nu-i pasă" de ceea ce politicianul rus a descris ca fiind "ultimatumul teatral" pe care preşedintele american Donald Trump i l-a dat Kremlinului cu o zi înainte în cazul în care nu acceptă un acord de pace cu Ucraina, informează Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Donald Trump a declarat că este dezamăgit, dar nu a terminat cu Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică exclusivă cu BBC. Președintele american a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus și a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”. Trump a vorbit la câteva ore după ce a anunțat că intenționează să trimită arme în Ucraina și a avertizat că va impune Rusiei tarife severe dacă nu va exista un acord de încetare a focului în 50 de zile, potrivit G4media.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit luni liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pentru disponibilitatea sa de a proteja viețile ucrainenilor. Cuvintele au fost adresate după întâlnirea omologului american cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Într-un discurs video susținut seara, președintele Volodimir Zelenski a declarat: „Îi sunt recunoscător președintelui Trump pentru disponibilitatea sa de a sprijini protejarea vieții oamenilor noștri”. Mesajul a venit la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat că va trimite arme Ucrainei și că oferă Rusiei un termen de 50 de zile pentru a accepta o încetare a focului, avertizând că, în caz contrar, va impune sancțiuni.

UPDATE Miniştrii afacerilor externe ai Uniunii Europene se întâlnesc marţi la Bruxelles pentru a discuta despre războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, întrucât o decizie privind cel de-al 18-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei este încă în așteptare, informează dpa. Setul de măsuri punitive propus de Comisia Europeană în iunie vizează sectoarele financiar şi energetic ale Rusiei, ca răspuns la refuzul preşedintelui Vladimir Putin de a accepta un armistițiu necondiţionat în Ucraina, potrivit Agerpres.

UPDATE Ucraina a lansat multiple atacuri aeriene asupra Lipeţk, o regiune strategică importantă, care găzduiește o bază aeriană ce constituie principalul centru de instruire al Forţelor Aeriene şi Spațiale Ruse. Cel puţin 17 persoane au fost rănite, iar case şi alte clădiri au fost avariate ca urmare a atacurilor cu drone ucrainene din timpul nopţii asupra regiunilor ruseşti învecinate Lipeţk şi Voronej, au declarat marţi guvernatorii acestor regiuni. Rusia afirmă că a distrus în total 55 de drone ucrainene în timpul nopţii, relatează Reuters.  

UPDATE Unitățile de apărare aeriană ale Rusiei au distrus 12 drone deasupra regiunii Voronej, care se învecinează cu Ucraina, a declarat guvernatorul Aleksandr Gusev pe aplicația de mesagerie Telegram. Șaisprezece persoane, printre care un adolescent, au fost rănite în urma atacului, a spus el. Clădiri rezidențiale din oraşul Voronej şi din împrejurimi au fost avariate, precum şi facilități comerciale din întreaga regiune, a precizat Gusev, potrivit news.ro.