13 iunie 2025, ora 15:36

Cel puțin 20 de comandanți iranieni de rang înalt, inclusiv șeful Gărzilor Revoluționare și comandantul Forțelor Aerospațiale, Amir Ali Hajizadeh, au fost uciși în loviturile Israelului asupra Iranului, au declarat pentru Reuters două surse regionale. Pe lângă aceștia, au fost lichidați șase oameni de știință din domeniul nuclear.

Lista comandanților și cercetătorilor care au murit include astfel de nume, precum: Hossein Salami, Mohammad Bagheri, Gholamali Rashid, Fereydoun Abbasi-Davani și Mohammad Mehdi Tehranchi.

Primul dintre aceștia, a fost comandantul-șef al corpului de elită al Gardienilor Revoluționari ai Iranului, cunoscut sub numele de IRGC. Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, l-a numit pe Salami, născut în 1960, în fruntea IRGC în anul 2019.

Cel de-al doilea, fost comandant al IRGC, generalul maior Bagheri a fost șeful Statului Major al forțelor armate iraniene din 2016. Născut în 1960, Bagheri s-a alăturat Gardienilor în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980.

La rândul său, Generalul maior Rashid a fost șeful comandamentului Khatam al Anbia al IRGC. Anterior, a fost adjunct al șefului Statului Major al forțelor armate iraniene și a luptat pentru Iran în timpul războiului cu Irak din anii 1980.

Ultimii doi sunt oamenii de știință în domeniul nuclear. Abbasi-Davani a fost șeful Organizației pentru Energie Atomică a Iranului între 2011 și 2013, iar Tehranchi - rectorul Universității Islamice Azad din Teheran.

Alți patru oameni de știință uciși în loviturile de vineri sunt: Abdolhamid Manouchehr, Ahmad Reza Zolfaghari, Amirhossein Feghi și Motalibizadeh.

Atacul Israelului a fost posibil după mai mulți ani de pregătire, inclusiv prin construirea unei baze de drone în interiorul Iranului și introducerea în țară a sistemelor de arme de precizie și a comando-urilor, conform HotNews.

Un oficial din domeniul securității israeliene a declarat că agenții Mossad au înființat o bază de drone în apropiere de Teheran, iar aparatele de zbor au fost activate peste noapte, lovind lansatoarele de rachete sol-sol îndreptate spre Israel.

În plus, vehiculele care transportau sisteme de arme au fost introduse în Iran. Aceste sisteme au eliminat apărarea aeriană a Iranului și au oferit avioanelor israeliene supremația aeriană și libertatea de acțiune asupra Iranului.

A treia operațiune secretă a vizat desfășurarea de către comando-urilor Mossad a rachetelor de precizie în apropierea siturilor antiaeriene din centrul Iranului.

Prin urmare, primul atac, în jurul orei 3:30 dimineața, a lovit centrele de comandă și control, bazele de rachete balistice și bateriile de apărare antiaeriană.

În rezultat, pe lângă instalațiile programului nuclear iranian, a fost decapitată și conducerea militară a Iranului, vizate fiind clădirile rezidențiale din Teheran.

Pe rețelele de socializare circulă o poză în care poate fi văzut apartamentul unui comandant iranian. Un perete a fost străpuns, iar liderul militar iranian a murit.

video: yt/France 24

TV8.md amintește că Israelul a lansat „un atac preventiv” asupra Iranului joi noapte, a anunţat ministrul apărării de la Ierusalim, Israel Katz. Explozii au fost auzite la nord-est de capitala Iranului, Teheran, dar și la Natanz, unde se află o uzină nucleară. De asemenea, șeful Gardienilor Revoluției și șeful Statului Major al forțelor iraniene au fost uciși în atacurile israeliene, a confirmat Teheranul. Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a promis răzbunare.

19 decembrie 2025, ora 23:01

Imagini neobișnuite pe străzile din Bruxelles. Oamenii s-au trezit cu străzile pline de cartofi, în urma protestului fermierilor europeni, organizat chiar în timpul summitului liderilor Uniunii Europene. Dacă unii s-au amuzat, alții n-au stat mult pe gânduri și s-au grăbit cu sacoșele să strângă de pe marginea drumului, transmite 1TV.

Ieri seară, protestele agricultorilor au degenerat serios. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, chiar dacă afară erau temperaturi scăzute. Inițial, protestatarii au blocat una dintre principalele artere de acces către instituțiile europene, iar ulterior, mai multe tractoare au încercat să forțeze un baraj al poliției. 

Protestatarii au incendiat cauciucuri, au aprins artificii și au aruncat cu pietre și sticle. Pentru a-i dispersa pe protestatari, poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene. Din cauza risculi de degenerare a protestelor, o parte din personalul Parlamentului European a fost evacuată.

Miza protestelor este una majoră: acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur, despre care fermierii avertizează că ar putea pune în pericol securitatea alimentară a Europei. Acțiunea organizată de cea mai mare organizație europeană ce reunește sindicatele fermierilor și cooperativele agricole, iar la manifestații au participat deja circa 10 mii de fermieri din numeroase state europene. 

Aceștia susțin că documentul supus votării reprezintă o „amenințare fundamentală” la adresa securității alimentare a europenilor și avertizează că aplicarea acestui acord ar putea avea consecințe grave pentru agricultura din Uniunea Europeană.

Deși acum câteva zile, Parlamentul European a votat o clauză de protecție pentru acest acord comercial, care, ar permite accesul pe piața europeană al unor produse considerabil mai ieftine, fermierii spun că aceasta nu e suficientă pentru a fi prevenită destabilizarea pieței agricole și nici pentru a proteja fermele mici și mijlocii, considerate coloana vertebrală a agriculturii europene. 

În urma protestelor, președintele Franței a anunțat că decizia privind acordul a fost amânată, iar summitul dedicat acestui subiect a fost reprogramat.

„Vrem să fie aplicate așa-numitele „măsuri în oglindă”, mai ales în domeniul hranei pentru animale și al pesticidelor, pentru că altfel situația nu este corectă. Am impune reguli stricte fermierilor noștri, în timp ce importatorii nu ar fi obligați să respecte aceleași condiții”, a menționat președintele Franței, Emmanuel Macron.

Comisia Europeană a prezentat deja câteva propuneri legate de siguranța alimentară pe baza controversatului acord, iar deciziile finale sunt așteptate în luna ianuarie.