22 iunie 2025, ora 23:45

Fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, judecat în cel puțin trei dosare penale de rezonanță pentru fraude de proporții, a reușit anul trecut să dea marea lovitură. Instanța de arbitraj comercial din R. Moldova a obligat Agenția Servicii Publice să-i achite unei companii, în spatele căreia s-ar ascunde interesele lui Andronachi și ale businessmanului Alexandru Vîlcu 90 de milioane de lei. Banii reprezintă o datorie cerută de firmă pentru utilizarea unui soft pentru producerea actelor de identitate, dintr-o cunoscută schemă de corupție pusă la cale de Vladimir Plahotniuc. Ulterior, schema ar fi fost preluată de cei doi după fuga oligarhului. 

În premieră, Cutia  Neagră PLUS prezintă probe incontestabile, descoperite într-un proces de judecată din Lituania, care demonstrează cum Plahotniuc a pus la cale schema prin care, începând cu 2014, am fost furați cu toții la fiecare act de identitate pe care l-am perfectat.

Pe 2 mai 2024, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Moldovei a emis o hotărâre prin care a obligat Agenția Servicii Publice să-i plătească 4,5 milioane de euro unei companii din Bulgaria. Firma OPTIMO IT SOLUTIONS, care de la finele anului 2020 a preluat contractul de royalty pentru un soft folosit la personalizarea actelor de identitate moldovenești, s-a plâns în arbitraj că ASP a refuzat să plătească taxele pentru opt luni de utilizare a echipamentului. 

Potrivit oamenilor legii, această companie ar fi afiliată fostului deputat democrat Vladimir Andronachi, apropiat oligarhului fugar Vlad Plahotniuc și omului de afaceri Alexandru Vîlcu, despre care presa a scris că ar fi apropiat de fostul președinte Igor Dodon. Culmea este că Andronachi și Vîlcu sunt în prezent judecați într-un dosar penal privind schema frauduloasă prin care firma bulgară a obținut contractul de royalty și a reușit să încaseze de la ASP peste 100 de milioane de lei.

Disputa din arbitraj

Directorul ASP consideră că pretențiile financiare ale firmei bulgare erau neîntemeiate. Mai ales că Agenția a prezentat o expertiză grafologică care ar demonstra că niște semnături de pe contractele de cesionare a drepturilor asupra softului ar fi fost falsificate.

Mircea Eșanu: - Noi ne-am simțit că au fost ignorate cu desăvârșire  și aproape că orbește argumentele pe care le-am furnizat în instanță. Nu a contat nici demonstrarea expertizei judiciare a falsificării semnăturii fondatorului, nici faptul că din 2019 trebuia să aibă loc o achiziție publică, ori achizițiile publice nu sunt pasibile procedurilor de arbitraj și multe alte chestiuni care, efectiv, au fost ignorate, din punctul nostru de vedere. 
Reporter TV8: - Dvs. bănuiți că au existat influențe din exterior asupra arbitrilor care au judecat
Mircea Eșanu:  - Eu nu am dovezi, dar așa cum arată lucrurile dintr-o parte, nu mă lasă să cred altfel.

La solicitarea Cutiei Negre, Curtea de Arbitraj Comercial a refuzat să răspundă acuzațiilor aduse de ASP, dar a punctat că toți arbitrii sunt independenți în luarea deciziilor.

De cealaltă parte, unul dintre avocații din Moldova ai companiei bulgare susține că tribunalul a luat o decizie justă.

„Tribunalul arbitral s-a expus cu privire la toate capetele de învinuire și pretențiile care au fost ridicate. Pot să vă spun că au fost înaintate 58 de demersuri din partea ASP-ului în cadrul procesului arbitral și la toate s-a dat răspuns și s-a explicat de ce s-a hotărât într-un fel sau altul. Noi nu comentăm sau analizăm hotărârea arbitrală. Ea este așa cum este și în viziunea noastră este una corectă. Vorbim despre un contract încheiat între „Optimo”, clientul meu, și între ASP, care a încălcat prevederile contractului și nu a executat conform și regulamentar acest contract, motiv pentru care noi ne-am adresat în arbitraj și am primit câștig de cauză. 

În continuarea ideii recunoașterii de către ASP prin intermediul directorului Mircea Eșanu a acestui contract și a sumelor datorate față de clientul nostru, acestea fiind niște sume contractuale, în 2019, pe timpul când dumnealui a îndeplinit funcția de director interimar pe o perioadă de 3 sau 4 luni, a semnat cu mâinile lui, inclusiv rapoartele care se emiteau pentru emiterea facturilor și a dispus achitarea serviciilor utilizate de către ASP din partea prestatorului de servicii”, afirmă avocatul Sergiu Bivol.

Contestație la Curtea de Apel Chișinău

ASP a a contestat decizia arbitrajului la Judecătoria Chișinău, unde a cerut desființarea hotărârii tribunalului comercial. În ianuarie 2025, judecătorii primei instanțe au respins cererea ca fiind neîntemeiată. 

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău, dar acolo procesul se tărăgănează. Prima ședință de judecată a fost fixată tocmai peste 8 luni, pentru data de 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare. Directorul ASP crede că acest lucru nu este întâmplător.

„Eu presupun că lumea așteaptă poate va exista un noroc  și se va pune pe pauză reforma justiției. Poate că ei pot lămuri subiectele de modă veche, cum s-au făcut până în 2021. Eu înțeleg că o bună parte dintre judecători, pentru că sunt diferite dosare și la diferite niveluri, înțeleg în primul rând că este un dosar de mare rezonanță. E clar că este o fraudă imensă și eu aș califica acest dosar drept unul din primele 10 dosare de corupție în țară de până la 2019. Ei înțeleg gravitatea și probabil există un soi de temere din partea judecătorilor să fie un pic mai curajoși. Avem sentimentul ăsta că ei ar pronunța, că înțeleg esența dosarului, înțeleg că este clar un furt, dar se tem în cazul când se revine la un alt tip de guvernare. Eu cred că foarte mulți dintre ei așteaptă să vadă ce o să fie la alegerile din toamnă”,a comentat Mircea Eșanu.

În paralel, OPTIMO IT SOLUTIONS s-a adresat și ea în judecată pentru a obține un titlu executoriu și a încasa forțat de la ASP cele 90 de milioane de lei dispuse de arbitrajul comercial.

Avocatul Sergiu Bivol susține că este o chestie de procedură, pentru că „atunci când partea care pierde dosarul nu dorește benevol să execute hotărârea arbitrală, procedura spune că te adresezi în instanța de judecată pentru a solicita un titlu executoriu. La eliberarea titlului deja se pornește procedura de executare silită. Este dreptul nostru să ne adresăm în instanța de judecată și noi l-am valorificat”.

Ședința programată în acest dosar pe 27 mai la Judecătoria Chișinău, sediul Centru și la care am vrut să asistăm, nu s-a desfășurat. Judecătoarea a anunțat că a pus procesul pe pauză până când nu va exista o claritate la Curtea de Apel în dosarul privind desființarea hotărârii arbitrale.

În speranța să obțină anularea pretențiilor financiare uriașe ale firmei bulgare, ASP a inițiat în judecată un alt proces împotriva acesteia, dar și a cunoscutei firme lituaniene GARSU PASAULIS, care a concesionat drepturile asupra softului folosit la tipărirea documentelor moldovenești. Agenția cere să fie declarate nule contractele de cesiune care au fost păguboase pentru stat.

Dosarele penale de pe masa judecătorilor

Șansele Agenției Servicii Publice de a obține câștig în judecată în dosarele civile sunt însă mici în lipsa unei condamnări pe dosarele penale în care Andronachi, Vîlcu și Plahotniuc sunt acuzați de spălarea a circa 600 de milioane de lei prin intermediul schemei „blanchete pentru pașapoarte”, iar foștii directori ai ASP Vladislav Zara și Sergiu Răilean sunt acuzați de abuz de serviciu pentru facilitarea schemei. Dosarele ajunse în judecată se mișcă greu, pe unul fiind numeroase amânări ale ședințelor, iar dosarul în privința lui Plahotniuc nici nu s-a urnit de pe masa procurorilor.

Cauza penală numită generic „blanchete pentru pașapoarte” a fost pornită de procurori cu aproape 4 ani în urmă. Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc este învinuit că ar fi încasat circa 25 de milioane de euro din actele perfectate de moldoveni între anii 2014-2019, iar ulterior Andronachi și Vîlcu ar fi continuat schema încasând alte 5 milioane de euro de la ASP.

În judecată, au ajuns doar capetele de acuzare care se referă la directorii ASP care și-au pus semnăturile pe contractele frauduloase și ultimii doi beneficiari ai schemei, potrivit probelor procurorilor. Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu sunt acuzați de spălare de bani în proporții deosebit de mari, după ce ar fi preluat de la Plahotniuc schema de obținere a dividendelor din producerea actelor moldovenești. 

Ex-directorul întreprinderii REGISTRU, predecesoarea ASP, Serghei Răilean este acuzat de abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale, pentru că ar fi aranjat în 2014 licitația de achiziție a sistemului pentru producerea și personalizarea actelor, în interesul companiei din Lituania GARSU PASAULIS. Succesorul său la ASP, Vladislav Zara, este acuzat de procurori că ar fi prelungit ilegal contractul cu GARSU PASAULIS până în 2021 și ar fi asigurat continuarea schemei de scurgere a banilor din pașapoarte. 

Firme bulgare, apărute peste noapte

Potrivit procurorilor, Vladislav Zara, un apropiat al lui Andronachi și Vîlcu, a fost numit în aprilie 2020 director la ASP cu misiunea să-i ajute pe cei doi să preia schema folosită anterior de Plahotniuc și să organizeze o nouă licitație în favoarea firmei GARSU PASAULIS din Lituania. Despre această licitație Cutia Neagră PLUS a scris într-o anchetă publicată în noiembrie 2022.

Chiar în prima lună de activitate la ASP,  Zara a semnat un acord cu GARSU PASAULIS prin care drepturile de utilizare a unui soft de personalizare a actelor moldovenești au fost trecute către o firmă din Bulgaria – OPTIMO SERVICE. Ultima trebuia să încaseze „taxele royalty” plătite de ASP la perfectarea fiecărui document. De exemplu, pentru fiecare pașaport emis în R. Moldova, compania urma să primească pe cont 13,61 euro.

Până în vara anului 2019, GARSU PASAULIS transferase toți banii încasați de la ASP pentru utilizarea softului către companii offshore conectate la fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc - circa 25 de milioane de euro timp de 5 ani. Lituanienii încetaseră plățile după ce Plahotniuc a fugit din R. Moldova.

Potrivit unui registru comercial bulgar, consultat de reporterul Cutiei Negre, compania OPTIMO SERVICE a fost fondată în noiembrie 2019 la Sofia de un cetățean rus pe nume Serghei Pirojkov, iar administrator al firmei a fost numit bulgarul Țvetan Stoianov Dmitrov. Firma avea un capital social de numai 100 de leve bulgare, echivalentul a 50 de euro și nu desfășura nicio activitate la adresa juridică indicată în acte. Asta am arătat într-o altă investigație realizată în toamna anului 2022.

Firma bulgară care a preluat „pușculița” de la Plahotniuc a cedat-o în scurt timp unei alte companii  - OPTIMO IT SOLUTIONS, administrată tot de Țvetan Stoianov. Pe 26 octombrie 2020, fostul director ASP, Vladislav Zara, a semnat un nou acord prin care toate drepturile asupra softului au fost cedate către OPTIMO IT SOLUTIONS.

Abordat de reporterul Cutiei Negre, într-o pauză la Judecătoria Buiucani, acolo unde se examinează dosarul penal numit generic „blanchete pentru pașapoarte”, Vladislav Zara a refuzat să vorbească despre actele pe care le-a semnat.

Offshore în Hong Kong, fondat de Vîlcu 

Din octombrie 2020 până în august 2021, OPTIMO IT SOLUTIONS a primit de la ASP transferuri în sumă de 5,6 milioane de euro. Mai departe, banii au fost direcționați în offshore-uri, arată actele transmise procurorilor moldoveni de către autoritățile altor state.

O parte din bani ar fi fost transferați companiei TIGER COMUNICATIONS, înregistrată în Hong Kong. Cutia Neagră PLUS a obținut documente cu ajutorul rețelei de jurnaliști de investigații OCCRP, ce arată că acționar al firmei chineze este omul de afaceri Alexandru Vîlcu. Capitalul social al companiei fiind puțin peste o mie de euro. 

Prin intermediul acestei firme, Vîlcu ar fi preluat acțiuni în mai multe companii afiliate lui Plahotniuc, spun procurorii, inclusiv cele care au deținut anterior drepturile asupra softului folosit de ASP pentru personalizarea actelor. Vîlcu ar fi semnat cu reprezentanții delegați de companiile lui Plahotniuc și acorduri prin care au decis repartizarea dividendelor între firmele din paradisuri fiscale. Alexandru Vîlcu neagă aceste acuzații.

Reporter TV8: - Ați preluat acțiuni în companiile care au tangențe cu dl Plahotniuc?
Vîlcu: - Doamne ferește!
Reporter TV8: - Cum ați ajuns reprezentantul companiei Tiger Comunications?
Vîlcu: - Eu nu am fost reprezentant. Am fost chiar proprietar.
Reporter TV8: - Stați puțin, vă rog, poate ne explicați care a fost situația.
Vîlcu: - Am deschis firma și am lucrat. Fix ca și Andrei Spînu am deschis un startup în Hong Kong. El tot așa a deschis.
Reporter TV8: - Ați avut activitate prin intermediul acestei companii?
Vîlcu: - Eu nu mă simt bine. Vă rog să mă lăsați.  
Reporter TV8: - Dvs. ne spuneați 3 ani în urmă că ați inițiat propria anchetă pentru a clarifica situația. Ați mai adunat probe?
Vîlcu: - Da! Mă doare gâtul și nu pot discuta.
Reporter TV8: - Încetișor o să discutăm, dar să ne oprim, dl Vîlcu.
Vîlcu: - E business. Eu am afaceri.
Reporter TV8: - Și sunt legate cu aceste blanchete pentru pașapoarte?
Vîlcu: - De unde? Doamne ferește!
Reporter TV8:-  Cum atunci a ajuns în acest dosar să fie vizată această companie?
Vîlcu: - Ați fost la judecată. Întrebați-i pe dânșii. (n.r. pe procurori)
Reporter TV8: - Dvs. l-ați determinat pe dl Zara să colaboreze în această schemă, pentru că erați prieteni până a ajunge dumnealui în funcție?
Vîlcu: - Am fost și suntem. Ce am eu? El este băiat mare.
Reporter TV8: - Nu l-ați influențat?
Vîlcu: - Nu!
Reporter TV8: - Dar ce legătură aveți cu firmele bulgare?
Vîlcu: - Nu am deloc!
Reporter TV8: - Dar dl Andronachi cum este legat de aceste companii?
Vîlcu: - Noi suntem prieteni. Întreabă-l pe el.

În ianuarie 2023, s-a încercat radierea companiei TIGER COMUNICATIONS din registrul comercial chinez, dar autoritățile din Hong Kong au suspendat procesul, având obiecții la cerere, arată un alt document obținut de Cutia Neagră PLUS.

Rolul lui Andronachi

Potrivit procurorilor, jurista familiei Andronachi, Carolina Andriuță, acuzată în mai multe dosare penale împreună cu fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, ar fi pregătit documentele pentru tranzacțiile lui Vîlcu și ar fi ajutat la perfectarea acordurilor semnate de fostul șef al ASP Vladislav Zara, care au făcut posibil transferul de drepturi asupra softului către firmele bulgare și au continuat circuitul banilor în offshore-uri.

În schema pusă pe roate de fostul deputat Andronachi, după cum afirmă procurorii, se mai regăsește o companie din Dubai - SOFTEX TRADING. Aceasta ar fi oferit servicii firmei bulgare OPTIMO SERVICE, care îi datora peste 800 de mii de euro. În baza unui acord, datoria a fost achitată de OPTIMO IT SOLUTIONS din banii primiți de la ASP.

Actele obținute cu suportul OCCRP, arată că SOFTEX TRADING a fost fondată în martie 2019 și avea licență pentru consultanță în domeniul IT și comerț cu echipamente electronice și softuri. Potrivit unui anunț publicat într-un ziar de specialitate din Dubai, acționar al companiei a fost un cetățean din Ucraina numit Petro Bartaș, care era notificat că SOFTEX TRADING a rămas fără licență din decembrie 2023.

Ucraineanul a mai avut în Dubai o altă companie UNI SOLUTIONS, care a pierdut licența în aceeași perioadă. Bartaș mai are conexiuni cu două firme din Marea Britanie și alta din Cipru, dar nu am descoperit conexiuni ale acestora cu procese din R. Moldova.

 Fostul deputat Vladimir Andronachi este cunoscut pentru legăturile sale cu afaceriștii din Ucraina în diferite scheme deconspirate de-a lungul anilor de procurori. În noiembrie 2022, Andronachi, care fugise anterior din țară și se afla în căutare internațională, a fost expulzat din Ucraina. A stat o perioadă în arest la penitenciarul 13, după care a fost eliberat în baza unei cauțiuni de 22 de mii de lei, cu obligația de a se prezenta la cererea procurorilor și la judecată.

 L-am prins pe Andronachi la una dintre ședințele de judecată, dar ex-deputatul nu a vrut să răspundă la întrebările reporterului Cutiei Negre. 

Andronachi: - Merci, dar nu avem plăcere. Lăsați-ne în pace.
Reporter TV8: - Dl Andronachi, măcar o dată răspundeți la întrebări.
Andronachi: - Vouă, niciodată!
Reporter TV8: - De ce?
Andronachi: - Pentru că reprezentați așa tip de mass-media. Vă rog frumos să ne lăsați în pace.

Dosarul penal în care Andronachi și Vîlcu sunt învinuiți de spălare de bani în proporții deosebit de mari se află pe masa judecătorilor de jumătate de an, dar bate pasul pe loc. După ce Agenția Servicii Publice a fost recunoscută parte vătămată în dosar, avocații învinuiților cer să fie efectuată o expertiză financiară care să arate prejudiciile aduse statului. De asemenea, solicită traducerea unor acte obținute de procurori prin comisii rogatorii din diferite state, care au fost anexate la dosar în original.   

„Noi am invocat că organul de urmărire penală era obligat să prezinte toate documentele în limba de stat. Cu părere de rău, mai mult de 10 volume din materialele pe cauza penală sunt în mai multe limbi care nu au fost traduse, dar sunt anexate la materialele dosarului. Respectiv, noi suntem limitați în dreptul nostru la apărare. Cît privește expertiza, e vorba de o expertiză contabilă, un act contabil în care trebuie să fie identificat un prejudiciu în ce sumă concret. Altfel, totul este bazat doar pe presupuneri”, a explicat Vladimir Moșneaga, avocatul care-l apără pe Andronachi.

Firma bulgară, vândută unui ucrainean cu 2500 euro

Între timp, au ieșit la iveală și alte informații curioase. Cu două luni înainte de a obține câștig de cauză în Arbitrajul de la Chișinău, compania bulgară OPTIMO IT SOLUTIONS și-a schimbat proprietarul. Firma a fost cumpărată de un cetățean din Ucraina cu 2500 de euro. Asta în timp ce OPTIMO IT SOLUTIONS a mai trimis toamna trecută încă o notă de plată de aproape 100 de milioane de lei către ASP. Dacă va avea câștig de cauză și pe această solicitare, suma pe care va trebui să o achite ASP se va ridica la aproape 200 de milioane de lei.

Potrivit unor documente obținute de Cutia Neagră cu ajutorul Biroului de Investigații BIRD (Bureau for Investigative Reporting and Data) din Bulgaria, noul proprietar al firmei OPTIMO IT SOLUTIONS este un cetățean ucrainean. 

Contractul de vânzare-cumpărare a companiei a fost semnat pe 16 februarie 2024. Olexandr Mihailov, un tânăr domiciliat în orașul Odesa, a cumpărat compania cu 5 mii de leve, echivalentul a 2500 de euro. Ucraineanul nu s-a deplasat la Sofia pentru a efectua tranzacția. L-a delegat pe un avocat bulgar să-i reprezinte interesele. A perfectat o procură pe numele acestuia la Odesa, care a fost legalizată mai apoi prin apostilă la Kiev și trimisă în Bulgaria.

Întrebat cine este clientul său din Ucraina, care i-a contractat serviciile, avocatul OPTIMO IT SOLUTIONS nu ne-a putut spune, dar a confirmat că nu discută direct cu acesta. 

Sergiu Bivol: - Cine este proprietarul nu cunosc și chiar dacă aș cunoaște n-aș putea să vă spun anume din motiv că nu am mandat să prezint mai multe informații decât mi s-a permis.

Reporter TV8: - Deci dvs. nu comunicați direct cu domnul Mihailov, actualul fondator și administrator al Optimo IT Solutions?

Bivol: - Știu că este și fondator și administrator. Eu comunic cu reprezentanți. Eu am procură și mandat semnat de dumnealui. Nu mă interesează ce face dl Mihailov. Noi ca firmă de avocatură, înainte de a semna contractul, pentru că inițial a fost semnat cu altcineva, după care reconfirmat, noi avem o procedură internă care se numește „cunoaște-ți clientul”. În cadrul ei, clientul completează o formă de aplicare. Noi îl verificăm pe listele de sancțiuni. La semnarea contractului am făcut toate procedurile. Totul a ieșit bine și noi am continuat colaborarea.

Directorul ASP, Mircea Eșanu crede că ucraineanul este doar un interpus.

Eșanu:  - Presupun că sancțiunile europene pe persoanele venite din Federația Rusă le-ar fi complicat procedura cu retragerea acestor bani. Deci a fost o astfel de necesitate, dar cine sunt actualii administratori ai acestor companii sunt la fel de interpuși ca și primii. Sunt niște persoane absolut întâmplătoare, probabil ușor de controlat, persoane care probabil nu-și dau seama ce companie au preluat. 

Există cel puțin două dosare penale pe rol și faptul că o să încaseze o sumă imensă de bani o firmă care și-a modificat destul de recent proprietarii, un june din Ucraina, confirmă că nu avem nicio șansă ulterior să-i găsim, să recuperăm aceste investiții. Noi vom lupta pe toate căile legale posibile, dar fără o accelerare pe cauzele de spălare a banilor pe care trebuie să o facă Procuratura Anticorupție,  s-ar putea noi să avem puține șanse de izbândă. Noi ne simțim ușor lăsați singuri în aceste dispute legale. E complicat să le argumentăm în condițiile în care nu-i demonstrată cauzalitatea spălării banilor și demonstrați beneficiarii mari ai acestor bani. 

Reporter TV8: - Vă referiți la Plahotniuc?

Eșanu: - Plahotniuc, Andronachi și toți restul care sunt în rechizitorii.

5 milioane de euro – noua pretenție către ASP

În octombrie anul trecut, după ce a câștigat procesul în arbitrajul de la Chișinău, compania OPTIMO IT SOLUTIONS a trimis ASP-ului o nouă pretenție financiară. Solicită achitarea unei datorii de aproape 5 milioane de euro, pentru utilizarea softului la personalizarea actelor în perioada aprilie - octombrie 2022.

„Este o cifră presupusă din pod pe care ei nu o pot demonstra. Este absolut bizară solicitarea lor. Ei au reușit să încasează până la venirea mea în funcție aproape 5 milioane de euro. În arbitraj sunt 5 și acum mai pretind încă 5 milioane. Deci, ziua în amiază mare, ei pretind în continuare, în bază fraudei, 10 milioane de euro. Pot să vă fac o comparație. Proiectul nostru ca instituție, să ne aliniem pe partea de carte de identitate gratuită pentru cetățeni, are cam același cost pentru instituție”, a comentat directorul ASP, Mircea Eșanu.

Dosarul lui Plahotniuc, prinde praf pe masa procurorilor

Cauza penală care vizează implicarea lui Vladimir Plahotniuc în schema „blanchete pentru pașapoarte” stă nemișcată de 4 ani pe masa procurorilor anticorupție. De-a lungul timpului, procurorii de caz s-au schimbat de mai multe ori. Procuratura Anticorupție ne-a informat că dosarul nu poate fi trimis deocamdată în judecată, pentru că nu au venit toate răspunsurile la comisiile rogatorii din diverse țări ca să poată proba că organizatorul și beneficiarul efectiv al schemei de spălare de bani a fost Plahotniuc.

Anterior, în cadrul emisiunii Cutia Neagră, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, venise cu o altă explicație.

„Această persoană (n.r. Vladimir Plahotniuc) e fugară și atunci ne întrebăm care este consecința dacă trimitem încă 5 dosare în judecată în privința acestui om. Cel care a fost trimis (n.r. dosarul frauda bancară) deja are peste un miliard de lei sechestrați ca să poată fi confiscată această sumă de bani. Când trimiți un dosar în lipsa lui, se complică lucrurile, pentru că vin avocați în judecată, câteodată câte 3 avocați pentru persoana care e fugară. Ce este mai important când avem doar 37 de procurori? E mai important să trimitem încă 5 dosare în privința la persoana care deja riscă 15 ani de închisoare sau e mai important ca noi să tragem la răspundere penală persoanele care se află încă în R. Moldova și poate comit infracțiuni până în ziua de azi”, întreba retoric Veronica Dragalin. 

Amânări în dosarul foștilor funcționari de la REGISTRU

 Dosarul penal care îl vizează pe fostul director al întreprinderii CRIS REGISTRU Serghei Răilean, și alți 8 foști angajați ai instituției, care l-ar fi ajutat pe Plahotniuc să pună pe roate schema de la pașapoarte, se mișcă greu în instanță. În doi ani și jumătate, de când a ajuns pe masa magistraților, au fost fixate circa 40 de ședințe. Multe dintre ele au fost anulate, pentru că au lipsit inculpații sau avocații. De câteva ori apărătorii au fost chiar amendați de judecător pentru absențe.

Ședință care trebuia să aibă loc pe 3 iunie și la care a mers echipa Cutiei Negre, a fost de asemenea contramandată. Următoarea a fost fixată exact pe 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare.

Cutia Neagră a reușit să afle detalii neștiute despre cum Serghei Răilean și foștii săi subalterni au aranjat licitația din 2014 în favoarea firmei din Lituania. Actele pe care le-am consultat arată cum a fost construită piesă cu piesă, ca într-un puzzle, schema care avea să-i aducă bani în buzunarul lui Vladimir Plahotniuc din fiecare document emis în Moldova - timp de 5 ani, aproximativ 25 de milioane de euro.

Întreprinderea de stat CRIS REGISTRU, reorganizată mai târziu în Agenția Servicii Publice, a decis la finele anului 2013 să cumpere un nou sistem automatizat de producere și personalizare a documentelor. REGISTRU era condus pe atunci de Serghei Răilean, nașul de cununie al unuia dintre fiii lui Pavel Filip, aflat în acea perioadă la conducerea Ministerului Tehnologiei Informației și ajuns ulterior premier al R. Moldova.

Cum a fost adunat puzzle-ul la REGISTRU

Până în 2014, actele moldovenești erau personalizate cu ajutorul unui sistem dezvoltat de o companie din Israel. CRIS REGISTRU avea un contract cu aceasta valabil până în august 2016. Totuși, șeful de atunci al Departamentului Producere și Tehnologie din cadrul întreprinderii REGISTRU, Victor Redcenco, a decis că ar fi nevoie de un alt sistem.

Pe 23 decembrie 2013, funcționarul i-a trimis o notă informativă directorului Serghei Răilean prin care i-a cerut permisiunea de a discuta subiectul la ședința Grupului de lucru care se ocupa de achiziții la REGISTRU.

În aceeași zi, Răilean a semnat o dispoziție prin care a obligat grupul de lucru să organizeze, în termen de o lună, o licitație pentru a cumpăra noile echipamente. Tot în ziua respectivă, grupul de lucru s-a întrunit și a decis să inițieze procedura de achiziții, iar caietul de sarcini urma să fie pregătit în 3 zile. Actele atestă că ședința funcționarilor s-a desfășurat cu încălcarea Regulamentului. La Secretariatul grupului de lucru încă nu era înregistrată dispoziția lui Răilean. Documentul a parvenit post-factum, a doua zi după ce Grupul de lucru deja se întrunise.

Pe 27 decembrie 2013, anunțul cu privire la desfășurarea licitației a fost plasat pe site-ul întreprinderii REGISTRU și publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova. Potrivit caietului de sarcini pregătit pentru tender, tot de ce avea nevoie întreprinderea urma să fie cumpărat într-un singur lot - echipamente, blanchete pentru acte și soft de personalizare a documentelor. În acest mod a fost limitată concurența. Puțini agenți economici puteau să pregătească în termen scurt o astfel de ofertă.

Anunțul despre organizarea licitației nu a fost publicat pe platforme internaționale, chiar dacă era evident că astfel de sisteme pentru perfectarea actelor sunt dezvoltate de operatori din afara R. Moldova.

Peste două săptămâni, Grupul de lucru pentru achiziții la REGISTRU a deschis unica ofertă primită de la compania lituaniană GARSU PASAULIS. Nu este clar cum a aflat aceasta despre concursul din R. Moldova, în condițiile în care invitația la tender a fost publicată doar în interiorul țării.

Oferta a fost analizată și acceptată de Grupul de lucru al întreprinderii REGISTRU. Potrivit actelor depuse la tender, instituția urma să plătească o taxă pentru fiecare blanchetă de act personalizată cu ajutorul softului. Taxa varia între 1,65 euro și 13,61 euro, cele mai scumpe fiind pașapoartele.

Oferta companiei din Lituania depășea cu mult „taxele royalty” pe care le plătea la acel moment REGISTRU companiei din Israel în baza contractului care mai era valabil încă doi ani. De exemplu, pentru personalizarea unui pașaport se plătea atunci o taxă de 0,82 dolari, adică de 16 ori mai puțin.

Câștigătoarea licitației, tipografia din Lituania GARSU PASAULIS era proprietatea cetățeanului belgian Albert Mario Karaziwan, fondator al consorțiului „Semlex Europe”, cunoscut pe plan internațional pentru reputația de a vinde pașapoarte scumpe în state sărace. Karaziwan a fost vizat în câteva țări în dosare penale de corupție și investigații jurnalistice realizate de Reuters și OCCRP despre producția de pașapoarte.

Asocierea cu offshore-ul lui Plahotniuc, înaintea licitației

Echipa Cutiei Negre PLUS a descoperit o decizie de judecată emisă de Tribunalul din Vilnius din care aflăm cum a ajuns un offshore conectat la Vladimir Plahotniuc să se asocieze cu firma lituaniană și să încaseze zeci de milioane de euro din pașapoartele moldovenilor, banii fiind spălați în paradisuri fiscale.

 Pe 6 ianuarie 2014, compania GHNATONIZE LIMITED din Cipru a semnat un „precontract” cu GARSU PASAULIS prin care s-a angajat  să-i ofere drepturi exclusive de utilizare a unui software, dacă firma lituaniană va câștiga tenderul din R. Moldova pentru producerea actelor. În schimb, GARSU PASAULIS se obliga să plătească offshore-ului cipriot o taxă pentru fiecare act personalizat cu ajutorul softului.

 În februarie 2014, când GARSU PASAULIS a semnat contractul cu întreprinderea REGISTRU, nu avea încă drepturi legale asupra softului. Le-a obținut abia pe 7 aprilie 2014, când a încheiat contractul de licență exclusivă cu GHNATONIZE LIMITED.

Potrivit informațiilor obținute din Cipru de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, GHNATHONIZE LIMITED a fost administrată de Ileana Mihaela Burcea, o interpusă a lui Plahotniuc în mai multe offshore-uri folosite de acesta în diverse scheme, pentru a scurge bani din R. Moldova: frauda bancară, achizițiile păguboase de la Moldtelecom, schema energetică cu implicarea „Energokapital”, sau parteneriatul pentru hemodializă.

Rise Moldova a dezvăluit anterior într-o investigație că Ileana Mihaela Burcea a fost proprietara din acte a unui unui iaht de lux care i-a aparținut lui Plahotniuc, dar interpusa i-a tras țeapa fostului lider democrat și l-a deposedat de iaht, reușind să-l vândă cu aproape 50 de milioane de dolari. De asemenea, familia Plahotniuc a rămas fără un complex rezidențial  din Spania, după ce a fost trasă pe sfoară de Ileana Mihaela Burcea și alți cetățeni români interpuși în firmele offshore create de Plahotniuc. Soția lui Plahotniuc s-a judecat cu aceștia în Cipru și în Emiratele Arabe Unite, dar a pierdut procesele și a rămas fără bunuri.

 Între anii 2014 și 2018, Garsu Pasaulis a virat în contul firmei din Cipru, GHNATONIZE LIMITED, conectată la Plahotniuc, aproape 20 de milioane de euro.

În octombrie 2018, GHNATONIZE LIMITED a informat Garsu Pasaulis că intenționează să-și sisteze activitatea și părțile au semnat un contract prin care toate drepturile asupra softului de personalizare a actelor moldovenești au fost transferate către un alt offshore din Emiratele Arabe Unite – PRIME UNION SOLUTIONS.

Potrivit unor acte, obținute de Cutia Neagră cu ajutorul OCCRP, firma din Dubai a avut-o acționară pe aceeași Ileana Mihaela Burcea și a avut licență de activitate până în septembrie 2021.

PRIME UNION SOLUTIONS a primit  transferuri de la Garsu Pasaulis până în iulie 2019, în sumă de 4,7 milioane de euro, au stabilit procurorii. Lituanienii au încetat să mai vireze bani în contul firmei după fuga lui Vladimir Plahotniuc din R. Moldova. 

Compania lui Plahotniuc s-a plâns Tribunalului din Vilnius 

Compania din Dubai a încercat prin intermediul Tribunalului din Vilnius să oblige Garsu Pasaulis să achite o factură de aproape un milion de euro, aferentă lunii iulie 2019, dar instanța i-a refuzat cererea. A motivat că litigiul poate fi soluționat doar în Arbitrajul din Cipru, așa cum prevede contractul inițial semnat de GARSU PASAULIS în 2014 cu offshore-ul GHNATONIZE LIMITED.

În 2020, companiile lui Plahotniuc au ieșit din ecuație, făcând loc firmelor afiliate fostului deputat Vladimir Andronachi și omului de afaceri Alexandru Vîlcu, pentru a încasa bani de la ASP din producerea documentelor moldovenești, după cum v-am arătat mai sus.

În dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”  este  aplicat  sechestru pe bunuri în valoare de 93 de milioane de lei care aparțin inculpaților, a precizat Procuratura Anticorupție la solicitarea Cutiei Negre.

 GARSU PASAULIS, declarată „nesigură” în Lituania

În ultimii ani, scandalurile s-au ținut lanț și în Lituania. Compania GARSU PASAULIS a ajuns în pragul falimentului din cauza acuzațiilor de corupție care i-au fost aduse în mai multe state ce vizează domeniul producției de pașapoarte.

Anul trecut, o investigație jurnalistică a scos la iveală legăturile companiei cu un oligarh  din Belarus, supranumit „portmoneul” lui Alexandr Lucașenko. GARSU PASAULIS se pregătea să producă pașapoarte și în Belarus, în cadrul unui proiect lansat în condiții dubioase.

În urma investigației, în septembrie 2024, Departamentul de Securitate al Lituaniei a declarat compania Garsų Pasaulis ca fiind lipsită de încredere. În rezultat, statul lituanian a reziliat contractul de producție a pașapoartelor pe care-l avea de mulți cu GARSU PASAULIS.

Potrivit registrului comercial din Lituania, GARSU PASAULIS a inițiat procedura de dizolvare și trece astăzi printr-un proces de rebranding. Toate activele sunt preluate de către o nouă companie – SATORIS UAB. Firma este condusă de Ana Janauskiene, cea care a administrat în ultimii ani și GARSU PASAULIS.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova și al International Media Support (IMS) din Danemarca.

02 februarie 2026, ora 09:05

Investigația de astăzi este inspirată dintr-o mare durere, care de multe ori rămâne surdă. Durerea părinților care au rămas cu copii schilodiți sau i-au îngropat, urmare a unor tragedii produse în locuri publice, de securitatea cărora răspund autoritățile locale. Îndoliați sau cu inima frântă, mame și tați trebuie să mai dea o luptă aproape imposibilă - pentru a obține pedepsirea celor care se fac vinovați, prin neglijență, de nenorocirea lor. Investigația jurnalistei Gabriela Ursu arată un adevăr dureros -Moldova încă nu are precedente pozitive în care instituții publice sau demnitari să poarte răspundere pentru copiii uciși prin imprudență.

De la tragicul incident cu poarta de fotbal din Grigorăuca, Sîngerei, au trecut aproape doi ani. Constantin are astăzi 9 ani și de atunci își permite să privească doar de la distanță, cu dor, terenul de fotbal din sat. Au fost doi ani de durere și luptă pentru viață. Mama băiețelului, cu care ne-am întâlnit pe același teren de sport,  își mai amintește cu precizie fiecare secundă din seara care i-a dat toată viața peste cap.  

„Era ziua de 30 martie, am venit cu copilul, cu copiii mai corect, la stadion. Într-un oarecare timp, Maxim a alergat spre noi: Chemați salvarea, că lui Costică ia căzut poarta în cap. Am fugit aici unde era poarta. L-am întors cu fața-n sus, capul îi cădea așa de pe umeri. Nu putea capul să-l țină. Copilul icnea, plângea: Mama capul, mama capul. Eu l-am luat de la pământ, l-am fixat la piept și am ieșit în traseu. S-a oprit o doamnă, (...)  și în câteva minute am ajuns la spital. Foarte repede copilul a fost transportat în reanimare, i-au făcut radiografia, domnul Ion Gaus a aruncat chipiul, cum îl aruncă medicii jos: Copilul urgent transportat la Mama și Copilul, craniul e spart”, își amintește Irina Baluță.

Copilul a suportat 12 operații la craniu 

De atunci, Irina și băiețelul ei au dat o luptă grea pentru viață. Din cauza traumelor suportate, Costel necesită îngrijiri medicale și intervenții chirurgicale constante. În doar 2 ani, copilul a suportat 12 operații la craniu. 

„Costică a rămas cu grad de invaliditate, grad sever, gradul 1. Și eu lângă Costică, cu toate bolile și cu toate scârbele care s-au îngrămădit în acești doi ani, din ziua blestemată de 30 martie, că mai bine nici nu ieșeam din ogradă. Costică a fost băgat în sala de operație de 12 ori. Are gaură aici în craniu, și aici unde a fost fracturat. Costică este dependent de șunt. Din care tot, dacă șuntul s-a bătut, doamne ferește, la o mică pălitură, dacă a apăsat cineva pe șuntul cela… el se îmbibă  cu sânge, se astupă. Avem două ore până la Iași ori până la Mama și Copilul ca să fim de urgență operați. Dacă nu, până aici al nostru a fost. Costică s-a mai ales cu scolioză. În luna decembrie am ridicat toate corsetele lui, care sunt tare greu de purtat. El a fost un copil tare activ, dar acum, practic, ne ținem mai mult de pătuțul lui”, ne-a povestit mama lui Constantin.

Tratamentul medical și operațiile lui Costel au implicat cheltuieli mari, mult peste posibilitățile financiare ale familiei. 

„Atunci când am fost în România am achitat 16.500 de euro, 74 de mii și ceva în roni de-ai lor.  Până a ajunge acolo, credeți-mă, au fost tot cheltuieli. 40 de zile spitalizați acolo, au fost cheltuieli mari. Numai pentru pastilele de luat durerile, la noi se duce mia  de lei pe lună. Pentru niște pastile. Nu mai zic de celelalte care trebuie să le primească. În Republica Moldova și normal că suportăm cheltuieli în fiecare lună, pentru că tot ceea ce e legat de lecuirea lui - nu se dă gratis. Cu toate că copilul e cu grad de invaliditate - nu se dau gratis”, a spus Irina Băluță.

Dosarul stă 2 ani la faza de urmărire penală 

În paralel cu lupta dură pentru viața copilului, Irina Baluță și avocata familiei sunt prinse într-o confruntare la fel de complicată pentru a obține pedepsirea autorităților vinovate de tragedie. La doi ani de atunci, dosarul penal pornit pe caz nu a ajuns încă în judecată. 

„N-a fost nicio judecată. Iată pe 30 martie vor fi doi ani. Lunea trecută am fost la poliție și am întrebat la ce etapă este dosarul nostru. Periodic mă duc și întreb”.

Solicitat de Cutia Neagră, Inspectoratul de Poliție Sîngerei ne-a informat că dosarul penal pe cazul lui Constantin a fost pornit la trei luni după incident, pe faptul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, soldată cu leziuni corporale grave. Învinuirea i-a fost înaintată unei persoane cu atribuții de decizie din cadrul Primăriei Grigorăuca, iar urmărirea penală se află la etapa de finalizare, urmând în cei mai restrânși termeni să fie remisă în judecată.  

Mama băiatului nu știe pe cine au pus oamenii legii sub învinuire. Iar avocata familiei Baluță afirmă că de vină sunt autoritățile locale.

„Conform informațiilor cunoscute, acest teren de fotbal aparține autorității publice locale, deci avem partea responsabilă - Consiliul Local ca autoritate deliberativă, și nemijlocit, primarul ca autoritate executivă a comunii Grigorăuca”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Primarul acuză mama de iresponsabilitate

Primarul comunii se declară însă nevinovat și aruncă toată vina pe mamă, acuzând-o de iresponsabilitate.

„Eu foarte regret cazul acesta, într-adevăr, lucru foarte neplăcut pentru noi. Și pentru mine ca tată, ca bunel, lucru foarte urât. Foarte regret. Dar totuși, dacă mama era la o distanță de 30 de metri, cine? primarul trebuie să doarmă cu mama  și să aibă grijă de copil? Dar copilul e activ, e hiper, acel copil e super, eu nu pot să-l caracterizez, eu nu-s doctor, dar acel copil e hiper activ. A trebuit să fie ochi și iar ochi. - Se simte primăria vinovată în acest caz? - Nu. Nici într-un caz. Dacă mama șade pe scăunel și mănâncă răsărită și mama nu are interes ce face copilul, care e vinovăția primăriei?”, a menționat primarul comunei Grigorăuca, raionul Sîngerei, Anatoli Hajevschi.

Primarul își argumentează nevinovăția și prin faptul că poarta care a căzut peste băiat nu ar aparține autorităților locale, ci unor băieți din sat:

„Porțile care au fost fabricate, nu le-am fabricat nici eu, nici la propunerea mea. Au fost aduse de colectiv de băieți tineri care jucau fotbal în fiecare zi și ei aduceau porțile și le luau înapoi. Dar porțile care sunt, repet încă o dată, pe stadionul care este la noi - sunt betonate. Dar aceștia le-au adus și iar înapoi. Și asta e toată povestea. Dar totuși, eu repet încă o dată,  mama trebuie să aibă grijă de copil, dacă copilul este așa super activ.” 

Irina Baluță își amintește că poarta care a căzut peste Costel a mai stat încă trei zile după tragedie pe stadion. A fost îndepărtată  abia după presiunea altor persoane din sat:

„Poarta a fost luată a treia zi, căci domnul Vasile Bazi, s-a dus la primar și ia spus: Să luați poarta, ce chiar nu aveți rușine? Aici s-a întâmplat tragedie cu un copil, dar voi poarta în continuare ați lăsat-o? Aici e drumul școlii, drumul grădiniței. Ori așteptați să se întâmple vreo tragedie și pe urmă să o luați? Și pe urmă au încărcat-o într-o căruță și au dus-o după primărie.”

Exact acolo am găsit-o și noi, atunci când am mers să discutăm cu primarul. 

În timp ce poarta stă dosită după primărie, părinții lui Costel așteaptă ca dosarul penal pornit pe caz să ajungă în judecată. Familia Băluță a depus cerere de a fi recunoscută ca parte vătămată pe caz. Părinții băiatului solicită despăgubiri de circa 400 de mii lei. Mama lui Constantin afirmă că în toți acești ani, primăria nu i-a prezentat nicio scuză și nu i-a oferit niciun suport financiar. A venit un ajutor doar în baza unei decizii a Ministerului Protecției Sociale.  

„Primarul nu a venit nici cu un ajutor, nici nu a avut de gând de ajutor. Doamna Galina, de la asistența socială, a fost a doua zi, după ce s-a întâmplat cazul, la mine acasă și a întrebat dacă ne trebuie ulei, macaroane.  - Financiar primăria n-a contribuit cu nimic? - Absolut deloc, până nu am fost la centrul de reabilitare, acolo am fost întrebată de asistență socială, juriști, cum a fost cazul, am avut ajutor ceva de la primărie ori nu. Și tot așa, am povestit cum a fost pe caz, ei au scris scrisoare la Minister, și anul acesta, în septembrie înainte de alegeri m-au chemat la primărie, au făcut consiliu de care nu era necesar. Scrisoarea era venită de la Minister și consiliul nu era necesar să facă să se îngrămădească 18 oameni, pentru că era decis de Minister că acei bani trebuie să-i dea copilului.  - Ce sumă v-au dat? - 15 mii. - Deci peste doi ani de zile de la tragedie? - Da, ne-au dat un ajutor de 15 mii de lei”, spune Irina Baluță.   

„În cadrul acestei acțiuni civile am solicitat încasarea strict a cheltuielilor care au fost probate. Solicităm încasarea prejudiciului material, care reprezintă cheltuielile strict suportate în legătură cu repararea prejudiciului și deja prejudiciul biologic și prejudiciul moral”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Tragedia de acum doi ani i-a schimbat complet viața lui Costel și l-a despărțit pentru totdeauna de minge. Fotbalul a rămas pentru el doar o amintire dureroasă: „ Din păcate, nu pot să joc fotbal. Numai iată ocupația să fac puzzle o am”.

Tragedia din parcul Sarmisegetuza

Patru luni mai târziu de la incidentul din Sîngerei, o altă tragedie a zguduit capitala. O fetiță de 11 ani a murit electrocutată într-un parc din  Chișinău. Un băiețel de 6 ani, electrocutat și el, a scăpat cu viață. Copiii se jucau pe lângă sistemul de irigare a gazonului din parcul Sarmisegetuza când au atins fire electrice care se pare că nu au fost izolate corect. 

Tatiana Ursol, mama fetei, își amintește cu durere apelul care i-a adus vestea cumplită, că fata ei nu mai respiră:

„În timpul cela eu eram la lucru, iar copiii trebuiau să vină în deal, la Porțile Orașului lângă Local. Cu jumate de oră înainte de moartea fetei am vorbit cu dânșii. Le ziceam: hai să veniți aici la Local și să vă alegeți ce să vă cumpărați. Și ei îmi spuneau: mama, hai te rog încă 5 minute. Dar ea avea așa un obicei să arate (cum se roagă cu mâinile): hai 5 minute, 5 minute. Ea se juca cu un băiețel. Ora 19:48 era când mă sună pe mine mama și-mi zice: Vino fuga în parc, că Dașa a căzut și nu-și revine. Zic: mama, în ce sens ea a căzut și nu-și revine? Nu știu de ce, dar eu îi zic: Mama, zi-mi că ea respiră. A zis că ea nu-și vine în fire. Îi zic: Întoarce camera, eu vreau să o văd. Mă uitam la dânsa, dar ea la piele așa se făcea, nu știu cum, surie, albăstruie. Și eu în timpul ăla m-am oprit pe loc și plângeam și mă rugam la Dumnezeu, zic: Dă Doamne, să fie totul bine. Și pe drum, cât fugeam întrebam: Mam, zi-mi că ea respiră, zi-mi că ea respiră.”

Tatiana își amintește că la sosirea în parc, tabloul era copleșitor: ambulanțe, pompieri, poliție și multă lume. Ce a urmat a fost sfâșietor:

„Eu când am ajuns erau două salvări pe loc. Era ușa deschisă de la salvare, eu am văzut cap ud, păr asemănător ca la fata mea. Și nu mi-am dat seama că acolo e copilul meu. Și acolo o fată mă întreabă: - Cine sunteți? - Sunt mama. - A cui mamă? - Adică a cui mamă, a fetei. Eu nu puteam să înțeleg ce este acolo, ce se face acolo. O grămadă de oameni. Salvări. Poliție. Pompieri. Salvarea nici nu mi-a dat voie să întru în salvare. Am văzut numai așa pe ecran că parcă să oprește, știți. La cardiogramă când pune la inimă, așa, se opresc liniile. Și eu fuga, din urmă la salvare, m-am dus la spital, la Centrul Mamei și a Copilului. O oră, practic, am stat acolo în coridor.  

Când au ieșit medicii, și-mi spun: dați să vă măsurăm tensiunea, să beți oleacă de apă, ceva de liniștire. Nu am nevoie de nimic, știți. Spuneți-mi unde este copilul meu, unde este fata mea. Numai mă rugam: Doamne, măcar să fie invalid, calic, dar să-mi rămână în viață copilul. Și când toți doctorii vin și-mi spun: Veniți vă rog frumos aici. M-am apropiat de ei, am intrat într-o palată acolo, și .. când îi văd că ei scot căciulile din cap, și-mi spun: Ne pare rău, fata dvs. a murit. Când a venit Ritus-ul, ei mi-au dat voie să-mi iau rămas bun de la fată. Fata era schimbată la culoarea pielii, și avea aici la mână o arsătură, tocmai i s-a jupuit pielea de pe mână.”

Lucrări de electrificare neconforme?

Mama Dariei este sigură că tragedia s-a produs din cauza unor cabluri defecte care au provocat un scurtcircuit. De mai bine de un an și jumătate, părinții fetiței așteaptă o minimă evoluție pe dosarul penal pornit pe caz. Tatiana Ursol acuză lipsa de responsabilitate a autorităților și amenajarea superficială a parcurilor, cu riscuri majore pentru copii. Parcul Sarmisegetuza a fost inaugurat cu fast în decembrie 2021. La eveniment a participat primarul Ion Ceban și familia sa. 

„Vreau să mulțumesc agentului economic, pentru că aici avem un parteneriat foarte bun pentru oraș, unde este primăria implicată, unde este consiliul implicat, pretura implicată și, nemijlocit, agentul economic, care a desfășurat aici lucrări”, spunea primarul Ion Ceban.

Totuși, până la tragicul caz al Dariei, nu au existat semnale că lucrările de electrificare au fost prost executate.  

Femeia ne-a recunoscut că îi este frică de faptul că adevărul nu va ieși la iveală și nimeni nu va răspunde pentru moartea fiicei sale.

„Ei, cum toți spun, că ei s-au băgat la stâlp… nu-i corect absolut deloc. Cum i-au explicat de la ANRE, iese că cablurile vin pe dedesubt, și în stâlp, cablurile care s-au început a topi, de la apă au făcut scurtcircuit și copiii s-au electrocutat. După trei zile, nu țin minte, eu am plecat la poliție. Ei mi-au zis că așteptăm expertiza. Ne-a arătat expertiza, ca și cum, copilul meu a fost curentat. Și în rest, nimic. În orice caz, până în ziua de azi, noi dreptate nu avem. Nici acuzat, nici bănuit. N-avem nimic. 

Să înțeleg așa, pentru mine, ceea ce am în imaginația mea: înainte de alegeri dați să începem să facem toate parcurile. Să închidem la oameni ochii. Și iată noi am făcut toate parcurile, dar le-am făcut așa, numai pe deasupra. Dar ei niciodată nu s-au gândit la un incident, că poate să se întâmple ceva, de la neglijența lor că nu au făcut totul până la capăt. - Aveți vreo frică cumva, că nu se va găsi vinovatul? - Da. Eu cred că asta ei și vor să facă”, ne-a spus Tatiana Ursol.

Avocatul familiei împărtășește temerile femeii. Apărătorul spune că deși au fost făcute mai multe solicitări către autorități pentru clarificarea circumstanțelor tragediei, informațiile primite au fost incomplete și adesea superficiale. Lipsa detaliilor esențiale îngreunează identificarea responsabililor și obținerea dreptății pentru copilul decedat.

„În principiu, expertiza a durat ceva timp pentru darea răspunsurilor și, ca idee, ca un răspuns important, expertul a comunicat că - vinovați de electrocutarea fetiței, ca ceea ce a urmat și decesul ultimei, s-ar face persoanele responsabile care nu au gestionat corect mentenanța, deci rețele electrice din acel perimetru. Dar când inițial a fost dat în exploatare, deci rețeaua electrică din perimetrul, expertul menționează că la acel moment cumva au fost respectate toate normele. Însă pe parcurs, cumva, deci, nu s-a făcut verificarea necesară, motiv din care a apărut scurtul cercuit în acea preajmă”, a declarat avocatul Alexandr Russu.

Avocatul susține că nu a reușit să afle până acum cine a asigurat mentenanța rețelelor electrice. Atât Primăria Chișinău, cât și Pretura Botanica au evitat să ofere informații concrete.

„Luând în considerație că până în prezent nu am obținut anumite răspunsuri, la finele anului 2025 am înaintat o cerere către primarul municipiului Chișinău pentru a ne informa cine era responsabil să gestioneze, să facă mentenanță a rețelei electrice din acel perimetru. La rândul său primăria ne-a informat că au transmis solicitarea noastră spre Pretura Botanica, adică cumva au pasat această examinare către Pretura Botanica. Pretura Botanica succint și ne detaliat a răspuns că -  În principiu toate actele au fost transmise organului de urmărire penală și, deci, nu au vrut să ne dea răspunsul cine era responsabil sau când s-a votat, ce decizie s-a adoptat și în gestiunea cui a fost dat. Deci nu au vrut să dea răspunsuri la chestiunile respective”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

Fără lumină în parc până astăzi

În urmă cu o lună, locuitorii din preajma Parcului Sarmisegetuza au semnalat redacției TV8 că locul prezintă un pericol public, fiind complet lipsit de lumină. Electricitatea a fost sistată după tragedia din 2024 și nu a mai fost restabilită. Echipa noastră a încercat să obțină explicații de la Pretura Botanica, însă reprezentanții acesteia au evitat să ofere un răspuns, închizându-ne telefonul în nas.

În cadrul uneia dintre ședințele recente ale Primăriei Chișinău, întrebarea privind starea parcului i-a luat prin surprindere pe reprezentanții Preturii Botanica, iar viceprimarul Ilie Ceban a intervenit, precizând că dosarul se află încă la etapa de urmărire penală și că, în prezent, nu există niciun răspuns oficial din partea organului de drept. 

„Cu siguranță cunoaștem situația, rog domnul viceprimar și doamna pretor să faceți referință. Păi spuneți care e situația”, a declarat primarul Ion Ceban.

„ Ancheta este în derulare, atât timp cât ancheta nu este finalizată, noi nu avem niciun răspuns. - Din partea cui nu aveți niciun răspuns? - Din partea organelor competente, care au deschis ancheta”, a explicat pretora sectorului Botanica, Diana Guba.

„Organele competente ne-au comunicat că, până când nu este finalizată cauza penală, nu putem interveni. Când va fi finalizată, vom fi informați și atunci vom putea. Aceste demersuri noi, la fel le-am primit, le-am examinat și am reacționat în limitele competenței noastre”, a subliniat viceprimarul Ilie Ceban,

„Aceste organe competente astăzi nu ne permit să intervenim, sper că suntem foarte expliciți. Noi suntem gata să o facem de trei luni în urmă, jumate de an, un an în urmă și tot așa mai departe, suntem gata să o facem mâine. Vă rog să puneți această întrebare suplimentar și celor care supraveghează acest proces din partea instituțiilor statului. În momentul în care obțineți un răspuns pozitiv, vă asigurăm că în decurs de două săptămâni reabilităm tot ce este de reabilitat acolo”, a adăugat primarul Ion Ceban.

Angajatul unei companii electrice, învinuit în dosar

Într-un răspuns oferit Cutiei Negre, Procuratura Generală ne-a comunicat că, în prezent, o persoană a fost recunoscută în calitate de învinuit, iar alta în calitate de bănuit. Ambele persoane fac parte din companiile contractate pentru lucrările efectuate în parc. Acestea sunt acuzate de dare în folosință a unor construcții în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzând condițiilor proiectului. Persoanele riscă până la 10 ani, iar persoana juridică - o amendă în mărime de până la 550.000 de lei sau chiar lichidarea persoanei juridice. Avocatul familiei Ursol confirmă existența a doi învinuiți. 

„Acum, recent, în anul 2026, Centrul Național Anticorupție a dat răspuns că, la moment, sunt cercetate, penal, două persoane pentru acest incident. La fel, luând în considerație că este un secret a anchetei penale, deci nu au fost dezvăluit numele acestor persoane, dar pe parcurs vom afla mai multe detalii în acest sens. Probabil s-a așteptat raportul de expertiză ca să fie clar stabilit cine se face vinovat. Însă, consider că din moment ce a fost emis acest raport de expertiză, deci era toată posibilitatea și oportunitatea ca în decurs de o lună-două, cel mult, să fie recunoscute persoanele în calitate de bănuit. Am depus și o sesizare la Procuratura Generală pentru a verifica dacă, într-adevăr, se confirmă bănuiala noastră că cauza penală se tergiversează și, respectiv, așteptăm și un răspuns de la Procuratura Generală”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

În răspunsul oferit Cutiei Negre, Procuratura explică termenul extins de examinare a dosarului prin  volumul mare de acțiuni de urmărire penală care trebuie efectuate, ținând cont de amploarea lucrărilor de renovare din parc.

Antreprenorul general al lucrărilor de renovare a parcului Sarmizegetusa a fost compania de construcții „Inamstro”. Pentru servicii de electrificare, aceasta a subcontractat alte două firme: „Luminaconect” și  „Electroputere”. Contactat de reporterul „Cutia Neagră”, administratorul „Electroputere” SRL, Serghei Volovodiuc, a refuzat să discute cu noi. 

„- Nu pot vorbi pe tema asta deloc. - De ce? - Eu deja v-am spus, nu pot vorbi. Mersi, cele bune.” 

La numerele de telefon ale celorlalte companii nu a răspuns nimeni. 

Mama Dariei nu își dorește achitarea unui prejudiciu material. Femeia afirmă că o interesează doar pedepsirea celor care se fac vinovați de moartea copilei. 

Trei copii morți la Hotelul Național

Un alt loc public, o altă dramă. Hotelul Național din Chișinău și-a câștigat deja faima drept cel mai sinistru și periculos loc din oraș. În ultimii trei ani, aici au decedat trei copii, căzuți de la înălțime, iar o fetiță de 12 ani a ajuns în scaunul cu rotile după ce a căzut în gol în timp ce se juca în edificiul abandonat. Tragedia s-a întâmplat în septembrie 2024. Iar de atunci, familia și avocatul copilei luptă la propriu pentru a obține compensarea cheltuielilor pentru tratamentele medicale suportate de fată. 

„Copiii au decis să între într-un loc periculos, și asta trebuie să înțelegem că din punctul de vedere a comportamentului unui copil este ceva normal. Regret că nouă, și de fiecare dată, autoritățile ne spun că părinții trebuie să aibă grijă de copii. Cazul cu care eu mă ocup, în niciun caz nu poate fi invocat lipsa unei atitudini față de copii. Copiii erau sub supraveghere permanentă, dar copiii au avut 45 de minute la dispoziție. Și copiii au decis aceste 45 de minute să  urce pe această clădire. Această clădire pe etajele inferioare are găuri printre etaje și aceste găuri a pe ele diferite plăci. Și iată plimbându-se pe aceste galerii, o persoană a călcat pe o placă care era pusă peste o gaură și s-a prăbușit în această gaură, și cu traumatisme foarte grave, care au stabilit o dizabilitate de gradul 1 pentru această persoană”, a declarat avocatul Constantin Tănase.

În pofida eforturilor depuse de avocat și părinți, o cauză penală nu a fost pornită.

„S-a constatat că nu există un vinovat, că nu avem o lege care ar pedepsi penal pe cineva pentru situația respectivă. Această situație sub aspect penal nu se mai investighează. Noi ne aflăm acum cu o acțiune civilă în instanțe, dorim ca, cel puțin, măcar parțial să compensăm acele cheltuieli pe care le-a suportat familia. Sunt tratamente extrem de scumpe, s-au făcut atât în Moldova cât și în afara țării la niște clinici specializate”, ne-a spus Tănase.

Avocatul afirmă că Primăria Chișinău își declină în totalitate responsabilitatea pentru tragedia produsă și refuză să achite prejudicii familiei:

„Noi am solicitat primăriei să fie acoperite costurile, noi ne-am lovit cu cinismul autorităților, autoritățile nu au făcut absolut nimic. Pur și simplu ni s-a făcut o propunere să ni se facă un ajutor material, care eu nici nu-l numesc de batjocură, e umilitor. E uimitor ce a simțit această familie, pentru că… această clădire nu putea să fie deschisă. Niciodată, niciodată, nicicând! Această clădire este pe terenul primăriei, dar asigurarea siguranței cetățenilor atunci când avem aceste surse sporite de pericol este de atribuția și obligația autorităților locale. Din punct de vedere legal.”

Cererea de judecată împotriva Primăriei Chișinău, depusă de părinții fetiței, abia a ajuns în instanță și urmează încă o calea lungă până la pronunțare. 

O singură condamnare în istorie

În ultimii 5 ani, au fost mai multe cazuri în care copiii au avut de suferit pe terenuri de joacă, în parcuri sau în alte spații publice, din cauza unor erori, neglijență sau iresponsabilitate a autorităților. În toate cazurile, părinții copiilor se plâng că este aproape imposibil să obțină pedepsirea autorităților care se fac vinovate de moartea sau traumarea gravă a micuților. Există un singur caz, recent, de condamnare, în prima instanță, a unei persoane pentru lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției.

La trei ani după tragedia care i-a luat viața micuței, Judecătoria Chișinău a dat verdictul pe dosarul penal pornit pe caz. Un maistru de defrișare din cadrul Întreprinderii Municipale „Spații Verzi” a fost condamnat  la un an de închisoare, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de doi ani. Bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de „lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției”. În cadrul procesului, procurorii au demonstrat că angajatul de la Spații Verzi a știut cu mai bine de șase luni mai devreme despre faptul că creanga de plop care a căzut peste micuță era putredă și reprezenta un pericol public. 

Raportul de expertiză judiciară a arătat că secțiunea de copac care s-a rupt era în stare avansată de putrefacție, determinată de condiții precare de întreținere. Plopul era situat aici, în preajma havuzului din parc și la distanță mică de terenul de joacă. Actele prezentate de procurori arată că despre faptul că acel plop reprezintă un pericol public se știa încă din 2019. Cu trei ani înainte de tragedie, a existat o recomandare de tăiere a copacului. Agenția Mediului a autorizat curățarea copacului în luna ianuarie 2022, dar acest lucru nu a fost făcut. 

Maistrul susține că nu a putut identifica exact ce copac trebuia curățat. Potrivit expertizei judiciare, în mai 2022, când a avut loc tragedia, copacul prezenta semne exterioare evidente de boală și putrefacție. Iar normele legale spun clar că în cazuri în care un copac prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor și a mediului, acesta urmează a fi tăiat imediat, chiar și fără coordonarea cu agențiile ecologice.  

Inițial, faptele angajatului de la Spații Verzi au fost încadrate ca neglijență în serviciu, însă ulterior procurorii au schimbat încadrarea juridică în lipsire de viață din imprudență, reținând că decesul copilului s-a produs ca urmare a inacțiunii unei persoane publice care nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile legale.

Avocații bărbatului condamnat au refuzat să discute cu noi, pe motiv că nu au permisiunea clientului. Dar ne-au comunicat că au atacat cu apel decizia judecății.

 „Nu aș vrea să comentez acest caz, atâta timp cât el este pendinte”, a declarat avocatul Vasile Nicoară.

„Acum este  dosarul pe rol la Curtea de Apel, dar, sincer, trebuie să discut cu dumnealui până a vă da un răspuns, dacă îmi permite. Deci, din câte cunosc, este la Curtea de Apel, a contestat hotărârea”, a menționat avocatul Vladimir Răcilă.

Deși a participat la proces în faza inițială de a examinare a dosarului, tatăl fetiței a cerut instanței să nu mai participe la ședințele de judecată, pentru că tragedia l-a afectat profund. El a susținut în judecată că nu i-au fost propuse despăgubiri morale sau materiale de cei de la Spații Verzi și nici nu are pretenții materiale. Am mers de mai multe ori acasă la părinții fetiței pentru a încerca să aflăm părerea lor despre soluția instanței, dar nu i-am găsit acasă. Vecinii ne-au spus că după tragedie, familia a intrat într-un doliu prelung.