13 iunie 2025, ora 14:15

După aproape 20 de ani petrecuți în proiecte internaționale din domeniul energetic, Dorin Junghietu s-a întors în Republica Moldova și a acceptat funcția de ministru al Energiei. Salariul său lunar este de cel puțin patru ori mai mic decât veniturile pe care le avea anterior. Întrebat la „Cutia Neagră” ce l-a motivat să revină în Moldova, ministrul a declarat că a simțit nevoia să contribuie cu experiența acumulată la dezvoltarea țării în care s-a născut.

 „Italienii au o vorbă - for the glory of Rome. Am acumulat un bagaj suficient de experiență internațională, de cunoștințe și am simțit că e momentul ca să folosesc toată experiența pentru dezvoltarea țării mele în care m-am născut, în care am crescut”, a declarat Junghietu.

Junghietu a povestit că tranziția din mediul privat în administrația publică nu a fost ușoară. Una dintre dificultățile personale a fost readaptarea la comunicarea în limba română, după aproape două decenii în care a lucrat preponderent în engleză:

„Unul din aspectele care mi-au fost mai dificile e că am vorbit foarte mult în engleză până acum. În ultimii aproape 20 de ani, activitatea a fost în special în proiecte internaționale și se vorbea foarte mult engleză. Nu pot să zic că am uitat limba română, dar trebuie să-mi reajustez, să-mi recalibrez vocabularul înapoi la limba română”.

Ministrul a plecat din Republica Moldova în 2006 și a activat în diverse proiecte internaționale din sectorul energetic. În declarația de avere depusă în 2024 figurează venituri de peste 145.000 de euro anual. Între timp, salariul său ca ministru abia depășește 2.000 de euro lunar.

În document, Junghietu mai indică un apartament obținut prin contract de donație.

„- Ce ați făcut cu banii pe care i-ați câștigat până acum? În declarația de avere pe conturi bancare nu-i vedem, mașină nu indicați. Am văzut un apartament primit prin donație în 2024. - Eu, la momentul respectiv, nu eram în țară când a fost achiziționat apartamentul. Am donat banii părinților și ei l-au luat în numele meu. Deci banii se regăsesc în locuință”, a explicat ministrul.

15 iulie 2025, ora 16:00

Circa 2,4 milioane de persoane locuiesc în Republica Moldova, în scădere cu 13,6% față de anul 2014, conform rezultatelor finale ale Recensământului populației și locuințelor din 2024, publicate astăzi. Majoritatea locuiește în mediul urban, iar aproximativ 30% dintre aceștia trăiesc în municipiul Chișinău.

Astfel, ponderea populației urbane a constituit 46,4%, în creștere cu 7,9% față de precedentul recensământ, iar numărul locuitorilor din municipiu s-a mărit cu 7,8%. Alte 53,6% trăiesc în mediul rural, ceea ce confirmă că Moldova este în continuare una dintre cele mai rurale țări din Europa.

După municipiul Chișinău, cu 720,1 mii locuitori, se situează regiunea Centru cu 670,1 mii sau 27,8% și Nord, cu 608,7 mii sau 25,3%. Cele mai puține persoane locuiesc în Sud (306,7 mii sau 12,7%) și în UTA Găgăuzia (103,7 mii sau 4,3%).

De asemenea, după Chișinăul, municipiul Bălți este al doilea ca număr de locuitori – 94,5 mii. La nivel de raioane, cei mai mulți locuitori sunt în Orhei, Ungheni, Ialoveni și Cahul, cu peste 70 de mii fiecare. La polul opus, raioanele Basarabeasca și Dubăsari au cele mai mici populații, sub 22 de mii.

Astfel, comparativ cu recensământul din 2014, în toate raioanele și în municipiul Bălți s-a înregistrat o scădere a populației, în 28 de raioane cu peste 20%. Cele mai mari reduceri sunt în raioanele Ocnița, Leova, Briceni și Cantemir, cu pierderi de aproape 30%. Municipiul Chișinău este singura zonă care a cunoscut o creștere, de 16,8%.

Dintre unitățile administrativ-teritoriale ale țării, cea mai mare proporție a populației urbane se regăsește în municipiile Bălți (96,2%), Chișinău (88,4%) și Taraclia (51,2%). La polul opus, raioanele cu cea mai mică pondere a locuitorilor din mediul urban sunt Cantemir (8%), Criuleni (9,5%) și Telenești (11,3%).

Totodată, cel mai mare oraș al regiunii Nord este Bălți, al regiunii Centru - Ungheni, Sud - Cahul și UTA Găgăuzia - Comrat.

Din punct de vedere al structurii pe sexe, femeile reprezintă 52,8%, iar bărbații 47,2%, o diferență ușor mai mare decât la recensământul din 2014.

Recensământul din 2024 a avut loc între 8 aprilie și 7 iulie și a acoperit 35 din cele 37 de unități administrative de nivel doi din țară. Au fost recenzate 1525 de localități din totalul de 1682, dintre care 55 orașe și municipii, 842 sate și 628 localități mai mici din componența comunelor și orașelor.

TV8.md amintește că la finele lunii ianuarie 2025, Biroul Național de Statistică a prezentat datele preliminare ale Recensământului 2024. Astfel, numărul populației din Moldova în 2024 era de circa 2,4 milioane de persoane, în comparație cu 2,7 milioane în 2014. Totodată, a crescut numărul cetățenilor care s-au declarat români și că vorbesc limba română.