Bombardamentele reciproce între Israel și Iran continuă deja de o săptămână. Noi explozii puternice s-au auzit în Tel Aviv și Ierusalim, iar un spital din sudul Israelului a fost lovit de valul de rachete lansat vineri dimineața de la Teheran. În contextul în care tensiunile escaladează, președintele american Donald Trump nu exclude posibilitatea ca SUA să intre în război pentru a distruge programul nuclear al Teheranului.

Între timp, forțele armate israeliene au anunțat joi că au atacat miercuri noaptea reactorul nuclear din regiunea Arak din Iran, iar emisia televiziunii de stat de la Teheran a fost piratată. În acest context, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a spus miercuri că ţara sa nu se va preda „niciodată” Israelului.

video: yt/Associated Press

UPDATE Intervenția americană în Orientul Mijlociu este un semn al „slăbiciunii și incapacității” Israelului, a declarat liderul suprem al Iranului. Ayatollahul Ali Khamenei a postat pe platforma X, în timp ce liderul american Donald Trump mută avioane de război în regiune și își cântărește opțiunile în cazul acestui conflict, transmite Digi24. 

UPDATE Intervenția Americii în conflictul dintre Israel și Iran ar duce la „o altă spirală teribilă de escaladare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenția rusă de presă de stat TASS. SUA și Rusia susțin părți diferite în conflict. În timp ce Donald Trump vrea o „capitulare necondiționată” din partea Iranului și se pare că ia în considerare lovituri împotriva acestuia, Moscova vede Teheranul ca pe un aliat-cheie. La începutul acestui an, Vladimir Putin a semnat un tratat de parteneriat strategic cuprinzător cu omologul său iranian, Masoud Pezeshkian, al cărui articol 1 prevede că cei doi doresc să dezvolte cooperarea în domeniul apărării și securității. De asemenea, Iranul a furnizat Moscovei drone Shahed care au jucat un rol-cheie în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Ministerul rus de Externe a catalogat loviturile Israelului drept „cinice” și „neprovocate”, iar ministrul adjunct rus de Externe, Serghei Ryabkov, a avertizat SUA să nu ofere asistență militară Israelului. „Acest lucru ar destabiliza dramatic întreaga situație”, a spus el.

UPDATE Un minut de reculegere pentru victimele războiului din Orientul Mijlociu, între Israel și Palestina, precum și Israel-Iran, a fost ținut de către deputații din Parlamentul Moldovei. În acest context, șeful Legislativului, Igor Grosu, a venit cu un apel către cetățenii moldoveni din regiune. „Apel către cetățenii moldoveni care se află în statul Israel să urmărească foarte atent recomandările autorităților israeliene pentru a nu-și pune viața în pericol. Ambasada Republicii Moldova la Tel Aviv este în contact permanent cu autoritățile israeliene și cu partenerii internaționali”, a declarat Grosu. „De luni de zile durează o luptă crâncenă între Israel și Palestina, mai nou, între Israel și Iran. Au căzut mii de oameni, tot pașnici, tot noaptea. Au fost atacate nu doar obiecte militare, dar și civile. Credem că și Republica Moldova trebuie să condamne acest război și să facă o chemare la pace. Ori ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, precum arată istoria mondială, este prea periculos pentru întreaga omenire”, a argumentat deputatul socialist Vlad Batrîncea.

UPDATE Presa iraniană a relatat miercuri că Israelul a întrerupt pentru scurt timp emisia televiziunii de stat, prezentând imagini cu femei care manifestau şi făcând apel la populaţie să iasă în stradă, potrivit AFP. Pe canalul său Telegram, cotidianul Hamshahri a distribuit un videoclip cu scurta întrerupere, împreună cu un mesaj în care se afirmă că „hackerii au spart televiziunea de stat şi au difuzat un apel către populaţie să iasă în stradă”. Postul de televiziune a continuat spunând că întreruperea a fost „din cauza atacurilor cibernetice efectuate de inamicul sionist, care perturbă transmisia prin satelit”, transmite Digi24.

UPDATE Iranul a acuzat joi AIEA, organismul de control nuclear al Organizaţiei Naţiunilor Unite, că acţionează ca un „partener” în ceea ce a descris drept „războiul de agresiune” al Israelului, transmite News.ro. Într-un raport publicat înainte de începerea loviturilor israeliene, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a acuzat Iranul că nu şi-a îndeplinit obligaţiile în cadrul programului său nuclear. „Aţi trădat regimul de neproliferare; aţi făcut din AIEA un partener în acest război nedrept de agresiune”, a scris la X purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, într-un mesaj adresat directorului agenţiei ONU, Rafael Grossi.

UPDATE Forțele armate israeliene au anunțat joi că au atacat miercuri noaptea reactorul nuclear din regiunea Arak din Iran, la sud-vest de Teheran, și au lovit un sit de dezvoltare a armelor atomice din zona Natanz, transmit Reuters și dpa, conform Agerpres. Printre instalațiile nucleare iraniene exista și un reactor de cercetare cu apă grea, în curs de construcție, numit inițial Arak, iar în prezent Khondab. Acest tip de reactoare prezintă un risc de proliferare nucleară, deoarece pot produce cu ușurință plutoniu, care - ca și uraniul îmbogățit - poate fi utilizat pentru arme atomice, menționează Reuters. Înaintea atacului de la Arak, despre care a relatat postul de radio al armatei israeliene, un purtător de cuvânt al militarilor a emis un avertisment în farsi (persană). Locuitorilor din Arak și Chandab, situat în apropiere, li s-a transmis să se adăpostească. La Natanz, deja lovit în cele șase zile de război aerian între Israel și Iran, se găsește un complex cu rol central în programul nuclear iranian, inclusiv două instalații de îmbogățire a uraniului.

UPDATE China a îndemnat joi toate părţile implicate în conflictul israeliano-iranian, dar „în special Israelul”, să înceteze imediat focul şi să depună eforturi pentru dezescaladare, relatează Reuters, conform News.ro. „China solicită ferm tuturor părţilor implicate în conflict, în special Israelului, să acorde prioritate intereselor popoarelor ţărilor din regiune, să înceteze imediat focul şi să pună capăt luptelor, precum şi să reducă tensiunile actuale”, a declarat Guo Jiakun, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, în cadrul unui briefing de presă.

UPDATE Iranul a comunicat joi că ținta principală a unui atac cu rachetă care a lovit un spital israelian era de fapt o bază militară și de informații din Israel, nu o instituție sanitară, transmite AFP, conform Agerpres.

UPDATE Premierul israelian Benjamin Netanyahu a atenționat că Iranul va plăti „un preț greu'” pentru atacul de joi asupra spitalului. „În această dimineață, dictatorii teroriști iranieni au tras rachete asupra spitalului Soroka din Beer Sheva și asupra unor civili în centrul țării. Îi vom face pe tiranii de la Teheran să plătească un preț greu”, a declarat Netanyahu într-un mesaj pe X.

UPDATE Spitalul Soroko din orașul Beersheba, aflat în sudul Israelului, a fost lovit de o rachetă balistică. 40 persoane au fost rănite, dintre care cel puțin două grav, au declarat oficialii israelieni, după ce Iranul a lansat ultimul său val de lovituri aeriene asupra țării. Un purtător de cuvânt al spitalului a raportat „pagube extinse în diferite zone ale spitalului. În prezent, evaluăm pagubele, inclusiv răniții. Rugăm publicul să nu vină la spital în acest moment”. La spitalul Soroka sunt trataţi mulţi dintre soldaţii israelieni răniţi în Fâşia Gaza, notează Le Figaro. Spitalul are peste 1.000 de paturi şi deserveşte aproximativ 1 milion de locuitori din sudul Israelului, conform site-ului web al spitalului, transmite Digi24. Sirenele s-au activat în întreaga țară, iar mass-media israeliană a raportat că mai multe explozii puternice au fost auzite și în centrul Israelului, fiind raportate alte câteva lovituri directe. Explozii au fost auzite și deasupra Tel Avivului și Ierusalimului. În afară de Beersheba, rachetele au lovit, de asemenea, Tel Aviv, Ramat Gan şi Holon, provocând pagube importante, scrie The Times of Israel. O rachetă balistică iraniană a lovit oraşul Holon, la sud de Tel Aviv, relatează The Times of Israel. Citând serviciile de urgenţă, publicaţia scrie că o persoană a fost grav rănită şi 24 au suferit răni minore.

video: yt/Associated Press

UPDATE Într-un interviu acordat agențiilor de presă, președintele rus Vladimir Putin a abordat direct subiectele legate de Iran, de la stabilitatea regimului și cooperarea bilaterală, până la perspectivele privind programul nuclear iranian, notează Reuters, conform Mediafax. Despre stabilitatea regimului de la Teheran, Putin a afirmat că se poate observa că „societatea iraniană se consolidează în jurul conducerii actuale”.Întrebat despre o posibilă eliminarea a Ayatollahului Ali Khameni de către SUA sau Israel, liderul de la Kremlin a evitat speculațiile „Nici nu vreau să discut această posibilitate”. În legătură cu colaborarea dintre Rusia și Iran, șeful statului a susținut „Suntem în contact permanent cu partenerii noștri iranieni. Ne continuăm parteneriatul. Avem specialiști care lucrează în Bushehr, 250 de persoane, iar cu oamenii de afaceri numărul poate ajunge la 600. Nu plecăm din Iran. Nu este acesta un sprijin?” În plan militar, Putin a menționat că o propunere anterioară privind un parteneriat de apărare antiaeriană nu a fost urmată de interes din partea Teheranului „Partenerii iranieni nu au arătat interes atunci. În prezent, nici nu ne-au cerut așa ceva. Așadar, nu avem nimic de discutat pe acest subiect”. Despre programul nuclear iranian, Putin a susținut o soluție diplomatică, afirmând că ar fi corect ca „toate părțile implicate în acest conflict să caute modalități de a pune capăt ostilităților” și să se ajungă la un acord care să țină cont atât de interesele Iranului în ceea ce privește utilizarea civilă a energiei nucleare, cât și de interesele de securitate ale Israelului.

video: yt/Associated Press

UPDATE Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri la Casa Albă că nu a luat încă o decizie finală cu privire la participarea Statelor Unite la atacurile asupra Iranului lansate de aliatul său israelian, scrie AFP, conform Agerpres. „Nu am luat încă o decizie finală”, le-a declarat președintele american jurnaliștilor în Biroul Oval.

video: yt/Associated Press

UPDATE Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a spus miercuri că ţara sa nu se va preda „niciodată” Israelului, care şi-a intensificat atacurile aeriene împotriva Iranului, înainte de a fi vizat de noi rachete hipersonice, relatează AFP, conform News.ro. În cea de-a şasea zi de război, ayatollahul Khamenei, aflat la putere din 1989, a avertizat Statele Unite cu „daune ireparabile” dacă vor interveni în conflict. El a reacţionat la ameninţările preşedintelui american Donald Trump, un aliat al Israelului, care a cerut marţi Iranului să se „predea necondiţionat” şi a pus la îndoială posibilitatea unor lovituri americane împotriva Iranului.

video: yt/AFP

UPDATE Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulțumit președintelui american Donald Trump pentru „sprijinul” său în „apărarea cerului israelian” într-o declarație televizată miercuri seara, relatează AFP, conform Agerpres. „Vreau să-i mulțumesc președintelui Trump, un mare prieten al statului Israel”, a declarat el. „Îi mulțumesc că este alături de noi și îi mulțumesc pentru sprijinul pe care Statele Unite îl acordă în apărarea cerului israelian”, a afirmat premierul Benjamin Netanyahu.

UPDATE Armata americană a mutat unele aeronave și nave de la bazele din Orientul Mijlociu care ar putea fi vulnerabile la un potențial atac iranian, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, transmite Mediafax. Decizia are loc după ce președintele Donald Trump a refuzat să precizeze dacă Statele Unite vor ataca instalațiile nucleare ale Iranului. Ambasada SUA în Qatar a emis joi o alertă prin care restricționează temporar accesul personalului său la baza aeriană Al Udeid, cea mai mare instalație militară americană din Orientul Mijlociu, situată în deșertul de lângă Doha. Ambasada a transmis personalului și cetățenilor americani din Qatar să își sporească vigilența „din prudență și în contextul ostilităților regionale în curs de desfășurare”.

UPDATE Israelul a atacat reactorul iranian de apă grea Arak joi dimineață, a anunțat televiziunea de stat iraniană. Raportul a declarat că nu a existat „niciun fel de pericol de radiații” și că instalația fusese deja evacuată înainte de atac, anunță Sky News, conform Digi24. Armata israeliană a avertizat populația să evacueze zona din jurul reactorului cu apă grea din regiunile Arak și Khondab cu doar câteva ore înainte de lansarea atacului său. Avertismentul a apărut într-o postare pe rețelele de socializare similară cu cele emise pentru Gaza și a inclus o imagine din satelit a centralei într-un cerc roșu. „Armata israeliană a atacat un reactor nuclear neactiv din regiunea Arak din Iran”, a declarat armata israeliană (IDF) într-un comunicat. „Ca parte a valului de atacuri şi operaţiuni de amploare desfăşurate de Tsahal (armata israeliană) pentru a dezafecta programul de arme nucleare al regimului iranian, reactorul nuclear din regiunea Arak din Iran a fost atacat, inclusiv structura care sigilează reactorul, o componentă principală în producţia de plutoniu. Construcţia reactorului a început în 1997, dar nu a fost finalizată din cauza intervenţiei comunităţii internaţionale”, precizează armata israeliană în comunicatul citat de Le Figaro.

video: x/JoeTruzman

UPDATE Israelul a lansat miercuri seara o nouă serie de lovituri asupra „unor situri de lansare și depozitare de rachete sol-sol” în vestul Iranului, a anunțat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Efi Defrin, într-o conferință de presă, relatează AFP, conform Agerpres. „Avioanele armatei aerului survolează siturile de lansare și depozitare a rachetelor sol-sol” și „îi lovesc pe cei care încearcă să revină în zonă pentru a extrage muniții din siturile atacate anterior”, a precizat el, avertizând împotriva oricărei tentative de „reconstruire a capacităților teroriste în această zonă”.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.