SUA s-au opus unei declarații puternice privind Ucraina, care ar condamna Rusia, la summitul G7 din Canada, comentează AFP. Ceilalți șase membri ai G7 au convenit asupra unui „limbaj ferm”, dar o declarație comună ar fi necesitat acordul SUA, potrivit unei surse guvernamentale canadiene. Totuși, UE și aliații săi sunt pregătiți să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, a declarat președintele francez Emmanuel Macron în marja summitului Grupului celor Șapte (G7).

Între timp, crește bilanțul atacului sângeros al Rusiei. Drone și rachete balistice rusești, care au vizat Kievul, au omorât 23 de persoane și au rănit cel puțin 134, a raportat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență. Totodată, războiul din Orientul Mijlociu și războiul dintre Rusia și Ucraina au escaladat, iar Apti Alaudinov, unul dintre generalii de top ai lui Vladimir Putin, a făcut o declarația alarmantă, pe Telegram: „Al Treilea Război Mondial a început deja”.

UPDATE Înalți oficiali ucraineni au discutat cu omologii lor americani despre posibilitatea de a sprijini proiecte de apărare în Ucraina în cadrul unui fond comun de investiții înființat în luna mai, declară miercuri primul viceprim-ministru al Kievului, Yulia Svyrydenko. Kievul urmărește să obțină sprijin din partea Washingtonului, care a fost principalul său susținător militar, în timp ce încearcă să pună capăt războiului cu Rusia, aflat acum în al patrulea an, potrivit Reuters.

UPDATE UE l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Bruxelles pentru a cere explicații după ce o diplomată româncă care lucra pentru Serviciul European de Acțiune Externă a fost atacată luna trecută în orașul Vladivostok, a declarat miercuri o purtătoare de cuvânt a executivului european. „Condamnăm orice act de violență împotriva diplomaților UE”, a declarat o purtătoare de cuvânt a executivului UE, citată de Associated Press.

UPDATE Oficialul UE, Kaja Kallas, avertizează că europenii ar putea fi nevoiți să învețe limba rusă dacă Ucraina nu primește mai mult sprijin. Potrivit The Guardian, Kallas subliniază importanța continuării ajutorului pentru Ucraina. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas evidențiază rolul crucial al Ucrainei ca „prima linie de apărare a Europei”, notează Libertatea.

UPDATE Rusia îşi sporeşte prezenţa militară de-a lungul frontierei cu Finlanda la doi ani după ce această ţară nordică a aderat la NATO, a raportat miercuri compania media de stat finlandeză Yle, pe baza unor imagini satelitare obţinute recent, informează agenția de știri dpa.

UPDATE Parlamentul de la Kiev a adoptat miercuri o lege care le permite ucrainenilor să deţină şi cetăţenia altor ţări, informează Reuters; agenţia apreciază că decizia este o încercare de a combate criza demografică agravată de războiul cu Rusia, transmite Agerpres.

UPDATE Zeci de copii din regiunea transnistreană își petrec vacanțele de vară, de aproape un deceniu, în tabăra „Artek” din Crimeea ocupată. Anul 2025 nu e o excepție. În aceste zile, copii din Tighina participă la marcarea a 100 de ani de la fondarea centrului. Asociația Promo-LEX avertizează că prezența acestora în tabără este o formă periculoasă de îndoctrinare și militarizare.

UPDATE Australia a impus pentru prima dată sancţiuni împotriva a 60 de nave din „flota fantomă” utilizată de Kremlin pentru a-şi exporta petrolul și va începe negocieri pentru un parteneriat de securitate şi apărare cu Uniunea Europeană, relatează AFP şi Reuters.

UPDATE Franţa şi Italia îşi unesc forţele la Salonul Aeronautic de la Paris pentru a atrage potenţiali clienţi europeni către noul lor sistem comun de apărare antiaeriană, SAMP-T NG, într-o mişcare strategică menită să reducă dependenţa de armamentul american, informează Financial Times. Consorţiul european MBDA, alături de giganţii din domeniul apărării Thales (Franţa) şi Leonardo (Italia), promovează cu intensitate noua generaţie a sistemului de rachete sol-aer SAMP-T ca o alternativă solidă la celebrul sistem american Patriot, scrie ZF.

UPDATE Poliția slovacă a încercat să-l rețină miercuri, 18 iunie, pe un fost ministru al Apărării și alți foști oficiali în cadrul unei investigații asupra unui ajutor militar pentru Ucraina, relatează presa locală.

UPDATE Ucraina nu va primi o invitație de a deveni membru NATO la summitul care va avea loc la Haga, potrivit ministrului lituanian de externe, Kestutis Budrys, scrie Kyiv Independent.

UPDATE Forţele ruse au capturat aşezarea Novomykolaivka din Sumî, a declarat Ministerul Apărării din Moscova pe Telegram, conform AFP. Regiunea Sumî, situată la frontiera nordică a Ucrainei cu Rusia, a devenit un nou „focar” de conflict. Forţele ruse au lansat atacuri repetate asupra satelor şi poziţiilor militare, sprijinite de drone, bombe planante şi baraje de artilerie, scrie Mediafax.

UPDATE Pentru a bloca dronele de atac rusești de tip Shahed (numite de ruși Geran-2), o echipă tehnică ucraineană a recrutat un spion chinez foarte priceput, transmite cunoscutul jurnalist specializat în apărare David Axe, pe canalul său Trench Art de pe platforma Substack. O parte din aceste vehicule aeriene fără pilot, bruiate cu ajutorul soluțiilor dezvoltate în urma informațiilor și componentelor obținute din China, s-au prăbușit în România și Republica Moldova, scrie TechRider.

UPDATE Rusia este o „amenințare” la adresa securității globale, dar nu are „nicio șansă” dacă statele membre NATO rămân unite, a declarat miercuri șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, citat de Le Figaro.

UPDATE Vladimir Putin a transmis miercuri că Moscova este încă dispusă să medieze confruntarea armată în curs dintre Israel şi Iran, o propunere făcută şi săptămâna trecută de Rusia, dar până acum fără efect. În acelaşi timp, vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a avertizat miercuri că asistenţa militară directă a SUA către Israel ar putea destabiliza radical situaţia din Orientul Mijlociu, transmite News.ro.

UPDATE Rusia pare să profite din plin de actuala escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu. Pe lângă avantajele financiare generate de creșterea prețului petrolului, Moscova își regăsește un rol în diplomația internațională, punându-se în poziția de mediator între Iran, Israel și Statele Unite. În același timp, atenția globală se mută de la războiul din Ucraina către criza din Orientul Mijlociu – o evoluție care servește, cel puțin temporar, intereselor Kremlinului, scrie CNN.

UPDATE Deși Donald Trump și-a schimbat poziția în mod uimitor față de Moscova, așa cum nu a făcut-o niciun președinte american în ultimii 80 de ani, iată că nu există aceleași semnale de la Kremlin. Putin îi dă o lovitură lui Trump, blocând afacerile Statelor Unite din Rusia, cu o mutare dură. O nouă lege este pregătită, iar ea ar anula acordurile de răscumpărare ale firmelor occidentale care au părăsit țara, blocând definitiv accesul companiilor americane și europene în Rusia.Firmele rusești care au preluat mărcile occidentale după invazia din Ucraina se opun revenirii rivalilor lor. Multe companii occidentale și-au vândut operațiunile cu acorduri de răscumpărare după invazia din 2022, potrivit Business Insider, citat de Ziare.com.

UPDATE Congresul Mondial al Viei și Vinului, desfășurat în premieră în Republica Moldova, a fost zguduit de un incident diplomatic. Delegația Ucrainei a anunțat că își întrerupe participarea, în semn de protest față de prezența oficială a Federației Ruse și afișarea drapelului acesteia. Ulterior, simbolurile au fost îndepărtate, iar țara vecină a revenit parțial în program. Ministerul Agriculturii a adus astăzi scuze părții ucrainene și a venit cu explicații.

UPDATE Soldații ucraineni din prima linie spun că de multe ori singura lor șansă de supraviețuire în fața dronelor cu fibră optică care împânzesc câmpul de luptă este să apeleze la mijloace rudimentare precum niște simple puști de vânătoare, relatează Business Insider.

UPDATE Trei persoane au fost rănite după ce dronele rusești au atacat o ambulanță în orașul Herson, au declarat autoritățile orașului. „Rușii au atacat o ambulanță cu o dronă în districtul Korabelnîi din Herson în jurul miezului nopții”, a declarat administrația militară. „Un paramedic în vârstă de 34 de ani și un tehnician medical de urgență în vârstă de 42 de ani au fost răniți. Aceștia au suferit comoții cerebrale, leziuni provocate de explozie și traumatisme craniene închise”, scrie AlephNews.

UPDATE Până la 14 persoane ar putea fi prinse sub dărâmăturile blocului cu nouă etaje din Kiev lovit de o rachetă rusească, a declarat Tîmur Tkacenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, notează Știripesurse. „Nu am mai văzut așa ceva până acum. Este pur și simplu oribil. Când au început să scoată oamenii afară și toată lumea a fost tăiată, bătrâni și copii… Nu știu cât timp vor mai putea continua să ne chinuie pe noi, oamenii obișnuiți”, a spus Viktoriia Vovchenko, în vârstă de 57 de ani, care locuiește în apropiere.

UPDATE Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a îndemnat Uniunea Europeană să continue să reducă plafonarea prețului petrolului rusesc, chiar și fără sprijinul SUA, avertizând că, în caz contrar, tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea duce la creșterea prețurilor și la creșterea veniturilor Rusiei, scrie Mediafax.

UPDATE Reducerea plafonului preţului de vânzare a barilului de petrol rusesc, avută la un moment dat în vedere, nu mai este o prioritate din cauza creşterii preţurilor petrolului, a declarat marţi preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, în marja summitului G7 din Canada, relatează AFP citat de Agerpres.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 17 iunie că summitul G7 a produs rezultate concrete pentru Ucraina, inclusiv un sprijin militar sporit, noi tranșe de ajutor prin utilizarea activelor rusești înghețate și sancțiuni suplimentare care vizează sursele efortului de război al Rusiei, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a părăsit summitul G7 fără a avea o întâlnire bilaterală cu omologul său american, Donald Trump, în contextul în care SUA nu se angajează să ofere sprijin suplimentar Ucrainei, în ceea ce privește armamentul. Națiunile din G7 au încercată să găsească metode pentru soluționarea conflictului din Ucraina, după ce Trump și-a exprimat sprijinul pentru președintele rus, Vladimir Putin, și a părăsit întâlnirea prematur din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Un oficial canadian a dezvăluit că Ottawa a renunțat la planul G7 de a emite o declarație despre războiul din Ucraina, în urma rezistenței din partea Statelor Unite, scrie Gândul.

UPDATE O angajată a reprezentanței UE în Rusia a fost bătută în Vladivostok, anunță Deutsche Welle. Ea se afla acolo într-o călătorie de afaceri. La 26 mai, în jurul orei 07:00, diplomatul a părăsit hotelul pentru o plimbare. O mașină a oprit în fața ei și au coborât doi bărbați. Aceștia au început să o amenințe și să o bată. După incident, fata a fost scoasă din Federația Rusă, a raportat revista Spiegel, citând cercurile diplomatice ale UE, relatează DW.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un s-a întâlnit marți în Phenian cu cel mai înalt consilier prezidențial de securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, și a discutat despre o „operațiune militară specială” în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina, a raportat miercuri mass-media de stat, citată de Reuters.

UPDATE Drone și rachete balistice rusești, care au vizat capitala în cursul nopții de 17 iunie, au omorât 21 de persoane și au rănit cel puțin 134, a raportat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență. De asemenea, au fost raportate pagube ale infrastructurii civile în tot orașul, scrie Mediafax.

UPDATE Keith Kellogg, trimisul administraţiei Trump pentru Ucraina şi Rusia, intenţionează să se deplaseze în Belarus în zilele următoare pentru a se întâlni cu preşedintele ţării, potrivit a patru surse informate cu privire la această chestiune, în contextul în care negocierile de încetare a focului dintre Ucraina şi Rusia rămân în impas, relatează Reuters. Agenda exactă a întâlnirii nu este clară, deşi Kellogg a descris în privat această călătorie ca un pas care ar putea ajuta la reluarea negocierilor de pace menite să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, au declarat două dintre surse.

UPDATE Biroul de Stat pentru Investigații (DBR) din Ucraina a demascat o schemă de corupție la scară largă în aprovizionarea armatei. Un grup criminal din Odesa a furat aproape 6 milioane de grivne, circa 130.000 de euro, din fondurile destinate hranei pentru militari, transmite radiodifuzorul public TSN.

UPDATE Când Israelul a lansat operațiunea „Leul care se ridică”, oficialii ruși au descris escaladarea actuală din Orientul Mijlociu ca fiind „alarmantă” și „periculoasă”. În ciuda acestui adevăr, mass-media rusă s-a grăbit să sublinieze potențialele aspecte pozitive pentru Moscova, scrie BBc, citat de ziare.com. Cu cât operațiunea militară a Israelului durează mai mult, cu atât crește conștientizarea faptului că Rusia are mult de pierdut din evenimentele actuale. „Escaladarea conflictului comportă riscuri grave și costuri potențiale pentru Moscova”, a scris luni politologul rus Andrei Kortunov în cotidianul economic Kommersant. Rămâne faptul că Rusia nu a fost în măsură să împiedice un atac masiv al Israelului asupra unei țări cu care, în urmă cu cinci luni, [Rusia] a semnat un parteneriat strategic global. Este clar că Moscova nu este pregătită să depășească declarațiile politice de condamnare a Israelului, nu este pregătită să acorde Iranului asistență militară”, spune acesta.

UPDATE Generalul Apti Alaudinov, 51 de ani, apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a afirmat că „Al Treilea Război Mondial a început deja” și a cerut mobilizarea trupelor, transmite publicația Gazeta. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu și al conflictului în desfășurare dintre Rusia și Ucraina, notează Libertatea. Alaudinov a cerut mobilizarea trupelor ruse: „Trebuie să declarăm mobilizarea. Trebuie să pregătim în avans cel puțin jumătate de milion de oameni. Realist, un milion de oameni. Nimeni să nu îndrăznească să se joace cu noi așa cum au făcut-o cu Iranul”. „Deocamdată, cred că nu este nevoie de așa ceva, nu este nevoie de mobilizare”, a reacționat Viktor Zavarzin, membru al Comitetului de Apărare al Dumei de Stat, pentru RTVI.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că noua versiune a planului SUA de a pune capăt războiului cu Rusia nu impune Ucrainei să renunțe oficial la statutul de membră a NATO, o solicitare majoră a Moscovei, informează miercuri AFP, conform Agerpres. Doi ofițeri de poliție şi un civil au fost ucişi miercuri într-un atac cu bombă asupra unui vehicul de patrulare rutieră în sudul Moscovei, acesta fiind al doilea atentat din capitala Rusiei în ultimele trei zile, informează Agerpres.

Președintele Rusiei nu este pe punctul de a câștiga războiul din Ucraina. În schimb, Vladimir Putin speră că Statele Unite și aliații lor se vor convinge singuri că Ucraina nu mai poate rezista și că sprijinul pentru Kiev este inutil. Aceasta este, pe scurt, strategia Kremlinului, avertizează senatori americani într-o analiză publicată de The Washington Post. Între timp, Le Monde scrie că rușii ocolesc sancțiunile occidentale cu pașapoarte românești obținute cu acte false, iar publicația Liberation notează că „Donald Trump și Vladimir Putin cântă pe aceeași voce contra UE”.

UPDATE Un sondaj publicat de Centrul Levada din Rusia arată cel mai scăzut nivel de sprijin din partea rușilor pentru continuarea războiului de la începutul invaziei rusești din Ucraina. Majoritatea respondenților s-au declarant în favoarea negocierilor de pace, schimbarea de opinie fiind pusă pe seama presiunilor economice crescute și a oboselii sociale. Potrivit sondajului Levada, în decembrie 2025, aproape jumătate dintre respondenți (49%) au urmărit situația din Ucraina „foarte” sau „destul de atent”, o treime dintre respondenți (33%), au acordat puțină atenție războiului, iar 18% nu au urmărit deloc evenimentele. Deși nivelul de atenție acordat situației din Ucraina nu s-a schimbat aproape deloc în ultimul timp, s-a modificat în schimb percepția rușilor privind încetarea războiului, scrie Gândul.

UPDATE Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene provoacă o scădere a exporturilor de alimente din Ucraina. Economiștii susțin că există riscul apariției unei crize alimentare mondiale, mai ales că în numeroase zone este penurie de alimente, potrivit Mediafax.

UPDATE Dmitri Peskov a fost rugat să comenteze declarația reprezentantului permanent al SUA la NATO, Matthew Whitaker, potrivit căreia, în negocierile cu Ucraina, „mingea este în terenul Rusiei”, iar SUA doresc să înțeleagă ce este dispusă Rusia să facă pentru a ajunge la o soluționare. „Toți parametrii cheie ai poziției părții ruse sunt bine cunoscuți de colegii noștri din Statele Unite. (…) Acum [sarcina este] să ne formulăm poziția ulterioară și să continuăm contactele în cel mai apropiat timp”, a spus reprezentantul Kremlinului. Peskov a mai adăugat că, în etapa actuală a procesului de pace, orice comentarii publice făcute prin intermediul mass-media sunt nepotrivite.

UPDATE „Mingea este acum în terenul Rusiei”, a fost mesajul transmis de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski când a prezentat rezultatul săptămânilor de negocieri cu partea americană pentru un „proiect de acord” acceptabil pentru Kiev, menit să pună capăt invaziei lansate de Moscova acum aproape patru ani, scrie Le Monde.

UPDATE Ucraina face primii pași concreți în pregătirea unui posibil scrutin, chiar dacă războiul declanșat de Rusia este departe de a se fi încheiat. Comisia Electorală Centrală de la Kiev a reluat, pe 23 decembrie, activitatea de actualizare a Registrului de stat al alegătorilor, pentru prima dată de la începutul invaziei pe scară largă, scri kyivindependent.com.

UPDATE Kremlinul a anunțat miercuri că pregătește un răspuns la propunerile elaborate de SUA și Ucraina pentru încheierea războiului. „Emisarul Kremlinului pentru probleme economice, Kiril Dmitriev, i-a transmis deja lui Vladimir Putin detaliile negocierilor cu Statele Unite privind planul de pace, în urma întâlnirii de la Miami. În prezent, Moscova trebuie să își formuleze poziția și să continue contactele cu partea americană”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, scrie Gândul.

UPDATE Planul inițial în 28 de puncte, care practic împingea Ucraina spre capitulare, a fost refăcut într-un cadru cu 20 de puncte, pe care președintele Volodimir Zelenski l-a prezentat pentru prima dată jurnaliștilor pe 23 decembrie, scrie The Kyiv Independent. „Am făcut un progres semnificativ către finalizarea documentelor”, a spus Zelenski. Statele Unite ar urma să trimită miercuri documentul către oficialii ruși. Dacă varianta va fi aprobată, aceasta va fi semnată de Ucraina, Rusia, SUA și UE. Pentru ca acordul să intre în vigoare, acesta trebuie ratificat de Parlamentul Ucrainei și/sau susținut de poporul ucrainean printr-un referendum care ar putea avea loc în termen de cel mult 60 de zile.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit miercuri detaliile ultimului plan al Statelor Unite în vederea opririi războiului din Ucraina, a anunţat că acesta a fost negociat între reprezentanţi ai Kievului şi Washingtonului şi a fost trimis Moscovei. Volodimir Zelenski recunoaşte lipsa unui consens între Kiev şi Washington în problemele teritoriale şi cu privire la soarta Centralei Nucleare zaporojie în această ultimă versiune a planului.

UPDATE Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat, după ce negociatorii ucraineni, conduşi de Rustem Umerov, au prezentat un raport după întâlnirile cu emisarii SUA, că America doreşte să ajungă la un acord final privind pacea, iar din partea Ucrainei există o cooperare deplină. ”Ucraina nu a fost şi nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii”, a subliniat el, informează News.ro.

UPDATE Rasmus Jarlov, șeful Comitetului pentru Apărare al Danemarcei, a reacționat miercuri, 24 decembrie, după ce Statele Unite au interzis accesul pe teritoriul lor unui fost comisar european responsabil de agenda digitală a UE și altor patru reprezentanți ai societății civile. De asmenenea, critica dură vine și după începerea unei noi ofensive americane contra Groenlandei, teritoriu danez. Acesta a denunțat „un atac pe toate fronturile” al SUA asupra Europei„SUA atacă Europa pe toate fronturile. Război comercial, Ucraina, Groenlanda și acum interdicții de călătorie pentru oficiali UE. Și suntem abia la un an în mandatul prezidențial al lui Trump”, a scris oficialul danez.

UPDATE ”Republica Moldova are susținerea tuturor celor 27 de state membre UE, inclusiv a Ungariei, de a deschide oficial negocierile de aderare. R.Moldova a înregistrat cel mai mare progres comparativ cu alte state candidate, în ultimele 12 luni. Statele membre, împreună cu Ucraina, urmează să găsească o soluție pentru a debloca aspectul politic pentru țara vecină, iar pentru R.Moldova asta înseamnă că ne focusăm acum pe negocierile tehnice”, declară în interviul Moldova Zoom la RFI România, vicepremiera pentru integrare europeană a R.Moldova, Cristina Gherasimov.

UPDATE Războiul ”fără sfârșit” al Rusiei din țara vecină nu dă niciun semn că s-ar opri prea curând. Iar acum un diplomat, Sir Laurie Bristow, care a fost ambasador britanic în Rusia între 2016 și 2020 anunță un verdict înfricoșător. „Pacea în Ucraina este imposibilă” dintr-un motiv simplu: cât timp Putin rămâne la putere, el nu își va schimba ambițiile imperialiste, notează Ziare.com.

UPDATE Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat, după ce negociatorii ucraineni, conduși de Rustem Umerov, au prezentat un raport după întâlnirile cu emisarii SUA, că America doreşte să ajungă la un acord final privind pacea, iar din partea Ucrainei există o cooperare deplină, scrie Ziare.com.

UPDATE În vreme ce încă unul dintre termenele-limită pentru încheierea războiului auto-impuse de Trump se pierde în zări, el pare mai interesat de terenurile de golf din Florida și de proiectarea unor ipotetice nave militare care să-i poarte numele decât de confruntarea realității amarnice a războiului din Ucraina. Ucraina care între timp continuă lupta izolată, fără resurse suficiente și tot mai abandonată de aceia care pretindeau odinioară că se vor așeza fermi în calea tiraniei de la Est – când ei de fapt se adăpostesc de mașinăria de război a lui Vladimir Putin în spatele bastionului de sacrificiu pe care-l reprezintă Ucraina, scrie The Telegraph.

UPDATE După începerea invaziei Moscovei din Ucraina în 24 februarie 2024, Rusia a fost alungată în mare parte de pe piața din Europa, prin impunerea unor pachete de sancțiuni. Însă acum, prietenul drag al lui Vladimir Putin din străinătate, Xi Jinping, îi dă lovitura. China provoacă daune economiei Rusiei, pe neașteptate, scrie Ziare.com. Legăturile mai strânse cu China au venit cu un cost. În special, companiile rusești au devenit din ce în ce mai frustrate de avalanșa de produse chinezești ieftine. Vladimir Milov, care a lucrat în guvernul rus din 1997 până în 2002, spune că alianța economică se întoarce împotriva Rusiei. „Este profund dezavantajoasă”, spune el. „China profită pentru că știe că Rusia nu are unde să se ducă.” Astfel de avertismente ar putea semnala că legăturile economice dintre cele două țări încep să se deterioreze. 

UPDATE „Dacă Rusia și Statele Unite nu duc lipsă de cuvinte dure pentru a critica Europa, considerată vinovată în ochii lor pentru sprijinul și înarmarea Ucrainei, cei doi autocrați par să ezite asupra mijloacelor de a-i face rău. Statele Unite sunt copii ai Europei, produsul unei căsătorii între dreptul englez, moștenire a coloniștilor britanici, dar care le îngrădea libertatea de gândire, pe de o parte, și Luminile franceze ale secolului al XVIII-lea, pe de altă parte. Pentru mulți europeni, Statele Unite deveniseră un refugiu, o aventură, o viață nouă”, scrie Liberation.

UPDATE Europa avansează cu planul de a elimina complet importurile de gaze ruseşti până la finalul anului 2027, însă un eventual acord de pace între Rusia şi Ucraina ridică întrebări majore privind viitorul energetic al continentului. Discuțiile vizează inclusiv posibilitatea, controversată şi profund divizivă, ca fluxurile de gaz rusesc să fie reluate prin conductele Nord Stream, afectate de sabotaj în 2022 şi aflate de atunci într-o zonă de incertitudine tehnică şi juridică, relatează CNBC.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au distrus 172 de drone ucrainene în timpul nopții, aproape jumătate dintre ele deasupra regiunilor care se învecinează cu Ucraina. Ucraina a intensificat atacurile cu drone în interiorul Rusiei, spunând că vizează obiective militare, energetice și logistice pentru a perturba eforturile de război ale Moscovei, ca răspuns la atacurile continue ale Rusiei asupra Ucrainei, scrie HotNews.

UPDATE Atacurile cu drone ucrainene din timpul nopții au vizat Moscova și au provocat un incendiu industrial în regiunea Tula, situată chiar la sud de capitala Rusiei, au declarat miercuri autoritățile regionale, informează Reuters. Cel puțin trei drone care vizau Moscova au fost doborâte, a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, pe aplicația Telegram. El a spus că serviciile de urgență au fost trimise la locurile unde au căzut resturile dronelor, dar nu a raportat imediat niciun fel de pagube. Două dintre cele patru aeroporturi principale care deservesc capitala și-au limitat operațiunile, a declarat autoritatea rusă pentru aviație civilă pe Telegram.

UPDATE Armata ucraineană a abandonat orașul Siversk în fața asaltului trupelor ruse, potrivit Le Figaro. „Trupele Moscovei au un avantaj semnificativ în ceea ce privește efectivele și echipamentele și, în ciuda pierderilor mari, își continuă operațiunile ofensive. Pentru a păstra viețile soldaților noștri și capacitatea de luptă a unităților noastre, apărătorii ucraineni s-au retras din oraș”, a transmis Statul Major ucrainean. Conform acestei surse, „militarii ruși au reușit să avanseze datorită superiorității lor numerice și presiunii constante exercitate de grupuri mici de asalt în condiții meteorologice dificile”.

UPDATE Locul exploziei se află în apropierea zonei unde, cu doar două zile înainte, generalul rus Fanil Sarvarov și-a pierdut viața într-un atac cu mașină-capcană. Comitetul de Investigații al Rusiei a confirmat că printre victime se află doi polițiști și o altă persoană, posibil chiar autorul detonării – ipoteză vehiculată de martori, dar încă neconfirmată oficial, arată Reuters.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este dispus să retragă trupele ucrainene din anumite zone ale regiunii Donețk aflate sub controlul Kievului și să le transforme într-o zonă demilitarizată, ca parte a unui posibil acord de pace cu Rusia, potrivit The New York Times. Propunerea reprezintă cel mai clar pas făcut până acum de liderul ucrainean în disputele teritoriale din estul țării, un subiect care a blocat în mod repetat negocierile de pace. Declarația vine după mai multe săptămâni de discuții mediate de Statele Unite, în care Washingtonul a încercat să apropie pozițiile celor două părți. Zelenski a subliniat faptul că orice retragere a Ucrainei trebuie să fie însoțită de o retragere echivalentă a forțelor ruse din regiune. Până în prezent, însă, Kremlinul nu a indicat că ar fi dispus să accepte o soluție care nu presupune controlul complet asupra Donețkului, scrie Gândul.

UPDATE „NATO este cea care decide dacă doreşte sau nu să primească Ucraina în rândul membrilor săi. Iar alegerea noastră este făcută. Am decis să nu modificăm Constituția Ucrainei pentru a include o clauză care să prevadă că ţara nu va adera la NATO", a declarat liderul Ucrainei, referindu-se la o versiune anterioară redactată de Statele Unite care impunea Kievului să îşi asume un angajament juridic obligatoriu de a nu adera la Alianță. Volodimir Zelenski a mai precizat că aşteaptă miercuri un răspuns din partea Rusiei cu privire la cea mai recentă versiune a planului SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, negociat de săptămâni bune între Kiev şi Washington. "Vom avea o reacţie din partea ruşilor după ce americanii vor discuta cu ei", a declarat Zelenski reporterilor, inclusiv celor de la AFP, în comentariile publicate miercuri, scrie Antena3.

UPDATE Un articol publicat de cotidianul francez Le Monde detaliază schema prin care sute, posibil mii de cetățeni ruși au obținut cetățenia română în mod fraudulos, folosind documente false și rețele de corupție, pentru a ocoli sancțiunile occidentale și a se stabili legal în Uniunea Europeană. Schema a luat amploare după declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina și exploatează legea română a repatrierii, care permite acordarea cetățeniei descendenților persoanelor care au locuit pe teritoriul României mari, între 1918 și 1940 – teritorii ce includ actuala Republică Moldova și părți din sudul Ucrainei, explică publicaţia franceză, notează Spotmedia.

UPDATE Conținutul noului plan de pace prezentat de Volodimir Zelenski, potrivit Libertatea:

Suveranitatea Ucrainei va fi reafirmată. Declarăm că Ucraina este un stat suveran, iar toţi semnatarii acordului confirmă acest lucru prin semnăturile lor. Acest document este un acord total şi necondiţionat de neagresiune între Rusia şi Ucraina. Pentru a menţine o pace durabilă, va fi instituit un mecanism de monitorizare pentru a controla linia de contact prin supraveghere aeriană fără pilot, pentru a asigura raportarea rapidă a încălcărilor şi soluţionarea disputelor. Echipe tehnice vor finaliza toate detaliile.
Ucraina va primi garanţii de securitate solide. Armata ucraineană va menţine un efectiv de 800.000 de oameni pe timp de pace. Statele Unite, NATO şi statele europene semnatare vor oferi Ucrainei garanţii de securitate după modelul articolului 5 (al NATO):

a) Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar coordonat, toate sancţiunile globale împotriva Rusiei vor fi reinstaurate.

b) Dacă Ucraina invadează Rusia sau deschide focul asupra teritoriului rus fără provocare, garanţiile de securitate vor fi considerate nule şi neavenite. Dacă Rusia deschide focul asupra Ucrainei, garanţiile de securitate vor intra în vigoare.

c) Garanţii bilaterale de securitate nu sunt excluse în temeiul prezentului acord.

Rusia va oficializa o politică de neagresiune faţă de Europa şi Ucraina în toate legile şi documentele necesare pentru ratificare.
Ucraina va deveni membră a Uniunii Europene într-un interval de timp precis definit, iar Ucraina va beneficia pe termen scurt de acces preferenţial la piaţa europeană.
Un program global robust de dezvoltare pentru Ucraina, care urmează să fie definit într-un acord separat privind investiţiile şi prosperitatea viitoare. Acesta va acoperi o gamă largă de domenii economice, îndeosebi, dar fără a se limita la acestea:
a) Înfiinţarea unui Fond de Dezvoltare pentru Ucraina pentru a investi în sectoare cu creştere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date şi inteligenţă artificială.

b) Statele Unite şi companiile americane vor coopera cu Ucraina şi vor co-investi în reconstrucţia, dezvoltarea, modernizarea şi exploatarea infrastructurii de gaze a Ucrainei, inclusiv conductele şi instalaţiile de depozitare.

c) Se vor depune eforturi comune pentru a reconstrui zonele devastate de război, restaurând, reconstruind şi modernizând oraşele şi cartierele rezidenţiale.

d) Dezvoltarea infrastructurii.

e) Extracţia mineralelor şi a resurselor naturale.

f) Banca Mondială va oferi o facilitate specială de finanţare pentru a garanta fonduri în vederea accelerării acestor eforturi.

g) Va fi înfiinţat un grup de lucru la nivel înalt, care va include numirea unui lider financiar global în calitate de administrator, însărcinat cu organizarea implementării planului strategic de reconstrucţie şi maximizarea perspectivelor de dezvoltare viitoare.

Vor fi create mai multe fonduri dedicate redresării economiei ucrainene, reconstrucţiei zonelor şi regiunilor afectate şi problemelor umanitare.
a) Statele Unite şi ţările europene vor crea un fond de investiţii de capital şi granturi cu o valoare-ţintă de 200 de miliarde de dolari pentru o finanţare transparentă şi eficientă în Ucraina.

b) O gamă largă de investiţii de capital şi alte instrumente financiare vor fi mobilizate pentru reconstrucţia postconflict a Ucrainei. Instituţiile mondiale de reconstrucţie vor utiliza mecanisme concepute pentru a consolida şi facilita aceste eforturi.

c) Ucraina va aplica cele mai înalte standarde globale pentru a atrage investiţii străine directe.

d) Ucraina îşi rezervă dreptul de a solicita despăgubiri pentru daunele cauzate.

După încheierea acestui acord, Ucraina va accelera procesul de încheiere a unui acord de liber schimb cu Statele Unite. Ucraina confirmă că va rămâne un stat nenuclear în conformitate cu Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare.

Centrala nucleară Zaporojie va fi operată în comun de trei ţări: Ucraina, Statele Unite şi Rusia. Ambele ţări se angajează să implementeze programe educaţionale în şcoli şi în societate care să promoveze înţelegerea şi toleranţa diferitelor culturi şi să combată rasismul şi prejudecăţile. Ucraina va aplica normele Uniunii Europene privind toleranţa religioasă şi protejarea limbilor minoritare. În regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, linia de desfăşurare a trupelor la data prezentului acord este recunoscută de facto ca linie de contact.

a) În calitate de părţi, confirmăm de facto că aceasta este linia de contact - unde ne aflăm în prezent.

b) Un grup de lucru se va întruni pentru a stabili redistribuirea forţelor necesare pentru a pune capăt conflictului, precum şi pentru a defini parametrii potenţialelor viitoare zone economice speciale.

c) În urma unei baze echivalente pentru mişcările militare, forţe internaţionale vor fi desfăşurate de-a lungul liniei de contact pentru a monitoriza respectarea prezentului acord. Dacă se ia o decizie de a înfiinţa o astfel de zonă, aceasta trebuie să primească aprobarea specială din partea parlamentului ucrainean sau să facă obiectul unui referendum.

d) Federaţia Rusă trebuie să îşi retragă trupele din regiunile Dnipropetrovsk, Nikolaev, Sumî şi Harkov pentru ca prezentul acord să intre în vigoare.

e) Părţile convin să respecte regulile, garanţiile şi obligaţiile Convenţiilor de la Geneva din 1949 şi ale Protocoalelor adiţionale la acestea, care se aplică pe deplin pe teritoriu, inclusiv drepturile omului recunoscute universal.

După ce au convenit asupra viitoarelor acorduri teritoriale, Federaţia Rusă şi Ucraina se angajează să nu modifice aceste prevederi prin forţă.
Rusia nu va împiedica Ucraina să utilizeze râul Nipru şi Marea Neagră în scopuri comerciale.
Va fi înfiinţat un comitet umanitar pentru a soluţiona problemele nerezolvate.
a) Toţi prizonierii de război rămaşi, inclusiv cei condamnaţi în Rusia din 2014 până în prezent, vor fi schimbaţi pe principiul „toţi pentru toţi“ (toţi prizonierii deţinuţi, indiferent de numărul lor de fiecare parte).

b) Toţi civilii şi ostaticii deţinuţi, inclusiv copii şi prizonieri politici, vor fi eliberaţi.

c) Se vor lua măsuri pentru a aborda problemele şi suferinţa victimelor conflictului.

Ucraina trebuie să organizeze alegeri cât mai curând posibil după semnarea acestui acord. Acest acord este obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată şi garantată de un Consiliu de Pace prezidat de preşedintele (american Donald) Trump. Ucraina, Europa, NATO, Rusia şi Statele Unite vor face parte din acest mecanism. Se vor aplica sancţiuni în caz de încălcare. Odată ce toate părţile vor fi acceptat acest acord, un armistiţiu complet va intra în vigoare imediat.