Mai mulți cetățeni s-au adunat astăzi în fața Monumentului Doina și Ion Aldea-Teodorovici, de unde au pornit într-un Marș al Suveranității până la Președinție. Oamenii pe care i-am întâlnit ne-au spus că au venit pentru a celebra libertatea și independența neamului nostru.
Conducerea țării este prezentă la eveniment: președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și mai mulți deputați și miniștri.
Înaintea marșului, interpretul Cristofor Alea-Teodorovici a susținut un mesaj de încurajare pentru cetățeni și a făcut o retrospectivă a evenimentelor din trecut. După discurs, acesta a susținut un recital muzical.
„Cu părinții în spatele meu, cum i-am simțit mereu. Îi simt și acum, de sus, de acolo, pentru că fără ei, noi probabil chiar nu puteam fi suverani, ei au insistat și ne-au unit mai mult, ne-au făcut să jucăm hore în Piața Marii Adunări Naționale, să ne bucurăm că suntem uniți, cu trup și suflet. Îmi amintesc până acum noaptea aceea, amândoi transpirați, cu Ion Hadîrcă, cu tatăl meu, s-au pus la o bucată de pâine, suveranitatea până la 5 dimineața. Erau amândoi istoviți, dar fericiți, în sfârșit au reușit să aducă poporului bucuria limbii române, bucuria literaturii, bucuria tradițiilor noastre, bucuria intelectualității prin cântec, pentru că prin cântec, ajungem mai ușor la inima omului”, a declarat Cristofor Aldea-Teodorovici.
Oameni din diferite colțuri ale țării s-au adunat pentru a aduce valoare acestei zile și pentru a-și exprima liber trăirile.
„Cu emoții pozitive, de sărbătoare, de suflet. Vrem să dovedim și nouă, și la dușmani că suntem suverani, suntem independenți și liberi”, a declarat un bărbat venit din Călărași.
„Am venit cu cele mai pozitive emoții, fiindcă aceasta este sărbătoarea suveranității noastre, este o izbândă a întregului popor, a doamnei președinte, a guvernării, a parlamentului și a întregului nostru popor. Chiar dacă schimbările sunt pe unele locuri mai lente așa decât mi le-am dori, dar totuși ele sunt”, a declarat Tatiana Munteanu, o locuitoare a capitalei.
„Ne bucurăm că s-a adunat atâta lume care susține integrarea europeană și așteptăm mai rapid 28 septembrie să-i batem pe trădători”.
„Suveranitatea înseamnă patriotism, independență. O simțim aproape de suflet, prin port popular, prin cântecele lui Doina și Ion Aldea Teodorovici”.
TV8.md amintește că astăzi se împlinesc 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova de Parlament.
Proaspăt revenit de la Moscova, liderul PSRM, Igor Dodon, alături de fostul premier Vasile Tarlev, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și deputata BCS, Diana Caraman, și-a strâns simpatizanții la sediul Legislativului.
Este primul an când această zi este marcată cu un eveniment de amploare, inclusiv de opoziția parlamentară. Anterior, aceștia au acuzat guvernarea că ar fi cedat suveranitatea occidentului, iar ei se vor aduna azi să o apere.
De ce Republica Moldova nu poate fi considerată colonie
În Republica Moldova mitul transformării țării într-o colonie a Occidentului îmbracă diverse forme: de la exploatarea populației și instaurarea unui regim marionetă până la înrobirea financiară. Aceste tipuri de falsuri produse la Kremlin sunt răspândite pe larg de Ilan Șor și adepții să-i cu fiecare ocazie. Scopul acestora este să aprofundeze scepticismul european și să justifice acțiunile hibride ale Federației Ruse.
Republica Moldova nu poate fi considerată colonie a UE, fiindcă:
- În primul rând, cetățenii noștri își pot alege singuri președintele țării și reprezentanții în Parlament. În legislativele din trecut și prezent există un pluralism de opinii, inclusiv ce ține de politica externă. Nu există o administrație străină, dependentă de o forță externă;
- În al doilea rând, dialogul cu UE se face în baza parteneriatelor avantajoase și acordurilor internaționale transparente. Respectarea documentelor internaționale reprezintă prestigiul și credibilitatea unui stat. Aderarea la Uniunea Europeană nu este o forțare, ci o alegere liberă a fiecărei țări;
- Procesul de negociere poate dura mai mulți ani, timp în care se analizează în detaliu fiecare aspect al integrării. Această perioadă extinsă arată clar că fiecare capitol este negociat, nu impus;
- În plus, orice țară are dreptul să înghețe negocierile dacă decide că nu mai dorește să continue procesul de integrare.
