Rusia reprezintă o amenințare directă pentru Uniunea Europeană, iar cheltuielile sale masive pentru apărare arată că Kremlinul are un „plan pe termen lung pentru o agresiune pe termen lung”, a avertizat miercuri Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, citat de Euronews. Președintele american Donald Trump a ironizat oferta lui Vladimir Putin de a media conflictul dintre Israel și Iran, afirmând că președintele rus ar trebui să își rezolve mai întâi propriul război din Ucraina. Între timp, Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, a avertizat joi ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, transmite Reuters.

Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a afirmat joi că reînarmarea NATO nu reprezintă o „amenințare” pentru Rusia, deoarece, potrivit acestuia, țara sa are „capacitățile de apărare” necesare pentru a-i face față, după mai bine de trei ani de conflict în Ucraina care a militarizat statul rus, scrie AFP. Totodată, Putin a declarat că ideea unei agresiuni ruse asupra NATO e „absurdă”. În cadrul unei întâlniri cu lideri ai agențiilor internaționale de presă, președintele rus Vladimir Putin a mai spus că este deschis negocierilor cu Ucraina, dar în anumite condiții și atacând legitimitatea lui Zelenski, scrie Mediafax.

UPDATE Scăderea cererii de oţel în Rusia, ca urmare a încetinirii lucrărilor de construcţii în contextul unei încetiniri generale a economiei, ar putea să îi forţeze pe o parte dintre producătorii ruşi să oprească activitatea, a declarat joi directorul general de la Severstal PJSC, Alexander Shevelev, transmite agenția de știri Bloomberg News, citată de Agerpres.

UPDATE Livrările de petrol şi gaze naturale ruseşti către Ungaria vor continua, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, cu prilejul unei vizite în Rusia, unde a avut discuţii cu vicepremierul rus Alexander Novak precum şi cu directori de top de la companiile Rosatom şi Gazprom, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Potrivit Financial Times, care citează rapoarte ale unor ONG-uri din Germania și Ucraina, Germania a importat gaze naturale lichefiate din Rusia în valoare de 7,32 de miliarde de euro. Este de notat că, la finalul anului trecut, Reuters relata că ”ajutorul Germaniei pentru Ucraina va fi redus la 4 miliarde de euro in 2025, față de 8 miliarde de euro în 2024, potrivit proiectului de buget pentru 2025”. Așadar, Germania cumpără energie din Rusia în aceeași valoare ca și ajutorul pe care îl oferă Ucrainei pentru a lupta împotriva Rusiei. Dintr-o asemenea situație nu poate ieși decât un învingător (Rusia) și un mare înfrânt (Germania), scrie Cotidianul.

UPDATE Rusia, Statele Unite și Arabia Saudită ar putea acționa împreună pentru a stabiliza piețele de petrol, dacă va fi necesar, a declarat pentru Reuters șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, Kiril Dmitriev.

UPDATE Rusia și Ucraina anunță joi că au efectuat un schimb de deținuți de război, în cadrul acordul încheiat în negocieri directe la Istanbul, în Turcia. Totuși, ambele părți nu au dezvăluit numărul persoanelor eliberate. „Aceștia sunt soldați ai Forțelor Armate, ai Gărzii Naționale și ai Serviciului de Grăniceri. Cei mai mulți dintre ei se aflau în captivitate din 2022”, a anunțat președintele Volodimir Zelenski.

UPDATE Producătorul francez Turgis & Gaillard a dezvăluit oficial noul sistem de lansare multiplă de rachete, Foudre, în cadrul Salonului Aeronautic de la Paris. Cu acest sistem, Franța propune o alternativă suverană și competitivă la celebrul HIMARS american, marcând o etapă majoră în eforturile Europei de a-și consolida autonomia strategică în materie de armament de precizie cu rază lungă, anunță ArmyRecognition.

UPDATE Conform Reuters, actor rus a fost condamnat la 17 ani de închisoare după ce a încercat să detoneze o bombă sub un pod feroviar, acţiune comisă în numele unei grupări pro-Ucraina, a anunţat o instanţă militară din Moscova. Viktor Mosienko, în vârstă de 63 de ani, şi-a recunoscut vina în instanţă şi a spus că a acţionat din dorinţa de a ajuta copiii ucraineni, conform agenţiei TASS citată de Reuters.

UPDATE Parlamentul Finlandei a votat joi în favoarea retragerii ţării nordice din Convenţia de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor terestre antipersonal, pe fondul preocupărilor legate de o ameninţare militară reprezentată de Rusia învecinată, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE O dronă rusească Shahed, echipată cu o cameră, un modul de inteligență artificială și un sistem de radiocomandă care permite controlul acesteia din Rusia, a fost descoperită în Ucraina, fiind prima dată când o astfel de dronă este găsită în țară, potrivit Ukrainska Pravda. Serhii „Flash” Beskrestnov, specialist în tehnologia radio militară, a afirmat că dezvoltarea unei astfel de drone Shahed era cunoscută de ceva vreme, dar aceasta marchează prima utilizare confirmată, scrie Digi24.

UPDATE Atacul masiv cu drone lansat de Ucraina în 1 iunie, denumit „Operațiunea Pânza de Păianjen”, a avut un impact psihologic major asupra Rusiei, forțând relocarea și adăpostirea avioanelor de bombardament. Experții OSINT au documentat mutarea bombardierelor strategice Tu-95 de la baza Olenya, în regiunea arctică Murmansk, după ce Ucraina a susținut că a distrus întreaga flotă de acolo. Rusia a început să construiască adăposturi pentru aeronave la mai multe baze, inclusiv în Crimeea. Potrivit specialiștilor, atacul a demonstrat că Rusia nu mai are un „teren sigur” și că Ucraina poate lovi infrastructuri critice aflate la mii de kilometri de linia frontului, scrie Spotmedia.

UPDATE Un posibil atac american asupra unei instalații nucleare majore din Iran nu ar avea consecințe doar în Orientul Mijlociu, ci și în Europa de Est. Aceasta este analiza președintelui American Foreign Policy Council, Herman Pirchner, care avertizează că o astfel de mișcare din partea administrației Trump ar putea avea un impact direct asupra modului în care Kremlinul percepe amenințarea americană și riscurile escaladării în războiul din Ucraina, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus a avertizat Germania că ar deveni direct implicată în războiul din Ucraina dacă aprobă livrarea de rachete Taurus către Kiev. Declarația vine pe fondul presiunilor interne și externe asupra Berlinului de a furniza aceste rachete de croazieră cu rază lungă, capabile să lovească ținte aflate la peste 500 km. Putin a minimalizat potențialul lor impact militar, susținând că ele „nu vor opri avansul forțelor ruse”, dar a avertizat că o asemenea mișcare ar reprezenta o „escaladare periculoasă” cu implicații militare și politice pentru Germania, potrivit Spotmedia.

UPDATE În ciuda declarațiilor oficiale, Rusia își consolidează prezența militară în Mali, scrie RFI. Deși gruparea paramilitară rusească Wagner a anunțat vineri, 6 iunie, că pleacă din Mali, Rusia continuă să-și consolideze prezența militară în țară. Pentru a transporta discret echipament militar către „Corpul său African”, Kremlinul folosește portul Conakry, din Guineea vecină. În 2025, echipa Info Vérif a RFI a documentat sosirea a cel puțin trei convoaie militare la Bamako, provenind din acest nou centru logistic. 

UPDATE Argentina afirmă că a detectat un grup de spioni ruşi care desfăşurau "activităţi suspecte" în ţară pentru a promova interesele Moscovei, fabricând informaţii false, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al preşedinţiei argentiniene, Manuel Adorni, informează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE „Astăzi am fost la locul unde o rachetă explozivă rusească a lovit un bloc de locuințe din Kiev. Am adus un omagiu celor care și-au pierdut viața. Acest atac josnic asupra unei clădiri în toiul nopții a luat viața a 23 de civili. Transmit condoleanțe familiilor și celor apropiați. Toți cei afectați continuă să primească ajutor. Acest bombardament este un memento pentru lume că Rusia respinge încetarea focului și alege calea crimelor. Sunt recunoscător tuturor partenerilor noștri care înțeleg că Ucraina trebuie să devină mai puternică în fiecare zi. Mulțumesc tuturor celor care sunt dispuși să pună presiune pe Moscova astfel încât acolo să simtă adevăratul preț al războiului”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE În timpul conferinței de presă, lui Vladimir Putin i-au fost puse în mod tradițional întrebări relativ neutre și generale. Cu toate acestea, unul dintre jurnaliști l-a întrebat însă pe șeful Kremlinului despre lovitura brutală asupra Kievului, pe care trupele ruse au efectuat-o în noaptea de 17 iunie. Ca răspuns, Putin a tușit și chiar și-a pierdut vocea. „Rusia nu a distrus zonele rezidențiale din Kiev, lovitura a fost asupra întreprinderilor militare”, a declarat Putin, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Războiul Rusiei din Ucraina, care macină țara vecină a trecut de borna de 1.200 de zile, fără ca liderul de la Casa Albă să poată opri conflictul, așa cum s-a lăudat ”în doar 24 de ore”. Dar acum fostul consilier american pentru Ucraina, Kurt Volker, îi dezvăluie lui Donald Trump adevăratul plan al președintelui rus, spunând că Putin nu va fi niciodată de acord cu pacea în Ucraina, chiar și peste capul SUA.Vladimir Putin nu va fi de acord cu pacea în Ucraina, nici măcar cu un ipotetic acord „Minsk-3”, dar poate fi forțat să accepte cel puțin un armistițiu, a spus Kurt Volker, fost reprezentant special al SUA pentru negocierile cu Ucraina (2017–2019), într-un interviu acordat Ukrinform. „Nu cred că există o pace reală cu Putin. Niciodată. […] Deci nu, nu cred în pace – nu cu această mentalitate. Se referă la război. […] Spun asta cu mare încredere: Putin nu va fi niciodată de acord cu o înțelegere”, a spus Volker, scrie Ziare.com.

UPDATE La peste o lună după ce Ucraina a încheiat un acord major ce conferă SUA o deţinere în cadrul rezervelor sale minerale, Kievul se străduieşte să demonstreze adminis­traţiei Trump că acesta poate aduce rezultate rapide, tangibile, scrie The New York Times.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează în prezent să participe personal la summitul NATO din 24-25 iunie de la Haga, dar decizia finală va fi luată mai aproape de data evenimentului, scrie AlephNews.

UPDATE Victimele atacului rusesc din capitala Ucrainei, Kiev, au fost comemorate în Parlamentul de la Chișinău. Legislatorii au ținut un minut de reculegere pentru cei 28 de morți în urma atacului combinat cu rachete și drone de atac.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 104 drone Shahed și drone momeală de diferite tipuri începând din seara zilei de 18 iunie. Apărarea aeriană ucraineană a doborât cu succes 88 de drone, dar au fost înregistrate șase lovituri, scrie AlephNews.

UPDATE Atacurile rusești asupra regiunii Herson au rănit nouă persoane și au avariat infrastructura rezidențială în perioada 18-19 iunie, potrivit autorităților locale. Treizeci și patru de așezări au fost ținta atacurilor cu artilerie și drone. Pe 18 iunie, la ora 18:00, ora locală, opt civili au fost răniți, dintre care doi bărbați în Komyshany și Romashkovo și alți șase în Bilozerka, Beryslav, Antonivka și capitala regională Herson. De atunci, încă o persoană a fost rănită.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Germania ar deveni parte direct implicată în conflictul din Ucraina dacă ar decide să furnizeze Kievului rachete de croazieră Taurus, precizează Reuters. Putin a avertizat că astfel de livrări nu vor schimba dinamica de pe front: „Aceste rachete, dacă vor fi livrate, nu vor opri avansul forțelor ruse de-a lungul întregii linii a frontului”, a spus el, potrivit Mediafax.

UPDATE Concernul Kalașnikov, principalul producător de arme al Rusiei, recrutează adolescenți de 16 ani și peste pentru „muncă de vară” în fabricile de armament, potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării. Tinerii sunt învățați să lucreze ca frezori, lăcătuși sau turnători și primesc salarii de circa 300 de dolari pe lună. Inițiativa face parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului de militarizare a tinerei generații și de acoperire a deficitului de forță de muncă din industria de apărare. Programe similare funcționează deja în zone precum Alabuga, unde elevii montează drone Shahed. De asemenea, școlile din Rusia au introdus cursuri obligatorii de asamblare a dronelor, scrie Spotmedia.

UPDATE Comisia Europeană a dezvăluit planurile de interzicere a tuturor importurilor de gaze naturale din Rusia până în ianuarie 2028. Doar trei țări cârcotașe, Ungaria, Slovenia și Austria nu vor să se rupă de „mama” Rusia, dorind să exporte în continuare gaze de la Moscova. Comisia Europeană a insistat că nu se va mai reveni la gazul rusesc, deoarece a publicat planuri de eliminare treptată a importurilor de combustibili fosili de la vecinul său estic până în 2028, potrivit The Guardian, citat de Ziare.com.

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat că Vladimir Putin s-a oferit recent să joace rolul de mediator în tensiunile dintre Israel și Iran. Răspunsul lui Trump a fost însă tranșant: mai întâi, liderul de la Kremlin ar trebui să contribuie la oprirea războiului pe care chiar Rusia l-a declanșat în Ucraina, notează Adevărul.

UPDATE Faptul că prăbușirea Iranului e văzută ca o catastrofă politică la Moscova nu are cum să nu afecteze războiul Rusiei cu Ucraina. Deși s-a vorbit de pregătirea unei ofensive în nord-estul țării vecine, pe axa Sumî-Harkov, ea nu s-a concretizat, forțele ucrainene desfășurând operațiuni de descurajare care au provocat pierderi Kremlinului, se arată în raportul din 17 iunie a Institutului pentru Studiul Războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE “Escaladarea conflictului comportă riscuri grave și costuri potențiale pentru Moscova. E un eșec diplomatic pentru Rusia că nu a fost în măsură să împiedice un atac masiv al Israelului asupra unei țări cu care, în urmă cu cinci luni, a semnat un parteneriat strategic global. Este evident că Moscova nu este pregătită să depășească declarațiile politice de condamnare a Israelului și nu este dispusă să acorde Iranului asistență militară”, a scris Andrei Kortunov, analist politic, în cotidianul rusesc Kommersant, citat de BBC News.

UPDATE Operațiunile militare desfășurate de Israel asupra Iranului sunt, indirect, un ajutor important acordat și Ucrainei. Secționarea axei diplomatice Teheran-Moscova, cu ecouri până la Beijing, reprezintă o lovitură majoră pentru politica expansionistă a lui Vladimir Putin. „Poporul iranian nu va uita niciodată cine ne-a fost alături în aceste momente dificile și cine a ales să nu facă nimic”, a declarat Kazem Jalali, ambasadorul Iranului în Rusia, în data de 17 iunie, făcând o referire străvezie la faptul că, în ciuda parteneriatului militar dintre cele două țări, Vladimir Putin a ales să nu facă nimic în ce privește ajutarea Iranului, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat joi că ar putea fi „găsită” o "soluție" care să convină Israelului şi Iranului, aliat al Rusiei, asigurând că atacurile israeliene nu fac decât să "consolideze" sprijinul populaţiei iraniene pentru actuala putere, scrie AFP.

UPDATE Rusia accelerează producția și utilizarea dronelor de atac „Shahed”, iar Ucraina, în lipsa unui sistem coerent de contramăsuri, riscă să-și vadă infrastructura vitală distrusă bucată cu bucată. Este avertismentul sever lansat de expertul în război electronic și recunoaștere radio, Serghei „Flash” Beskrestnov, într-o analiză publicată pe canalul său de Telegram.

UPDATE Vladimir Putin spune că ar vorbi cu noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, dar se îndoiește de neutralitatea Berlinului. Critică direct livrările de tancuri Leopard și posibila trimitere de rachete Taurus către Ucraina. „Un mediator nu trimite tancuri și soldați pe câmpul de luptă”, a spus liderul de la Kremlin.

UPDATE Președintele Vladimir Putin a declarat că este pregătit pentru o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski, dar doar într-o fază finală a oricăror negocieri de pace. În cadrul unei conferințe de presă la Sankt Petersburg, liderul rus a declarat că orice înțelegere privind încetarea conflictului ucrainean va trebui să prevină „pe termen lung” reluarea luptelor. „Chiar sunt pregătit să mă întâlnesc (cu Zelenski), dar numai dacă este vorba de etapa finală”, a afirmat el, potrivit Rador.

UPDATE Liderul de la Kremlin a subliniat că este necesar „să se găsească o soluție care nu numai să pună capăt conflictului actual, dar și să creeze condițiile necesare pentru a preveni repetarea unor astfel de situații pe termen lung”. El a indicat că ar dori să discute direct cu președintele american Donald Trump despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa, scrie Spotmedia.

UPDATE Uniunea Europeană vrea să obțină mai mulți bani din activele rusești înghețate, fără să le confiște. Planul este ca 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate să fie plasate în investiții mai riscante, dar cu potențial de câștig mai mare, pentru a crește sprijinul acordat Ucrainei și a evita acuzațiile că ia banii Rusiei în mod abuziv. Însă planul implică riscuri, scrie Politico: dacă investițiile nu aduc câștigurile scontate, contribuabilii ar putea suporta pierderile.

UPDATE Oroarea războiului a întrerupt viața și speranțele unei fetițe care suferea de leucemie și era tratată în Israel. Nastya, în vârstă de 7 ani, care a sosit din Odessa, Ucraina, împreună cu familia sa pentru a primi îngrijiri medicale, este una dintre victimele atacului cu rachete lansat de Iran în Bat Yam duminică noaptea, scrie La Stampa. Cele 500 de kilograme de explozibili care au căzut asupra blocului de apartamente din centrul Israelului au ucis cinci membri ai familiei ucrainene, inclusiv trei copii: Ilya, 14 ani, Konstantin, 10 ani, și Nastya. O oroare fără sfârșit. Mama, Maria Pashkurov, 30 de ani, este dispărută și este considerată moartă. Cealaltă victimă este bunica, Olena Sokolova, 54 de ani. Numărul persoanelor ucise în atacul cu rachete din Bat Yam a crescut acum la 8. Familia, care nu este evreică, sosise în Israel în 2022 pentru tratamentul împotriva cancerului Nastyei.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri că trupele sale au preluat controlul asupra satului Novomîkolaivka, situat la doar 4 kilometri de granița rusă, în regiunea Sumî, și asupra localității Dovhenke, din regiunea Harkov, potrivit Știripesurse.

UPDATE Rusia reprezintă o amenințare directă pentru Uniunea Europeană, iar cheltuielile sale masive pentru apărare arată că Kremlinul are un „plan pe termen lung pentru o agresiune pe termen lung”, a avertizat miercuri Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, notează Știripesurse.

UPDATE Liderii statelor membre NATO, care urmează să se întrunească la un summit la Haga, săptămâna viitoare, vor discuta despre creșterea investițiilor în apărare, pe fondul conflictului din Ucraina. Cu toate acestea, Vladimir Putin nu consideră că eforturile NATO sunt o amenințare pentru Rusia. „Nu considerăm nicio reînarmare NATO o amenințare la adresa Federației Ruse, deoarece avem capacitatea de a face față problemelor de securitate”, a declarat Putin, potrivit Gândul.

Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova și zi crucială pentru viitorul Ucrainei. Oficialii europeni negociau înaintea Consiliului European de joi de la Bruxelles un compromis de ultim moment pentru a oferi Ucrainei miliardele de euro de care are nevoie pentru a-și finanța războiul, dar și cheltuielile de zi cu zi, scriu Reuters și Politico. „Trebuie să găsim o soluție astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen. „Nu vom părăsi Consiliul European fără o soluție pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani.” Volodimir Zelenski avertizează că absenţa unei decizii asupra activelor ruse îngheţate va fi „o mare problemă” pentru Ucraina. Totodată, se declară deschis pentru alegeri, dar anunță două condiții.

Între timp, Rusia a lansat un atac amplu contra Ucrainei, folosind zeci de drone. Deși apărarea aeriană a interceptat majoritatea dronelor, au fost raportate pagube la infrastructura civilă și mai mulți civili au fost răniți. Totodată, Estonia susţine că trei grăniceri ruşi au pătruns ilegal pe teritoriul său. După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război, notează Wall Street Journal (WSJ). Mai mult, Rusia ar putea fi declarată stat sponsor al terorismului în SUA.

UPDATE Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova. Activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca-Maiaki Udobnoe și Tudora-Starokazacie este sistată, după ce, în jurul orei 16.00, drone cu încărcătură explozivă au lovit podul peste Nistru situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe din Ucraina. Momentul atacului a fost surpins de internauți, care au postat imagini pe rețelele de socializare. Presa din Ucraina scrie că o femeie ar fi decedat, iar trei copii au fost răniți. Informația nu a fost însă confirmată de surse oficiale. În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată, informează Poliția de Frontieră. Zeci de șoferi au rămas blocați în cozi kilometrice la ieșirea din regiune, în zona localității Maiaki. Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în această zonă și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”. „Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean. În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru. Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev. Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei. Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”. El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa, scrie Mediafax.

UPDATE Liderii UE au convenit în cadrul summitului de joi de la Bruxelles să lucreze la opțiunea de finanțare a Ucrainei în perioada 2026-2027 prin utilizarea activelor rusești înghețate, mai degrabă prin împrumuturi comune, potrivit anunțului făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk, citat de Reuters.

UPDATE Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări. Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters. „Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW - din SUA) se află în centrul unui scandal din cauza manipulării unei hărți interactive a frontului din Ucraina - transmite postul public ucrainean Suspilne, relatează Rador Radio România. Un angajat al acestui centru american de analiză ar fi introdus date false despre înaintarea trupelor ruse în orașul Mirnohrad, regiunea Donețk, pentru a influența rezultatele pariurilor pe platforma Polymarket - scrie publicaţia "Responsible Statecraft", citând o investigaţie "404 Media". Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie. Pe platforma Polymarket, utilizatorii pariau dacă Rusia va ocupa Mirnohrad înainte de lăsarea întunericului, majoritatea considerând acest lucru puțin probabil. Totuși, în timpul nopţii, cineva cu acces la administrarea hărților ISW a modificat indicațiile, marcând o intersecție cheie ca fiind deja "ocupată de ruși", fără dovezi reale ale unei astfel de înaintări a armatei Rusiei. Datorită acestei modificări, câțiva investitori care au făcut pariuri riscante au obținut profituri de până la 33.000%. În total, utilizatorii au investit aproximativ 1,3 milioane de dolari pe această piață. Dimineața următoare, modificarea de pe hartă a fost eliminată, dar plățile către câștigători fuseseră deja efectuate, scrie Știripesurse.

UPDATE Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obţine detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înţelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare. Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post. El a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială. Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în următoarele 60-90 de zile”. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Rusia folosește regiunea Kaliningrad nu numai ca bază militară, ci ca instrument de presiune strategică asupra NATO și Europei, a explicat fostul șef al serviciilor de informații din Lituania. Potrivit lui Darius Jurgelevičius, riscul unei escaladări, inclusiv cu componentă nucleară, nu mai poate fi ignorat de oficialii Europei. Poziția enclavei, între Polonia și Lituania, cu acces direct la Marea Baltică, îi oferă Rusiei un avantaj strategic major. „Kaliningrad se află printre primele trei scenarii posibile pentru o confruntare NATO–Rusia. Este un pretext realist pentru justificarea unei escaladări militare”, a declarat joi Jurgelevičius, într-un interviu pentru Kyiv Post.

UPDATE Analiștii militari ucraineni de la DeepState avertizează că forțele ruse au înregistrat noi avansuri în estul regiunii Donețk, apropiindu-se de Myrnohrad și continuând presiunea în direcția orașului Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Este una din mizele schimburilor diplomatice aflate în desfășurare între Washington și Moscova: sfârșitul războiului din Ucraina ar putea însemna încetarea rapidă a izolării economice a Rusiei față de Occident. Wall Street Journal afirmă, în orice caz, că acesta este unul dintre subiectele de dialog cele mai avansate, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că discursul său, înregistrat de la Kupiansk, la foarte mică distanță de front, a avut un impact semnificativ asupra partenerilor internaționali, inclusiv asupra Statelor Unite. El a făcut aceste remarci în timp ce răspundea la întrebări despre dacă partenerii au văzut discursul său de la Kupiansk, dacă au înțeles că dictatorul rus Vladimir Putin minte cu privire la situația actuală de pe front și dacă discursul a influențat negocierile, relatează Ukrinform. 

UPDATE „Nu există un act de apărare europeană mai important decât sprijinirea apărării Ucrainei. Următoarele zile vor fi cruciale pentru asigurarea acestui lucru”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European, în ajunul summitului.

UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să aleagă între „bani astăzi sau sânge mâine”, în contextul în care liderii blocului comunitar se reunesc pentru a vota utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, relatează Independent.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis un avertisment dur liderilor europeni înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe fondul unei noi escaladări militare. Președintele Ucrainei spune că Rusia nu dă semne că vrea pacea și se pregătește să continue războiul și anul viitor, în timp ce, potrivit Sky News, trei persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra unui port din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Kievul va avea „o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse îngheţate pentru a finanţa un ajutor pentru Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit, joi, la Bruxelles, pentru a convinge liderii europeni să adopte o decizie politică privind transferul către Ucraina a activelor rusești înghețate. Este vorba despre circa 200 de miliarde de euro, care sunt critic necesare Kievului pentru apărare și pentru viitoarea reconstrucție. 

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia cu un rezultat neașteptat care, potrivit presupunerilor expertului, este discutat în cadrul părții secrete a negocierilor. O „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea apărea în intervalul dintre februarie și aprilie 2026, în timp ce 90% din negocierile care au avut loc și continuă să aibă loc rămân cu ușile închise — aceasta este opinia exprimată pentru TSN.ua de către politologul Volodimir Fesenko.

UPDATE Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul 2026, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru alianțele din Europa și pentru Ucraina. Decizia contrazice profund mesajele recente transmise de președintele Donald Trump. Congresul Statelor Unite a aprobat miercuri Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026, documentul anual care stabilește prioritățile de securitate și bugetul apărării americane, scrie NewsWeek.

UPDATE Trei persoane, inclusiv doi membri ai echipajului unei nave de marfă, au fost ucise în atacuri cu drone ucrainene, joi noapte, asupra portului rusesc Rostov-pe-Don și a orașului Bataisk din sudul regiunii Rostov, a declarat guvernatorul local.

UPDATE Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal.

UPDATE Trimisul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, este așteptat să viziteze Miami în acest weekend pentru discuții cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și consilierul și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, cu privire la planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat un oficial al Casei Albe și o sursă bine informată, relatează Axios. Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruși concluziile celei mai recente runde de discuții, în condițiile în care Moscova nu și-a schimbat semnificativ poziția, afirmă surse citate de Politico.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că, dacă țările alianței nu își vor respecta angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare, Rusia ar putea deveni mai puternică decât ele în câțiva ani, potrivi BBC. Într-un interviu acordat BBC Radio, Rutte a comentat și recentele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin cu privire la intenția sa de a cuceri teritoriile ucrainene, pe care Rusia le numește „teritoriile sale istorice”. Rutte a calificat drept „nebunie” faptul că dorința lui Putin de a-și realiza „ideea istorică de a recâștiga influența în Ucraina” sau în întreaga fostă Uniune Sovietică a dus deja la moartea sau rănirea a 1,1 milioane de ruși.

UPDATE Președintele ucrainean a menționat că semnalele pe care le transmite Putin nu sunt deloc noi. „El nu vrea să încheie războiul. Întrebarea este dacă îl poate continua. Aceasta depinde deja de parteneri, de presiunea lor sancționară și diplomatică. Acum, colegii americani afirmă că Putin este pregătit pentru încheierea războiului. Atât în mod public, cât și în formate nepublice. Noi susținem inițiativele americanilor” – a adăugat președintele Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este de acord cu toate elementele posibilelor viitoare acorduri, existând, printre altele, diferențe privind problema teritorială, finanțarea activelor înghețate etc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și acțiunile coordonate ale aliaților pot împiedica regimul de la Kremlin să continue războiul în același ritm în anul care urmează. „Nu cred că economia lui Putin este capabilă să susțină acest război la aceeași intensitate ca înainte. Dacă sancțiunile vor funcționa cu adevărat şi Statele Unite vor fi cinstite și transparente, iar Putin va încetini acum diplomatic acest val, SUA vor exercita o presiune mai mare asupra lui” – a afirmat Zelenski, joi, la o discuție cu presa, notează Rador.

UPDATE Comisia Dunării a creat un registru al pagubelor cauzate de agresiunea rusă în regiunea Dunării de Jos și a constatat încălcări ale Convenției de la Belgrad – a anunţat vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksi Kuleba. Potrivit acestuia, la cea de-a 104-a sesiune a organizației, cele mai multe state membre au susținut decizia inițiată de Ucraina privind crearea unui astfel de registru special al pagubelor provocate de Rusia în zona dunăreană, notează Rador.

UPDATE „O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a scris guvernatorul Ihor Tabureț pe aplicația de mesagerie Telegram. Conform acestuia, atacul a vizat infrastructura critică, iar o parte a principalului oraș al regiunii a rămas fără energie electrică. Totodată, mai mult de 12 case au fost avariate în urma bombardamentului. Armata ucraineană a precizat că Rusia a lansat în total 82 de drone asupra Ucrainei în cursul nopții, iar forțele ucrainene au reușit să neutralizeze 63 dintre ele, potrivit News.ro.

UPDATE Armata rusă a lansat 82 de drone, inclusiv drone de tip Shahed sau Gerbera asupra regiunilor Cerkasî, Odessa, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Sumî, au anunțat Forțele Aeriene Ucrainene, punctând că 63 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ucrainene. În regiunea Sumî, o dronă a provocat daune infrastructurii civile, rănind o persoane. În regiunea Odesa au fost avariate un bloc rezidențial și o școală, fiind rănite șapte persoane. Șase au primit îngrijiri la fața locului, a șaptea fiind internată în stare moderată. Regiunea Nikolaev a fost vizată de atacuri asupra infrastructurii energetice, care au provocat întreruperi de curent, fără să fie anunțate victime. În regiunea Cerkasî, în orașul Krivoi Rog, dronele au au lovit zone rezidențiale, declanșând incendii și rănind două persoane.

UPDATE Compania rusă ZaVOZ, specializată în proiectarea de echipamente militare, a anunţat joi că începe producţia în masă a unei noi uniforme de camuflaj care va permite soldaţilor să treacă nedetectați de dronele inamice, chiar şi de cele echipate cu camere cu infraroșu, informează EFE.

UPDATE Congresul Statelor Unite este acum scena unei confruntări politice și morale majore, după ce un proiect de lege bipartizan ar putea desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului. Inițiativa vizează în special răpirea copiilor ucraineni și atacurile asupra populației civile. Legiuitorii americani dezbat intens desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, într-un moment în care războiul brutal al Ruiei din Ucraina continuă să facă zilnic victime în rândul populației nevinovate și în special în rândul copiilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Vânzările de medicamente pentru mahmureală în Rusia au crescut cu 27% între ianuarie şi octombrie 2025, atingând un maxim al ultimilor trei ani, o situaţie pe care companiile farmaceutice ruseşti o atribuie creșterii concurenței şi unei tendințe tot mai mari în rândul ruşilor către un stil de viaţă mai sănătos, relatează joi agenția EFE.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat joi condamnarea la 13 ani de închisoare a lui Hayden Davies, un cetățean britanic în vârstă de 30 de ani, acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei împotriva Rusiei, notează Reuters. Potrivit Procuraturii Generale al Rusiei, Davies a fost judecat de o instanță din Donețk-ul ocupat. Acesta ar fi ajuns în Ucraina în august 2024. Acesta a intrat în Legiunea Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, ar fi participat la procesul de instrucția și ar fi luptat împotriva armate ruse în Donețk. Procuratura mai anunță că britanicul ar fi fost capturat de trupele ruse în iarna anului 2024, fiind înarmat cu o pușcă de asalt americană și muniție. 

UPDATE Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior. Democrația este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalți îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro. Wolton spune că a fost surprins de amploarea înțelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcția politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.

UPDATE Luna trecută, liderul de la Kremlin a confirmat că Rusia a început deja demersurile pentru producția de serie a sistemului Oreșnik. Putin a lăudat anterior puterea de distrugere a rachetei, comparând-o cu cea a unei arme nucleare și susținând că este imposibil de interceptat, deși unii experți internaționali s-au arătat sceptici față de aceste afirmații. „Până la sfârșitul acestui an, noul sistem de rachete hipersonice cu rază medie de acțiune Oreșnik va fi introdus în serviciul de luptă”, a declarat Putin miercuri, în cadrul unei reuniuni extinse cu înalți oficiali militari la Moscova. Mai mult, Rusia intenționează să desfășoare acest sistem și pe teritoriul statului vecin Belarus, care are granițe comune atât cu Ucraina, cât și cu state membre NATO. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a confirmat recent că rachetele Oreșnik vor intra în serviciu de luptă în țara sa până la finalul anului 2025. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că raza de acțiune a acestor rachete reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Europe. El a solicitat guvernelor occidentale să impună sancțiuni drastice companiilor rusești implicate în dezvoltarea acestei noi tehnologii militare, notează Realitatea.

UPDATE  Estonia a început instalarea primelor buncăre militare în secțiunea sud-estică a frontierei sale cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un amplu proiect defensiv comun al statelor baltice, potrivit Onet. Noile structuri subterane vor constitui nucleul unui sistem de fortificații menit să întărească flancul estic al NATO în regiune.

UPDATE Trei grăniceri ruşi au trecut ilegal în teritoriul Estoniei miercuri, a anunţat Ministerul estonian de Externe, relatează dpa. Potrivit ministerului, cei trei au traversat linia de control între Estonia şi Rusia pe un dig de protecţie de pe râul Narva, conform Agerpres. Cei trei au ajuns la faţa locului cu un vehicul cu pernă de aer, apoi au mers pe jos de-a lungul digului, după care s-au întors la vehiculul lor şi au trecut înapoi pe partea rusă. Ministerul a publicat o înregistrare video înregistrată de o cameră de supraveghere de la locul incidentului, care a avut loc lângă satul Vasknarva. Ministrul de interne estonian Igor Taro a afirmat că motivele grănicerilor ruşi sunt neclare.