20 iunie 2025, ora 10:12

Pe 20 iunie a început perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea blocurilor electorale în cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. În prima zi, reprezentanții Blocului Alternativa și-au depus actele la Comisia Electorală Centrală.

La CEC au venit liderul Blocului Alternativa și primarul Capitalei, Ion Ceban, însoțit de către fostul premier, Ion Chicu, fostul procurorul general, Alexandr Stoianoglo și fostul deputat comunist, Mark Tkaciuk.

„Pe 28 septembrie, avem, probabil, cele mai importante alegeri din istoria acestei țări, este vorba despre alegerile parlamentare din Republica Moldova. Considerăm că oamenii au nevoie de o alternativă. Alternativa incompetenței, iresponsabilității, inacțiunii sau acțiunii cu rea voință. Oamenii au nevoie de viziune și cel mai important, au nevoie de unitate”, a declarat Ion Ceban.

Potrivit unui comunicat al CEC, termenul limită pentru solicitarea înregistrării unui bloc electoral este data de 13 august 2025.

„Menționăm că blocul electoral se constituie în baza unui acord între două sau mai multe partide politice înregistrate de Agenția Servicii Publice până la data intrării în vigoare a actului de stabilire a datei alegerilor ori referendumului, iar decizia partidului politic de a participa la constituirea blocului electoral se consemnează într-un proces-verbal, aprobat conform statutului său”, explică CEC.

Menționăm că anunțul privind crearea Blocului „Alternativa” a fost făcut pe 31 ianuarie 2025 de către Ion Ceban, Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo și Mark Tkaciuk.

TV8.md amintește că cetățenii Republicii Moldova vor merge la vot pe 28 septembrie 2025. Mandatul actualului Parlament expiră pe 11 iulie, iar conform legii, scrutinul poate fi organizat în cel mult 3 luni de la expirarea acestuia.

17 iulie 2025, ora 07:10

Instanțele de judecată din întreaga țară s-au umplut, în ultimele luni, de mii de oameni necăjiți care așteaptă verdictul judecătorilor în privința amenzilor usturătoare cu care s-au ales pentru că și-au vândut votul. Ademeniți acum un an de gruparea Șor cu câteva sute sau mii de lei, acești oameni au acceptat să joace hora corupției electorale, dar au rămas singuri în fața problemelor și a sancțiunilor.  

Mai multe hotărâri emise de Judecătoria Cahul, analizate de Cutia Neagră PLUS, o indică pe Rimma Tarasova, o femeie din satul Lucești, raionul Cahul, drept persoana care a racolat localnici din mai multe sate pentru a participa în acțiuni organizate de rețeaua condusă de fugarul Ilan Șor.

Potrivit declarațiilor făcute în fața instanței, Tarasova le-ar fi colectat oamenilor datele personale din buletine, le-ar fi promis bani pentru un vot negativ la referendumul republican și i-ar fi ajutat să instaleze aplicația PSB pe telefoane. O parte dintre aceștia au fost ulterior amendați, iar Tarasova a fost sancționată cu 32.000 de lei, decizie pe care a contestat-o în instanță, dar a pierdut procesul.

Echipa Cutia Neagră PLUS a mers în Lucești să discute cu Rimma Tarasova. Întâlnită în drum spre magazinul pe care îl administrează, aceasta a recunoscut că a candidat la funcția de primar din partea partidului „Șansa” și că a fost anterior afiliată și altor formațiuni politice, inclusiv comuniștilor și socialiștilor.

„Da, ei au mers după mine, dar nimeni nu e de vină că avem așa stat și a făcut așa dezordine. La noi e democrație”, a declarat ea.

Tarasova afirmă că nu a primit bani pentru activitatea sa politică și că vorbește pe Telegram doar cu fiul ei din Rusia. Totuși, săteni cu care am discutat spun contrariul: că femeia le-ar fi promis sume între 3.000 și 5.000 de ruble, în schimbul participării la proteste, distribuției de materiale electorale și votului împotriva referendumului.

„Mergeam și împărțeam gazete, dar nu am primit nimic. Cei care au fost cu ea acum plătesc amendă. Ea primea bani pentru fiecare om”,a povestit martora sub protecția anonimatului.

Aceeași femeie susține că Rimma Tarasova ar fi continuat recent să organizeze adunări și să mobilizeze localnici în favoarea echipei Șor. Întrebată din nou despre aceste acuzații, Tarasova a refuzat un interviu amplu și a negat totul: „Nu adun pe nimeni. N-am promis bani nimănui. Oamenii mergeau cu mine voluntar.”

După alegerile din toamna trecută, peste 18.000 de persoane au primit amenzi pentru corupție electorală pasivă. Suma amenzilor aplicate depășește 390 de milioane de lei. În bugetul de stat au ajuns deja peste 14 milioane de lei. Până astăzi, peste 200 de amenzi au fost anulate de instanțele de judecată.