15 iunie 2025, ora 14:16

Ca în fiecare an, reprezentanții comunității LGBTQ+ au ieșit în stradă pentru a cere drepturi egale cu toți cetățenii. Cu drapele multicolore și pancarte cu mesaje precum „Dragostea ne leagă”, aceștia spun că își doresc o societate mai deschisă și mai solidară, în care fiecare om este văzut, auzit și acceptat.

Directoarea organizației Genderdoc-M, Angelica Frolov, a subliniat că membrii comunității LGBTQ+ nu sunt un pericol pentru nimeni, dar cetățeni cu drepturi egale:

„Marșul este deja o tradiție, se organizează în fiecare an. Și în fiecare an are același mesaj: noi existăm în această țară. Suntem cetățeni care plătesc taxe cu drepturi egale și avem dreptul să ne bucurăm de toate drepturile de care se bucură cetățenii Republicii Moldova. Noi vrem să ieșim și să arătăm că suntem oameni obișnuiți, zâmbitori și concetățenii noștrii nu au de ce să se teamă. Noi nu suntem niciun fel de pericol nici pentru societate, nici pentru țară”,

Iar o reprezentantă a comunității a accentuat că Marșul Pride nu vine împotriva valorilor tradiționale ale familiei: 

„Familia e despre securitate, dragoste, eu nu cred oamenii care zic că valorile tradiționale sunt doar despre bărbat și femeie și trebuie să-i excludem pe ceilalți care sunt altfel”.

Menționăm că evenimentul se desfășoară de pe strada București, intersecție cu strada Ismail, spre strada Mihail Kogălniceanu, scuarul Consiliului Europei. Membrii comunității s-au văzut totuși nevoiți să meargă pe trotuar în zona străzii București, întrucât Primăria Chișinău nu a dispus restricționarea traficului.

Unul din participanții la marș ne-a spus că vrea să nu se simtă marginalizat, fiindcă e cetățean al Moldovei, egal în drepturi cu ceilalți:

„Nu suntem aduși din Europa, nu suntem o agendă străină, suntem cetățeni cu drepturi depline, dar marginalizați din cauza atitudinilor homofobe”.

Marșul Moldova Pride 2025 este însoțit de campania de informare „Homofobia se ascunde după un dar”, care își propune să aducă în spațiul public reflecții esențiale despre prejudecăți, empatie și egalitate. Potrivit Bang Bang, campania vine să să lanseze un dialog sincer despre intoleranța mascată în discursuri aparent binevoitoare și să încurajeze o societate mai deschisă.

09 iulie 2025, ora 15:36

Primele date colectate de Centrul de Monitorizare a Traficului din Chișinău arată că pietonii sunt cei mai expuși riscurilor în apropierea instituțiilor de învățământ. Locațiile exacte au fost identificate pe baza unei combinații de date GPS privind transportul public, observații de teren și simulări de trafic.

Astfel, cele mai periculoase zone ar fi în preajma Liceului Teoretic „Alecu Russo” din sectorul Râșcani, lângă Grădinița nr. 12 de pe strada Mihai Eminescu și în zona Liceului Teoretic Moldo-Ucrainean „Mihailo Koțiubinski”, situat tot pe strada Mihai Eminescu.

Centrul de Monitorizare a Traficului furnizează analize și suport tehnic pentru modernizarea rețelei rutiere din Capitală, contribuind și la simulări de trafic pentru mai multe artere aglomerate, inclusiv strada Industrială, strada Mesager și bulevardul Mircea cel Bătrân.

Simulările efectuate pe strada Industrială au arătat că lucrările de reabilitare ar putea reduce substanțial încărcătura rutieră din zonă și ar facilita integrarea transportului public, sporind mobilitatea locuitorilor și accesul la servicii.

Pentru colectarea datelor, au fost instalați primii senzori inteligenți capabili să transmită în timp real informații despre fluxurile de trafic, fără a încălca confidențialitatea cetățenilor. 

În perioada următoare, autoritățile vor continua extinderea infrastructurii digitale, inclusiv prin montarea camerelor de supraveghere în locații selectate, instalarea de semafoare inteligente în intersecțiile cheie și integrarea sistemului de bilet electronic în rețeaua de transport public. Acest sistem va permite nu doar plata rapidă a călătoriilor, ci și monitorizarea în timp real a flotei, oferind date valoroase pentru managementul eficient al traficului urban.

Menționăm că centrul de Monitorizare a Traficului a fost creat în noiembrie 2024, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.