Rusia reprezintă o amenințare directă pentru Uniunea Europeană, iar cheltuielile sale masive pentru apărare arată că Kremlinul are un „plan pe termen lung pentru o agresiune pe termen lung”, a avertizat miercuri Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, citat de Euronews. Președintele american Donald Trump a ironizat oferta lui Vladimir Putin de a media conflictul dintre Israel și Iran, afirmând că președintele rus ar trebui să își rezolve mai întâi propriul război din Ucraina. Între timp, Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, a avertizat joi ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, transmite Reuters.
Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a afirmat joi că reînarmarea NATO nu reprezintă o „amenințare” pentru Rusia, deoarece, potrivit acestuia, țara sa are „capacitățile de apărare” necesare pentru a-i face față, după mai bine de trei ani de conflict în Ucraina care a militarizat statul rus, scrie AFP. Totodată, Putin a declarat că ideea unei agresiuni ruse asupra NATO e „absurdă”. În cadrul unei întâlniri cu lideri ai agențiilor internaționale de presă, președintele rus Vladimir Putin a mai spus că este deschis negocierilor cu Ucraina, dar în anumite condiții și atacând legitimitatea lui Zelenski, scrie Mediafax.
UPDATE Scăderea cererii de oţel în Rusia, ca urmare a încetinirii lucrărilor de construcţii în contextul unei încetiniri generale a economiei, ar putea să îi forţeze pe o parte dintre producătorii ruşi să oprească activitatea, a declarat joi directorul general de la Severstal PJSC, Alexander Shevelev, transmite agenția de știri Bloomberg News, citată de Agerpres.
UPDATE Livrările de petrol şi gaze naturale ruseşti către Ungaria vor continua, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, cu prilejul unei vizite în Rusia, unde a avut discuţii cu vicepremierul rus Alexander Novak precum şi cu directori de top de la companiile Rosatom şi Gazprom, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
UPDATE Potrivit Financial Times, care citează rapoarte ale unor ONG-uri din Germania și Ucraina, Germania a importat gaze naturale lichefiate din Rusia în valoare de 7,32 de miliarde de euro. Este de notat că, la finalul anului trecut, Reuters relata că ”ajutorul Germaniei pentru Ucraina va fi redus la 4 miliarde de euro in 2025, față de 8 miliarde de euro în 2024, potrivit proiectului de buget pentru 2025”. Așadar, Germania cumpără energie din Rusia în aceeași valoare ca și ajutorul pe care îl oferă Ucrainei pentru a lupta împotriva Rusiei. Dintr-o asemenea situație nu poate ieși decât un învingător (Rusia) și un mare înfrânt (Germania), scrie Cotidianul.
UPDATE Rusia, Statele Unite și Arabia Saudită ar putea acționa împreună pentru a stabiliza piețele de petrol, dacă va fi necesar, a declarat pentru Reuters șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, Kiril Dmitriev.
UPDATE Rusia și Ucraina anunță joi că au efectuat un schimb de deținuți de război, în cadrul acordul încheiat în negocieri directe la Istanbul, în Turcia. Totuși, ambele părți nu au dezvăluit numărul persoanelor eliberate. „Aceștia sunt soldați ai Forțelor Armate, ai Gărzii Naționale și ai Serviciului de Grăniceri. Cei mai mulți dintre ei se aflau în captivitate din 2022”, a anunțat președintele Volodimir Zelenski.
UPDATE Producătorul francez Turgis & Gaillard a dezvăluit oficial noul sistem de lansare multiplă de rachete, Foudre, în cadrul Salonului Aeronautic de la Paris. Cu acest sistem, Franța propune o alternativă suverană și competitivă la celebrul HIMARS american, marcând o etapă majoră în eforturile Europei de a-și consolida autonomia strategică în materie de armament de precizie cu rază lungă, anunță ArmyRecognition.
UPDATE Conform Reuters, actor rus a fost condamnat la 17 ani de închisoare după ce a încercat să detoneze o bombă sub un pod feroviar, acţiune comisă în numele unei grupări pro-Ucraina, a anunţat o instanţă militară din Moscova. Viktor Mosienko, în vârstă de 63 de ani, şi-a recunoscut vina în instanţă şi a spus că a acţionat din dorinţa de a ajuta copiii ucraineni, conform agenţiei TASS citată de Reuters.
UPDATE Parlamentul Finlandei a votat joi în favoarea retragerii ţării nordice din Convenţia de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor terestre antipersonal, pe fondul preocupărilor legate de o ameninţare militară reprezentată de Rusia învecinată, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
UPDATE O dronă rusească Shahed, echipată cu o cameră, un modul de inteligență artificială și un sistem de radiocomandă care permite controlul acesteia din Rusia, a fost descoperită în Ucraina, fiind prima dată când o astfel de dronă este găsită în țară, potrivit Ukrainska Pravda. Serhii „Flash” Beskrestnov, specialist în tehnologia radio militară, a afirmat că dezvoltarea unei astfel de drone Shahed era cunoscută de ceva vreme, dar aceasta marchează prima utilizare confirmată, scrie Digi24.
UPDATE Atacul masiv cu drone lansat de Ucraina în 1 iunie, denumit „Operațiunea Pânza de Păianjen”, a avut un impact psihologic major asupra Rusiei, forțând relocarea și adăpostirea avioanelor de bombardament. Experții OSINT au documentat mutarea bombardierelor strategice Tu-95 de la baza Olenya, în regiunea arctică Murmansk, după ce Ucraina a susținut că a distrus întreaga flotă de acolo. Rusia a început să construiască adăposturi pentru aeronave la mai multe baze, inclusiv în Crimeea. Potrivit specialiștilor, atacul a demonstrat că Rusia nu mai are un „teren sigur” și că Ucraina poate lovi infrastructuri critice aflate la mii de kilometri de linia frontului, scrie Spotmedia.
UPDATE Un posibil atac american asupra unei instalații nucleare majore din Iran nu ar avea consecințe doar în Orientul Mijlociu, ci și în Europa de Est. Aceasta este analiza președintelui American Foreign Policy Council, Herman Pirchner, care avertizează că o astfel de mișcare din partea administrației Trump ar putea avea un impact direct asupra modului în care Kremlinul percepe amenințarea americană și riscurile escaladării în războiul din Ucraina, scrie Adevărul.
UPDATE Președintele rus a avertizat Germania că ar deveni direct implicată în războiul din Ucraina dacă aprobă livrarea de rachete Taurus către Kiev. Declarația vine pe fondul presiunilor interne și externe asupra Berlinului de a furniza aceste rachete de croazieră cu rază lungă, capabile să lovească ținte aflate la peste 500 km. Putin a minimalizat potențialul lor impact militar, susținând că ele „nu vor opri avansul forțelor ruse”, dar a avertizat că o asemenea mișcare ar reprezenta o „escaladare periculoasă” cu implicații militare și politice pentru Germania, potrivit Spotmedia.
UPDATE În ciuda declarațiilor oficiale, Rusia își consolidează prezența militară în Mali, scrie RFI. Deși gruparea paramilitară rusească Wagner a anunțat vineri, 6 iunie, că pleacă din Mali, Rusia continuă să-și consolideze prezența militară în țară. Pentru a transporta discret echipament militar către „Corpul său African”, Kremlinul folosește portul Conakry, din Guineea vecină. În 2025, echipa Info Vérif a RFI a documentat sosirea a cel puțin trei convoaie militare la Bamako, provenind din acest nou centru logistic.
UPDATE Argentina afirmă că a detectat un grup de spioni ruşi care desfăşurau "activităţi suspecte" în ţară pentru a promova interesele Moscovei, fabricând informaţii false, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al preşedinţiei argentiniene, Manuel Adorni, informează AFP, potrivit Agerpres.
UPDATE „Astăzi am fost la locul unde o rachetă explozivă rusească a lovit un bloc de locuințe din Kiev. Am adus un omagiu celor care și-au pierdut viața. Acest atac josnic asupra unei clădiri în toiul nopții a luat viața a 23 de civili. Transmit condoleanțe familiilor și celor apropiați. Toți cei afectați continuă să primească ajutor. Acest bombardament este un memento pentru lume că Rusia respinge încetarea focului și alege calea crimelor. Sunt recunoscător tuturor partenerilor noștri care înțeleg că Ucraina trebuie să devină mai puternică în fiecare zi. Mulțumesc tuturor celor care sunt dispuși să pună presiune pe Moscova astfel încât acolo să simtă adevăratul preț al războiului”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.
UPDATE În timpul conferinței de presă, lui Vladimir Putin i-au fost puse în mod tradițional întrebări relativ neutre și generale. Cu toate acestea, unul dintre jurnaliști l-a întrebat însă pe șeful Kremlinului despre lovitura brutală asupra Kievului, pe care trupele ruse au efectuat-o în noaptea de 17 iunie. Ca răspuns, Putin a tușit și chiar și-a pierdut vocea. „Rusia nu a distrus zonele rezidențiale din Kiev, lovitura a fost asupra întreprinderilor militare”, a declarat Putin, potrivit Libertatea Cuvântului.
UPDATE Războiul Rusiei din Ucraina, care macină țara vecină a trecut de borna de 1.200 de zile, fără ca liderul de la Casa Albă să poată opri conflictul, așa cum s-a lăudat ”în doar 24 de ore”. Dar acum fostul consilier american pentru Ucraina, Kurt Volker, îi dezvăluie lui Donald Trump adevăratul plan al președintelui rus, spunând că Putin nu va fi niciodată de acord cu pacea în Ucraina, chiar și peste capul SUA.Vladimir Putin nu va fi de acord cu pacea în Ucraina, nici măcar cu un ipotetic acord „Minsk-3”, dar poate fi forțat să accepte cel puțin un armistițiu, a spus Kurt Volker, fost reprezentant special al SUA pentru negocierile cu Ucraina (2017–2019), într-un interviu acordat Ukrinform. „Nu cred că există o pace reală cu Putin. Niciodată. […] Deci nu, nu cred în pace – nu cu această mentalitate. Se referă la război. […] Spun asta cu mare încredere: Putin nu va fi niciodată de acord cu o înțelegere”, a spus Volker, scrie Ziare.com.
UPDATE La peste o lună după ce Ucraina a încheiat un acord major ce conferă SUA o deţinere în cadrul rezervelor sale minerale, Kievul se străduieşte să demonstreze administraţiei Trump că acesta poate aduce rezultate rapide, tangibile, scrie The New York Times.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează în prezent să participe personal la summitul NATO din 24-25 iunie de la Haga, dar decizia finală va fi luată mai aproape de data evenimentului, scrie AlephNews.
UPDATE Victimele atacului rusesc din capitala Ucrainei, Kiev, au fost comemorate în Parlamentul de la Chișinău. Legislatorii au ținut un minut de reculegere pentru cei 28 de morți în urma atacului combinat cu rachete și drone de atac.
UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 104 drone Shahed și drone momeală de diferite tipuri începând din seara zilei de 18 iunie. Apărarea aeriană ucraineană a doborât cu succes 88 de drone, dar au fost înregistrate șase lovituri, scrie AlephNews.
UPDATE Atacurile rusești asupra regiunii Herson au rănit nouă persoane și au avariat infrastructura rezidențială în perioada 18-19 iunie, potrivit autorităților locale. Treizeci și patru de așezări au fost ținta atacurilor cu artilerie și drone. Pe 18 iunie, la ora 18:00, ora locală, opt civili au fost răniți, dintre care doi bărbați în Komyshany și Romashkovo și alți șase în Bilozerka, Beryslav, Antonivka și capitala regională Herson. De atunci, încă o persoană a fost rănită.
UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Germania ar deveni parte direct implicată în conflictul din Ucraina dacă ar decide să furnizeze Kievului rachete de croazieră Taurus, precizează Reuters. Putin a avertizat că astfel de livrări nu vor schimba dinamica de pe front: „Aceste rachete, dacă vor fi livrate, nu vor opri avansul forțelor ruse de-a lungul întregii linii a frontului”, a spus el, potrivit Mediafax.
UPDATE Concernul Kalașnikov, principalul producător de arme al Rusiei, recrutează adolescenți de 16 ani și peste pentru „muncă de vară” în fabricile de armament, potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării. Tinerii sunt învățați să lucreze ca frezori, lăcătuși sau turnători și primesc salarii de circa 300 de dolari pe lună. Inițiativa face parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului de militarizare a tinerei generații și de acoperire a deficitului de forță de muncă din industria de apărare. Programe similare funcționează deja în zone precum Alabuga, unde elevii montează drone Shahed. De asemenea, școlile din Rusia au introdus cursuri obligatorii de asamblare a dronelor, scrie Spotmedia.
UPDATE Comisia Europeană a dezvăluit planurile de interzicere a tuturor importurilor de gaze naturale din Rusia până în ianuarie 2028. Doar trei țări cârcotașe, Ungaria, Slovenia și Austria nu vor să se rupă de „mama” Rusia, dorind să exporte în continuare gaze de la Moscova. Comisia Europeană a insistat că nu se va mai reveni la gazul rusesc, deoarece a publicat planuri de eliminare treptată a importurilor de combustibili fosili de la vecinul său estic până în 2028, potrivit The Guardian, citat de Ziare.com.
UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat că Vladimir Putin s-a oferit recent să joace rolul de mediator în tensiunile dintre Israel și Iran. Răspunsul lui Trump a fost însă tranșant: mai întâi, liderul de la Kremlin ar trebui să contribuie la oprirea războiului pe care chiar Rusia l-a declanșat în Ucraina, notează Adevărul.
UPDATE Faptul că prăbușirea Iranului e văzută ca o catastrofă politică la Moscova nu are cum să nu afecteze războiul Rusiei cu Ucraina. Deși s-a vorbit de pregătirea unei ofensive în nord-estul țării vecine, pe axa Sumî-Harkov, ea nu s-a concretizat, forțele ucrainene desfășurând operațiuni de descurajare care au provocat pierderi Kremlinului, se arată în raportul din 17 iunie a Institutului pentru Studiul Războiului, scrie Spotmedia.
UPDATE “Escaladarea conflictului comportă riscuri grave și costuri potențiale pentru Moscova. E un eșec diplomatic pentru Rusia că nu a fost în măsură să împiedice un atac masiv al Israelului asupra unei țări cu care, în urmă cu cinci luni, a semnat un parteneriat strategic global. Este evident că Moscova nu este pregătită să depășească declarațiile politice de condamnare a Israelului și nu este dispusă să acorde Iranului asistență militară”, a scris Andrei Kortunov, analist politic, în cotidianul rusesc Kommersant, citat de BBC News.
UPDATE Operațiunile militare desfășurate de Israel asupra Iranului sunt, indirect, un ajutor important acordat și Ucrainei. Secționarea axei diplomatice Teheran-Moscova, cu ecouri până la Beijing, reprezintă o lovitură majoră pentru politica expansionistă a lui Vladimir Putin. „Poporul iranian nu va uita niciodată cine ne-a fost alături în aceste momente dificile și cine a ales să nu facă nimic”, a declarat Kazem Jalali, ambasadorul Iranului în Rusia, în data de 17 iunie, făcând o referire străvezie la faptul că, în ciuda parteneriatului militar dintre cele două țări, Vladimir Putin a ales să nu facă nimic în ce privește ajutarea Iranului, scrie Spotmedia.
UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat joi că ar putea fi „găsită” o "soluție" care să convină Israelului şi Iranului, aliat al Rusiei, asigurând că atacurile israeliene nu fac decât să "consolideze" sprijinul populaţiei iraniene pentru actuala putere, scrie AFP.
UPDATE Rusia accelerează producția și utilizarea dronelor de atac „Shahed”, iar Ucraina, în lipsa unui sistem coerent de contramăsuri, riscă să-și vadă infrastructura vitală distrusă bucată cu bucată. Este avertismentul sever lansat de expertul în război electronic și recunoaștere radio, Serghei „Flash” Beskrestnov, într-o analiză publicată pe canalul său de Telegram.
UPDATE Vladimir Putin spune că ar vorbi cu noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, dar se îndoiește de neutralitatea Berlinului. Critică direct livrările de tancuri Leopard și posibila trimitere de rachete Taurus către Ucraina. „Un mediator nu trimite tancuri și soldați pe câmpul de luptă”, a spus liderul de la Kremlin.
UPDATE Președintele Vladimir Putin a declarat că este pregătit pentru o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski, dar doar într-o fază finală a oricăror negocieri de pace. În cadrul unei conferințe de presă la Sankt Petersburg, liderul rus a declarat că orice înțelegere privind încetarea conflictului ucrainean va trebui să prevină „pe termen lung” reluarea luptelor. „Chiar sunt pregătit să mă întâlnesc (cu Zelenski), dar numai dacă este vorba de etapa finală”, a afirmat el, potrivit Rador.
UPDATE Liderul de la Kremlin a subliniat că este necesar „să se găsească o soluție care nu numai să pună capăt conflictului actual, dar și să creeze condițiile necesare pentru a preveni repetarea unor astfel de situații pe termen lung”. El a indicat că ar dori să discute direct cu președintele american Donald Trump despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa, scrie Spotmedia.
UPDATE Uniunea Europeană vrea să obțină mai mulți bani din activele rusești înghețate, fără să le confiște. Planul este ca 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate să fie plasate în investiții mai riscante, dar cu potențial de câștig mai mare, pentru a crește sprijinul acordat Ucrainei și a evita acuzațiile că ia banii Rusiei în mod abuziv. Însă planul implică riscuri, scrie Politico: dacă investițiile nu aduc câștigurile scontate, contribuabilii ar putea suporta pierderile.
UPDATE Oroarea războiului a întrerupt viața și speranțele unei fetițe care suferea de leucemie și era tratată în Israel. Nastya, în vârstă de 7 ani, care a sosit din Odessa, Ucraina, împreună cu familia sa pentru a primi îngrijiri medicale, este una dintre victimele atacului cu rachete lansat de Iran în Bat Yam duminică noaptea, scrie La Stampa. Cele 500 de kilograme de explozibili care au căzut asupra blocului de apartamente din centrul Israelului au ucis cinci membri ai familiei ucrainene, inclusiv trei copii: Ilya, 14 ani, Konstantin, 10 ani, și Nastya. O oroare fără sfârșit. Mama, Maria Pashkurov, 30 de ani, este dispărută și este considerată moartă. Cealaltă victimă este bunica, Olena Sokolova, 54 de ani. Numărul persoanelor ucise în atacul cu rachete din Bat Yam a crescut acum la 8. Familia, care nu este evreică, sosise în Israel în 2022 pentru tratamentul împotriva cancerului Nastyei.
UPDATE Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri că trupele sale au preluat controlul asupra satului Novomîkolaivka, situat la doar 4 kilometri de granița rusă, în regiunea Sumî, și asupra localității Dovhenke, din regiunea Harkov, potrivit Știripesurse.
UPDATE Rusia reprezintă o amenințare directă pentru Uniunea Europeană, iar cheltuielile sale masive pentru apărare arată că Kremlinul are un „plan pe termen lung pentru o agresiune pe termen lung”, a avertizat miercuri Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, notează Știripesurse.
UPDATE Liderii statelor membre NATO, care urmează să se întrunească la un summit la Haga, săptămâna viitoare, vor discuta despre creșterea investițiilor în apărare, pe fondul conflictului din Ucraina. Cu toate acestea, Vladimir Putin nu consideră că eforturile NATO sunt o amenințare pentru Rusia. „Nu considerăm nicio reînarmare NATO o amenințare la adresa Federației Ruse, deoarece avem capacitatea de a face față problemelor de securitate”, a declarat Putin, potrivit Gândul.
