Israelul a continuat luni atacurile asupra Iranului pentru a patra noapte consecutivă, afirmând că vizează baze de rachete sol-sol, după ce a bombardat capitala, oraşul sfânt Mashhad, situat în extremitatea nord-estică a ţării, precum şi instalaţii militare din vest. Teheranul a ripostat cu noi atacuri cu rachete. Serviciile de urgenţă israeliene au raportat luni cinci morţi şi 92 de răniţi, iar cele de la Teheran, cel puţin 224 de morţi şi peste 1.000 de răniţi. Astfel, Tel Aviv a fost supus celui mai mare atac din 1991 încoace, iar la Teheran, confor mărturiilor locuitorilor, „miroase a moarte”. Între timp, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost evacuat într-un buncăr subteran din nord-estul Teheranului, iar premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a anunțat duminică uciderea șefului serviciilor secrete ale Gărzii Revoluției iraniene, Mohamad Kazemi, și a adjunctului acestuia, Hassan Mohaqeq.

În acest context, șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a convocat pentru marți o reuniune specială a miniștrilor de externe ai blocului comunitar, iar preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că speră ca Israelul şi Iranul să poată ajunge la un acord. Totodată, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat dezacordul faţă de posibilitatea ca liderul rus Vladimir Putin să poată juca un rol de mediator în conflictul dintre Israel şi Iran.

UPDATE Pakistanul a luat măsuri drastice în urma escaladării conflictului dintre Israel și Iran. Conform AFP, autoritățile pakistaneze au închis temporar mai multe puncte de trecere a frontierei cu Iranul, transmite Libertatea. „Trecerea prin punctele de frontieră în cinci districte – Chaghi, Washuk, Panjgur, Kech şi Gwadar – este suspendată”, a declarat Qadir Bakhsh Pirkani, un înalt funcționar din provincia Balucistan. Această decizie vine ca răspuns la recentele atacuri israeliene asupra Iranului.

UPDATE Premierul israelian Benjamin Netanyahu afirmă că forțele aeriene ale țării sale „dețin controlul asupra spațiului aerian deasupra Teheranului”, transmite Mediafax. Benjamin Netanyahu a făcut aceste declarații în timpul vizitei sale la baza aeriană Tel Nof, din centrul Israelului, împreună cu ministrul apărării Israel Katz și șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir, potrivit presei israeliene. „Suntem pe cale să ne atingem cele două obiective: eliminarea amenințării nucleare și eliminarea amenințării rachetelor”, a spus Netanyahu.

UPDATE Israelul atacă o bază militară în Teheran la scurt timp după avertismentul de evacuare. Agenția de știri iraniană Fars a declarat că atacurile au declanșat sistemul de apărare aeriană. Acest lucru s-a întâmplat la mai puțin de o oră după ce Israelul a emis un avertisment de evacuare pentru anumite zone ale capitalei iraniene, scrie Skynews, conform Mediafax. Într-o declarație, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au spus: „Dragi cetățeni, pentru siguranța voastră, vă rugăm să părăsiți imediat zona menționată anterior din Districtul 3 al Teheranului”.

UPDATE Polonia devine prima țară din Uniunea Europeană care își evacuează cetățenii din Israel, în contextul escaladării tensiunilor cu Iranul. Aproximativ 200 de persoane vor fi transportate cu autobuzul în Iordania, apoi vor zbura spre Varșovia, informează Politico, conform Digi24. Și alte state europene, precum Cehia, pregătesc operațiuni similare de repatriere, în timp ce autoritățile române anunță că monitorizează peste 380 de solicitări din partea cetățenilor aflați în Israel și Iran.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe informează că, potrivit datelor recepționate de la Ambasada Republicii Moldova în Statul Israel, au fost înregistrate 26 de adresări telefonice din partea cetățenilor moldoveni care au solicitat informații privind opțiunile de evacuare, inclusiv eventuala organizare a unui zbor charter. Toți cei care au contactat misiunea diplomatică au fost sunați și informați despre situație în baza comunicatului oficial emis de MAE.

UPDATE Autoritățile moldovenești recomandă cetățenilor Republicii Moldovei aflați în Israel, să se evacueze. Decizia vine în contextul deteriorării situației de securitate din Orientul Mijlociu. „Autoritățile moldovene monitorizează îndeaproape evoluțiile din teren și mențin contactul permanent cu partenerii internaționali și cu autoritățile israeliene competente, în vederea identificării celor mai sigure soluții de evacuare sau tranzit”, se arată în comunicatul Ministerului. În prezent, sunt disponibile 4 puncte terestre de trecere a frontierei: trei spre Iordania și unul singur spre Egipt, și anume: Allenby Bridge, Yitzhak Rabin Crossing, Jordan River Crossing, și Taba. Pentru a tranzita aceste două țări, cetățenii moldoveni trebuie să respecte condițiile de intrare. „Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea ca toți cetățenii Republicii Moldova care se află pe teritoriul Statului Israel și nu au obligații esențiale să ia în considerare părăsirea voluntară a acestuia în cel mai scurt timp posibil, prin rute sigure și disponibile. Cetățenii sunt încurajați să se informeze constant din surse oficiale și să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale”, se mai arată în comunicat.

UPDATE Un spion care lucra cu agenția israeliană de informații Mossad a fost executat de guvernul iranian, după ce verdictul a fost confirmat de autorități, transmite Mediafax. Autoritățile iraniene au confirmat că suspectul s-a angajat în activități de spionaj și alte acte subversive în numele regimului israelian. Acesta ar fi fost arestat în 2023. Execuția prin spânzurare, care a urmat unui proces penal complet și confirmării verdictului de către Curtea Supremă a Iranului, subliniază conflictul ascuns în creștere dintre Teheran și Tel Aviv. „Esmaeil Fekri, un agent al Mossad dovedit vinovat de crimele capitale de «corupţie pe pământ» a fost spânzurat după încheierea procedurii judiciare”, a informat site-ul Mizan Online, legat de puterea judecătorească de la Teheran.

UPDATE Echipele de salvare și militarii căutau luni dimineața printre dărâmături și străzi pline de moloz în Tel Aviv, într-o zonă în care au lovit 4 rachete balistice lansate de Iran în timpul nopții. Locuitorii afirmă că a fost cel mai puternic atac pe care l-a îndurat orașul de decenii, potrivit unui reportaj difuzat de CNN, conform HotNews. O femeie a spus că „a simțit impactul” loviturilor din pivnița în care se adăpostea. „Am ieșit foarte încet pentru că ne era frică”, a declarat ea pentru corespondentul CNN Jeremy Diamond, adăugând că „clădirile se prăbușeau în timp ce mergeam”. „Mirosea a fum… a trebuit să-mi acopăr nasul cu tricoul. A trebuit să mergem pe jos pe stradă ca să ne asigurăm că nu-l inhalăm”, a mai spus ea. „Aceasta este, cu adevărat, cea mai gravă violență adusă de rachete cu care s-a confruntat Tel Aviv-ul de la cel puțin Războiul din Golf din 1991, când orașul a fost ținta rachetelor Scud”, subliniază CNN, după discuțiile cu rezidenții.

video: yt/Associated Press

UPDATE Pe măsură ce Israel și Iran fac schimb de focuri mortale într-una dintre cele mai intense escaladări din ultimii ani, o țară pare să privească de pe margine. Un videoclip care circulă pe rețelele de socializare surprinde scene aproape ireale, presupus filmate de pe terasa unui bar din Beirut, Liban, unde oamenii continuă să petreacă în timp ce rachetele brăzdează cerul nopții. În clipul distribuit pe scară largă pe platforma X, un muzician de la un hotel cântă la trompetă, în timp ce oaspeții se ridică de la mese, lăsând farfuriile deoparte, pentru a filma momentul cu telefoanele. În fundal, un DJ continuă să pună muzică.

video: x/WarMonitors

UPDATE Ofensiva aeriană lansată de Israel a luat prin surprindere autoritățile de la Teheran și a semănat panică printre civili. Locuitorii își părăsesc casele, caută adăpost sau, pur și simplu, speră că vor scăpa cu viață, scrie The Guardian, conform Adevărul. Nahid (numele au fost modificate pentru protejarea identității interlocutorilor publicației), o tânără de 25 de ani care lucrează în domeniul financiar, își apasă telefonul de piept: „Este un masacru. Exploziile nu se mai opresc. Copiii plâng, iar noi simțim cum moartea plutește în aer”. Este a patra zi de confruntări între Iran și Israel, într-un conflict care escaladează de la o oră la alta. Duminică, în ciuda promisiunilor oficiale de control și ordine, capitala iraniană s-a transformat într-un oraș sub asediu. Rachetele israeliene au lovit clădiri guvernamentale și zone rezidențiale, iar sute de oameni au fost răniți. Cel puțin 138 de morți au fost confirmați neoficial, însă autoritățile nu oferă cifre clare. În replică, Iranul a atacat o rafinărie de petrol din Israel și a avariat o parte a rețelei de electricitate. Războiul nu mai este doar o dispută geopolitică — a intrat în casele oamenilor, le-a strivit rutina și i-a obligat să se transforme, peste noapte, în refugiați în propria țară. „Noi nu avem adăposturi. Nici în Teheran, nici în alte orașe. Nu ne-a pregătit nimeni pentru așa ceva,” a declarat Mehdi Chamran, președintele Consiliului Municipal, într-o intervenție la televiziunea publică. Autoritățile au anunțat că vor deschide stațiile de metrou și școlile pentru a servi drept refugii temporare.

UPDATE Serviciile de urgenţă israeliene au raportat luni cinci morţi şi 92 de răniţi, într-un bilanţ actualizat al atacurilor iraniene din timpul nopţii, transmite News.ro. Acest nou număr bilanţ ridică la 18 numărul total de persoane ucise în Israel de la primele atacuri iraniene, care au avut loc vineri, potrivit serviciilor de urgenţă şi poliţiei. În Iran, atacurile israeliene au lăsat cel puţin 224 de morţi şi peste 1.000 de răniţi, a anunţat duminică Ministerul Sănătăţii din Iran, dar unele surse vorbesc despre un bilanţ şi mai mare.

video: yt/Reuters

UPDATE Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a convocat pentru marți o reuniune specială a miniștrilor de externe ai blocului comunitar pentru a discuta despre conflictul dintre Israel și Iran, a anunțat duminică un membru al cabinetului său, transmite Agerpres. 
Având în vedere gravitatea situației din Orientul Mijlociu, cei 27 sunt invitați să își coordoneze eforturile pentru a reduce tensiunile, a adăugat oficialul.

UPDATE Portavionul american USS Nimitz a părăsit Marea Chinei de Sud luni dimineaţă îndreptându-se spre vest, potrivit datelor de pe site-ul de urmărire a navelor Marine Traffic, iar recepţia pentru escala sa planificată într-un port din centrul Vietnamului a fost anulată, relatează Reuters, conform News.ro. 

UPDATE Mohammed Kazemi, șeful Organizației de Informații a Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), una dintre cele două principale agenții de informații din Iran, a fost ucis într-un atac israelian asupra capitalei Teheran, transmite Mediafax. Pe lângă Mohammed Kazemi, în același atac și-au pierdut viața adjunctul său, Hassan Mohaqiq, precum și un alt ofițer de informații, Moshen Bagheri. Moartea lui Mohammed Kazemi marchează o pierdere semnificativă pentru Iran, acesta fiind unul dintre cei mai influenți lideri ai serviciilor secrete ale regimului, conform SkyNews.

UPDATE Israelul a continuat luni atacurile asupra Iranului pentru a patra noapte consecutivă, afirmând că vizează baze de rachete sol-sol, după ce a bombardat capitala, oraşul sfânt Mashhad, situat în extremitatea nord-estică a ţării, precum şi instalaţii militare din vest. Teheranul a ripostat cu noi atacuri cu rachete, relatează AFP, conform News.ro. În Iran, atacurile israeliene au provocat cel puţin 224 de morţi şi peste o mie de răniţi începând de vineri, a anunţat duminică Ministerul Sănătăţii. Pe partea israeliană, bilanţul atacurilor iraniene de vineri este de 13 morţi şi 380 de răniţi, potrivit poliţiei şi serviciilor de urgenţă.

video: yt/Associated Press

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe a declarat că studenții sunt relocați cu ajutorul ambasadei în locuri mai sigure din Iran, transmite Mediafax. India a început relocarea cetățenilor săi, inclusiv a studenților, din zonele cu risc ridicat din Iran, pe fondul escaladării ostilităților dintre Iran și Israel. Pe măsură ce tensiunile au crescut, ministrul indian de externe a confirmat luni că ambasada sa din Teheran lucrează pentru a asigura siguranța cetățenilor indieni. „Ambasada Indiei la Teheran monitorizează în permanență situația de securitate și angajează studenții indieni din Iran pentru a le asigura siguranța”, se arată într-o declarație a Ministerului Afacerilor Externe.

UPDATE Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că speră ca Israelul şi Iranul să poată ajunge la un acord, dar a spus că uneori ţările trebuie să se lupte mai întâi, relatează Reuters, conform News.ro. În declaraţiile făcute reporterilor la plecarea spre summitul G7 din Canada, Trump a afirmat că Statele Unite vor continua să sprijine apărarea Israelului, dar a refuzat să spună dacă a cerut aliatului să întrerupă atacurile asupra Iranului. „Sper că se va ajunge la un acord. Cred că este momentul pentru un acord şi vom vedea ce se va întâmpla. Uneori trebuie să se lupte, dar vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat Trump.

UPDATE Atacurile aeriene iraniene din noaptea de duminică spre luni au provocat pagube lângă ambasada SUA din Israel. Ambasada rămâne închisă, a anunţat ambasadorul american, transmite Mediafax. Mike Huckabee, ambasadorul lui Donald Trump în Israel, a declarat că ambasada SUA din Tel Aviv va rămâne închisă, potrivit Sky News. Atacurile aeriene nocturne au provocat pagube lângă sediul ambasadei. Pagubele sunt „minore”, a spus diplomatul american. Mike Huckabee a adăugat că nu au existat răni în rândul personalului american în timpul atacurilor.

UPDATE Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost evacuat într-un buncăr subteran din nord-estul Teheranului, la câteva ore după ce Israelul şi-a început, vineri, loviturile, relatează Iran International, citând două surse informate din interiorul ţării, transmite News.ro. Iran International este un post de televiziune cu sediul la Londra care se adresează diasporei iraniene. Khamenei se află împreună cu întreaga sa familie, inclusiv cu fiul său Mojtaba, în adăpostul din Lavizan, spun sursele. El s-a adăpostit în acest buncăr şi atunci când Iranul a lansat atacurile asupra Israelului în aprilie şi octombrie 2024. Atunci, Mojtaba a fost alături de el, dar doi dintre fiii săi, Masoud şi Mostafa, nu erau cu el.

UPDATE Israelul a atacat duminică sediul Ministerului iranian de Externe din Teheran, rănind mai mulți civili, potrivit unei surse din cadrul Ministerului de Externe. Ministrul adjunct de externe iranian Saeed Khatibzadeh a declarat pentru agenția de presă iraniană Mehr că armata israeliană a lansat un atac „brutal” asupra uneia dintre clădirile ministerului, transmite EFE, conform Agerpres. „Mai mulți civili au fost răniți în atac, inclusiv unii dintre colegii mei, care au fost duși la spital”, a declarat el pentru acest organism de presă despre ceea ce el consideră „o crimă de război evidentă”.

UPDATE Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat duminică dezacordul faţă de posibilitatea, invocată anterior de omologul său american Donald Trump, ca liderul rus Vladimir Putin să poată juca un rol de mediator în conflictul dintre Israel şi Iran, relatează AFP, conform News.ro. „Nu cred că Rusia, care este angajată astăzi într-un conflict de mare intensitate şi care a decis de mai mulţi ani să nu respecte Carta Naţiunilor Unite, poate fi un mediator, în niciun fel”, a declarat preşedintele francez în timpul vizitei sale în Groenlanda.

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat că SUA s-ar putea implica în războiul dintre Israel și Iran, după ce a avertizat că „întreaga forță și putere” a armatei țării sale va fi gata de ripostă, scrie The Times, conform Digi24. Amenințând cu o acțiune militară directă împotriva Iranului, el a scris pe site-ul său Truth Social: „Dacă suntem atacați în vreun fel sau formă de către Iran, întreaga forță și putere a Forțelor Armate ale SUA se va abate asupra voastră la niveluri nemaivăzute până acum.” El a adăugat ulterior: „Nu suntem implicați în asta. Este posibil să ne implicăm”. Cu toate acestea, Trump a sugerat că el crede că discuțiile privind programul nuclear al Iranului, care au fost oprite vineri când au început atacurile Israelului, sunt încă în desfășurare.

UPDATE Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a anunțat duminică uciderea șefului serviciilor secrete ale Gărzii Revoluției iraniene, Mohamad Kazemi, și a adjunctului acestuia, Hassan Mohaqeq, la Teheran, transmit AFP și EFE, conform Agerpres. „Acum câteva momente i-am prins pe șeful serviciilor de informații și pe adjunctul său la Teheran, pentru că acum piloții noștri sunt deasupra cerului (orașului) și atacăm situri militare și nucleare”, a declarat Netanyahu într-un interviu acordat Fox News.

UPDATE Președintele Donald Trump a respins un plan prezentat de Israel către SUA pentru asasinarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, informează AP citând un oficial familiarizat cu subiectul, transmite Mediafax. Administrația Trump încearcă să împiedice ca operațiunea militară a Israelului, menită să neutralizeze programul nuclear al Iranului, să degenereze într-un conflict și mai amplu. Planul de asasinare a lui Khamenei e văzut ca un factor de escaladare majoră, cu potențialul de a destabiliza întreaga regiune. „Au ucis iranienii vreun american până acum? Nu. Până nu o fac, nici măcar nu discutăm despre a viza conducerea politică”, a declarat un oficial de rang înalt din administrația americană pentru Reuters.

UPDATE Iranul a informat mediatorii Qatar şi Oman că nu este dispus să negocieze un armistiţiu în timp ce se află sub atacul Israelului, a declarat duminică pentru Reuters un oficial informat cu privire la comunicările dintre părţi, în contextul în care cele două ţări inamice au lansat noi atacuri şi au alimentat temerile privind extinderea conflictului, transmite News.ro. „Iranienii au informat mediatorii din Qatar şi Oman că vor purta negocieri serioase numai după ce Iranul va fi răspuns la atacurile preventive israeliene”, a declarat oficialul, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

UPDATE Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cerut duminică, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele SUA, Donald Trump, „acțiuni urgente” pentru a preveni transformarea conflictului fără precedent dintre Israel și Iran într-unul regional, transmite France Presse, conform Agerpres. „Președintele Erdogan a salutat recentele declarații ale președintelui american Trump privind soluționarea conflictului dintre Israel și Iran (...) și a subliniat necesitatea unei acțiuni urgente pentru a preveni o catastrofă care ar putea cuprinde întreaga regiune”, a comunicat Președinția turcă într-un comunicat.

Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova și zi crucială pentru viitorul Ucrainei. Oficialii europeni negociau înaintea Consiliului European de joi de la Bruxelles un compromis de ultim moment pentru a oferi Ucrainei miliardele de euro de care are nevoie pentru a-și finanța războiul, dar și cheltuielile de zi cu zi, scriu Reuters și Politico. „Trebuie să găsim o soluție astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen. „Nu vom părăsi Consiliul European fără o soluție pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani.” Volodimir Zelenski avertizează că absenţa unei decizii asupra activelor ruse îngheţate va fi „o mare problemă” pentru Ucraina. Totodată, se declară deschis pentru alegeri, dar anunță două condiții.

Între timp, Rusia a lansat un atac amplu contra Ucrainei, folosind zeci de drone. Deși apărarea aeriană a interceptat majoritatea dronelor, au fost raportate pagube la infrastructura civilă și mai mulți civili au fost răniți. Totodată, Estonia susţine că trei grăniceri ruşi au pătruns ilegal pe teritoriul său. După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război, notează Wall Street Journal (WSJ). Mai mult, Rusia ar putea fi declarată stat sponsor al terorismului în SUA.

UPDATE Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova. Activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca-Maiaki Udobnoe și Tudora-Starokazacie este sistată, după ce, în jurul orei 16.00, drone cu încărcătură explozivă au lovit podul peste Nistru situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe din Ucraina. Momentul atacului a fost surpins de internauți, care au postat imagini pe rețelele de socializare. Presa din Ucraina scrie că o femeie ar fi decedat, iar trei copii au fost răniți. Informația nu a fost însă confirmată de surse oficiale. În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată, informează Poliția de Frontieră. Zeci de șoferi au rămas blocați în cozi kilometrice la ieșirea din regiune, în zona localității Maiaki. Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în această zonă și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”. „Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean. În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru. Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev. Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei. Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”. El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa, scrie Mediafax.

UPDATE Liderii UE au convenit în cadrul summitului de joi de la Bruxelles să lucreze la opțiunea de finanțare a Ucrainei în perioada 2026-2027 prin utilizarea activelor rusești înghețate, mai degrabă prin împrumuturi comune, potrivit anunțului făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk, citat de Reuters.

UPDATE Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări. Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters. „Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW - din SUA) se află în centrul unui scandal din cauza manipulării unei hărți interactive a frontului din Ucraina - transmite postul public ucrainean Suspilne, relatează Rador Radio România. Un angajat al acestui centru american de analiză ar fi introdus date false despre înaintarea trupelor ruse în orașul Mirnohrad, regiunea Donețk, pentru a influența rezultatele pariurilor pe platforma Polymarket - scrie publicaţia "Responsible Statecraft", citând o investigaţie "404 Media". Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie. Pe platforma Polymarket, utilizatorii pariau dacă Rusia va ocupa Mirnohrad înainte de lăsarea întunericului, majoritatea considerând acest lucru puțin probabil. Totuși, în timpul nopţii, cineva cu acces la administrarea hărților ISW a modificat indicațiile, marcând o intersecție cheie ca fiind deja "ocupată de ruși", fără dovezi reale ale unei astfel de înaintări a armatei Rusiei. Datorită acestei modificări, câțiva investitori care au făcut pariuri riscante au obținut profituri de până la 33.000%. În total, utilizatorii au investit aproximativ 1,3 milioane de dolari pe această piață. Dimineața următoare, modificarea de pe hartă a fost eliminată, dar plățile către câștigători fuseseră deja efectuate, scrie Știripesurse.

UPDATE Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obţine detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înţelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare. Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post. El a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială. Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în următoarele 60-90 de zile”. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Rusia folosește regiunea Kaliningrad nu numai ca bază militară, ci ca instrument de presiune strategică asupra NATO și Europei, a explicat fostul șef al serviciilor de informații din Lituania. Potrivit lui Darius Jurgelevičius, riscul unei escaladări, inclusiv cu componentă nucleară, nu mai poate fi ignorat de oficialii Europei. Poziția enclavei, între Polonia și Lituania, cu acces direct la Marea Baltică, îi oferă Rusiei un avantaj strategic major. „Kaliningrad se află printre primele trei scenarii posibile pentru o confruntare NATO–Rusia. Este un pretext realist pentru justificarea unei escaladări militare”, a declarat joi Jurgelevičius, într-un interviu pentru Kyiv Post.

UPDATE Analiștii militari ucraineni de la DeepState avertizează că forțele ruse au înregistrat noi avansuri în estul regiunii Donețk, apropiindu-se de Myrnohrad și continuând presiunea în direcția orașului Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Este una din mizele schimburilor diplomatice aflate în desfășurare între Washington și Moscova: sfârșitul războiului din Ucraina ar putea însemna încetarea rapidă a izolării economice a Rusiei față de Occident. Wall Street Journal afirmă, în orice caz, că acesta este unul dintre subiectele de dialog cele mai avansate, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că discursul său, înregistrat de la Kupiansk, la foarte mică distanță de front, a avut un impact semnificativ asupra partenerilor internaționali, inclusiv asupra Statelor Unite. El a făcut aceste remarci în timp ce răspundea la întrebări despre dacă partenerii au văzut discursul său de la Kupiansk, dacă au înțeles că dictatorul rus Vladimir Putin minte cu privire la situația actuală de pe front și dacă discursul a influențat negocierile, relatează Ukrinform. 

UPDATE „Nu există un act de apărare europeană mai important decât sprijinirea apărării Ucrainei. Următoarele zile vor fi cruciale pentru asigurarea acestui lucru”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European, în ajunul summitului.

UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să aleagă între „bani astăzi sau sânge mâine”, în contextul în care liderii blocului comunitar se reunesc pentru a vota utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, relatează Independent.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis un avertisment dur liderilor europeni înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe fondul unei noi escaladări militare. Președintele Ucrainei spune că Rusia nu dă semne că vrea pacea și se pregătește să continue războiul și anul viitor, în timp ce, potrivit Sky News, trei persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra unui port din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Kievul va avea „o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse îngheţate pentru a finanţa un ajutor pentru Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit, joi, la Bruxelles, pentru a convinge liderii europeni să adopte o decizie politică privind transferul către Ucraina a activelor rusești înghețate. Este vorba despre circa 200 de miliarde de euro, care sunt critic necesare Kievului pentru apărare și pentru viitoarea reconstrucție. 

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia cu un rezultat neașteptat care, potrivit presupunerilor expertului, este discutat în cadrul părții secrete a negocierilor. O „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea apărea în intervalul dintre februarie și aprilie 2026, în timp ce 90% din negocierile care au avut loc și continuă să aibă loc rămân cu ușile închise — aceasta este opinia exprimată pentru TSN.ua de către politologul Volodimir Fesenko.

UPDATE Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul 2026, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru alianțele din Europa și pentru Ucraina. Decizia contrazice profund mesajele recente transmise de președintele Donald Trump. Congresul Statelor Unite a aprobat miercuri Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026, documentul anual care stabilește prioritățile de securitate și bugetul apărării americane, scrie NewsWeek.

UPDATE Trei persoane, inclusiv doi membri ai echipajului unei nave de marfă, au fost ucise în atacuri cu drone ucrainene, joi noapte, asupra portului rusesc Rostov-pe-Don și a orașului Bataisk din sudul regiunii Rostov, a declarat guvernatorul local.

UPDATE Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal.

UPDATE Trimisul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, este așteptat să viziteze Miami în acest weekend pentru discuții cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și consilierul și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, cu privire la planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat un oficial al Casei Albe și o sursă bine informată, relatează Axios. Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruși concluziile celei mai recente runde de discuții, în condițiile în care Moscova nu și-a schimbat semnificativ poziția, afirmă surse citate de Politico.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că, dacă țările alianței nu își vor respecta angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare, Rusia ar putea deveni mai puternică decât ele în câțiva ani, potrivi BBC. Într-un interviu acordat BBC Radio, Rutte a comentat și recentele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin cu privire la intenția sa de a cuceri teritoriile ucrainene, pe care Rusia le numește „teritoriile sale istorice”. Rutte a calificat drept „nebunie” faptul că dorința lui Putin de a-și realiza „ideea istorică de a recâștiga influența în Ucraina” sau în întreaga fostă Uniune Sovietică a dus deja la moartea sau rănirea a 1,1 milioane de ruși.

UPDATE Președintele ucrainean a menționat că semnalele pe care le transmite Putin nu sunt deloc noi. „El nu vrea să încheie războiul. Întrebarea este dacă îl poate continua. Aceasta depinde deja de parteneri, de presiunea lor sancționară și diplomatică. Acum, colegii americani afirmă că Putin este pregătit pentru încheierea războiului. Atât în mod public, cât și în formate nepublice. Noi susținem inițiativele americanilor” – a adăugat președintele Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este de acord cu toate elementele posibilelor viitoare acorduri, existând, printre altele, diferențe privind problema teritorială, finanțarea activelor înghețate etc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și acțiunile coordonate ale aliaților pot împiedica regimul de la Kremlin să continue războiul în același ritm în anul care urmează. „Nu cred că economia lui Putin este capabilă să susțină acest război la aceeași intensitate ca înainte. Dacă sancțiunile vor funcționa cu adevărat şi Statele Unite vor fi cinstite și transparente, iar Putin va încetini acum diplomatic acest val, SUA vor exercita o presiune mai mare asupra lui” – a afirmat Zelenski, joi, la o discuție cu presa, notează Rador.

UPDATE Comisia Dunării a creat un registru al pagubelor cauzate de agresiunea rusă în regiunea Dunării de Jos și a constatat încălcări ale Convenției de la Belgrad – a anunţat vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksi Kuleba. Potrivit acestuia, la cea de-a 104-a sesiune a organizației, cele mai multe state membre au susținut decizia inițiată de Ucraina privind crearea unui astfel de registru special al pagubelor provocate de Rusia în zona dunăreană, notează Rador.

UPDATE „O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a scris guvernatorul Ihor Tabureț pe aplicația de mesagerie Telegram. Conform acestuia, atacul a vizat infrastructura critică, iar o parte a principalului oraș al regiunii a rămas fără energie electrică. Totodată, mai mult de 12 case au fost avariate în urma bombardamentului. Armata ucraineană a precizat că Rusia a lansat în total 82 de drone asupra Ucrainei în cursul nopții, iar forțele ucrainene au reușit să neutralizeze 63 dintre ele, potrivit News.ro.

UPDATE Armata rusă a lansat 82 de drone, inclusiv drone de tip Shahed sau Gerbera asupra regiunilor Cerkasî, Odessa, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Sumî, au anunțat Forțele Aeriene Ucrainene, punctând că 63 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ucrainene. În regiunea Sumî, o dronă a provocat daune infrastructurii civile, rănind o persoane. În regiunea Odesa au fost avariate un bloc rezidențial și o școală, fiind rănite șapte persoane. Șase au primit îngrijiri la fața locului, a șaptea fiind internată în stare moderată. Regiunea Nikolaev a fost vizată de atacuri asupra infrastructurii energetice, care au provocat întreruperi de curent, fără să fie anunțate victime. În regiunea Cerkasî, în orașul Krivoi Rog, dronele au au lovit zone rezidențiale, declanșând incendii și rănind două persoane.

UPDATE Compania rusă ZaVOZ, specializată în proiectarea de echipamente militare, a anunţat joi că începe producţia în masă a unei noi uniforme de camuflaj care va permite soldaţilor să treacă nedetectați de dronele inamice, chiar şi de cele echipate cu camere cu infraroșu, informează EFE.

UPDATE Congresul Statelor Unite este acum scena unei confruntări politice și morale majore, după ce un proiect de lege bipartizan ar putea desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului. Inițiativa vizează în special răpirea copiilor ucraineni și atacurile asupra populației civile. Legiuitorii americani dezbat intens desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, într-un moment în care războiul brutal al Ruiei din Ucraina continuă să facă zilnic victime în rândul populației nevinovate și în special în rândul copiilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Vânzările de medicamente pentru mahmureală în Rusia au crescut cu 27% între ianuarie şi octombrie 2025, atingând un maxim al ultimilor trei ani, o situaţie pe care companiile farmaceutice ruseşti o atribuie creșterii concurenței şi unei tendințe tot mai mari în rândul ruşilor către un stil de viaţă mai sănătos, relatează joi agenția EFE.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat joi condamnarea la 13 ani de închisoare a lui Hayden Davies, un cetățean britanic în vârstă de 30 de ani, acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei împotriva Rusiei, notează Reuters. Potrivit Procuraturii Generale al Rusiei, Davies a fost judecat de o instanță din Donețk-ul ocupat. Acesta ar fi ajuns în Ucraina în august 2024. Acesta a intrat în Legiunea Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, ar fi participat la procesul de instrucția și ar fi luptat împotriva armate ruse în Donețk. Procuratura mai anunță că britanicul ar fi fost capturat de trupele ruse în iarna anului 2024, fiind înarmat cu o pușcă de asalt americană și muniție. 

UPDATE Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior. Democrația este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalți îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro. Wolton spune că a fost surprins de amploarea înțelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcția politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.

UPDATE Luna trecută, liderul de la Kremlin a confirmat că Rusia a început deja demersurile pentru producția de serie a sistemului Oreșnik. Putin a lăudat anterior puterea de distrugere a rachetei, comparând-o cu cea a unei arme nucleare și susținând că este imposibil de interceptat, deși unii experți internaționali s-au arătat sceptici față de aceste afirmații. „Până la sfârșitul acestui an, noul sistem de rachete hipersonice cu rază medie de acțiune Oreșnik va fi introdus în serviciul de luptă”, a declarat Putin miercuri, în cadrul unei reuniuni extinse cu înalți oficiali militari la Moscova. Mai mult, Rusia intenționează să desfășoare acest sistem și pe teritoriul statului vecin Belarus, care are granițe comune atât cu Ucraina, cât și cu state membre NATO. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a confirmat recent că rachetele Oreșnik vor intra în serviciu de luptă în țara sa până la finalul anului 2025. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că raza de acțiune a acestor rachete reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Europe. El a solicitat guvernelor occidentale să impună sancțiuni drastice companiilor rusești implicate în dezvoltarea acestei noi tehnologii militare, notează Realitatea.

UPDATE  Estonia a început instalarea primelor buncăre militare în secțiunea sud-estică a frontierei sale cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un amplu proiect defensiv comun al statelor baltice, potrivit Onet. Noile structuri subterane vor constitui nucleul unui sistem de fortificații menit să întărească flancul estic al NATO în regiune.

UPDATE Trei grăniceri ruşi au trecut ilegal în teritoriul Estoniei miercuri, a anunţat Ministerul estonian de Externe, relatează dpa. Potrivit ministerului, cei trei au traversat linia de control între Estonia şi Rusia pe un dig de protecţie de pe râul Narva, conform Agerpres. Cei trei au ajuns la faţa locului cu un vehicul cu pernă de aer, apoi au mers pe jos de-a lungul digului, după care s-au întors la vehiculul lor şi au trecut înapoi pe partea rusă. Ministerul a publicat o înregistrare video înregistrată de o cameră de supraveghere de la locul incidentului, care a avut loc lângă satul Vasknarva. Ministrul de interne estonian Igor Taro a afirmat că motivele grănicerilor ruşi sunt neclare.