Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj ferm în fața participanților la Marșul Suveranității, subliniind că suveranitatea nu înseamnă doar simboluri sau declarații, ci eforturi zilnice de a apăra libertatea, demnitatea și independența țării. Totodată, șefa statului avertizat că forțele care invocă fals ideea de suveranitate, dar promovează supunerea față de un imperiu străin, încearcă să submineze valorile pentru care cetățenii au luptat acum trei decenii.
„A fost una dintre primele mari victorii ale mișcării de eliberare națională. O decizie istorică, care a făcut posibilă declarația de independență un an mai târziu. Pe 23 iunie, 1990, s-a declarat țara noastră suverană, un act de desprindere de la imperiul sovietic, un act de afirmare a demnității naționale. Înaintașii noștri au luptat pentru suveranitate, pentru libertate, noi avem datoria să le protejăm. Suveranitatea nu se strigă, ci se construiește zi de zi.
Cei care azi își gravează pe frunte suveranitatea, dar de fapt luptă pentru a subjuga din nou Moldova unui stat străin, unui imperiu care aduce doar distrugere și nenorocire, sărăcie. Aceștia vor să pervertească cuvântul suveranitate, mai ales acum când suntem martorii unui nou atac al imperialismului rus, care neagă dreptul la existență și la independența țărilor din fosta URSS, fie că vorbim de Moldova, Ucraina sau alte state”, a declarat Sandu.
Șefa statului a denunțat strategiile Rusiei de a submina independența țării prin război hibrid și atacuri asupra identității naționale:
„Rusia nu-și ascunde această intenție, o face cu tancuri și rachete în Ucraina și cu un război hibrid în Moldova, un război care vrea să ne otrăvească sufletele cu ură, să ne șteargă cultura, să ne rescrie istoria și să ne slăbească din interior ca popor”.
În acest context, Maia Sandu a subliniat că apărarea suveranității nu este un gest simbolic, ci un angajament zilnic față de valorile care definesc statul moldovean.
„A proclama suveranitatea azi, înseamnă același lucru ca acum 35 de ani, suveranitatea față de orice intervenție străină care pune în pericol libertatea noastră, dreptul de a vorbi limba română, de a ne cunoaște limba română. Suveranitatea înseamnă ca moldovenii să decidă pentru Moldova oriunde s-ar afla - acasă sau în străinătate”, a declarat președinta.
Șefa statului a amintit și pașii făcuți în trecut: revenirea la grafia latină, condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, adoptarea Constituției și proclamarea independenței în 1991: „Am spus clar «Vrem să fim liberi». Și pe 27 august 1991, am spus lumii întregi: «Suntem independenți»”.
În același timp, președinta a reafirmat ideea că Parlamentul și instituțiile-cheie ale statului trebuie să rămână ancorate în voința cetățenilor, nu sub influența unor interese străine.
„Astăzi, Moldova e pe calea cea dreaptă, avem pace, consolidăm democrația, avem instituții care eu reușit în sfârșit să lucreze pentru oameni, avem prieteni, avem sprijin și avem un obiectiv clar - Moldova în Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu.
TV8.md amintește că astăzi se împlinesc 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova de Parlament. În acest context, mai mulți oameni au mers într-un Marș al Suveranității din fața Monumentului Doina și Ion Aldea-Teodorovici până la Președinție.
Iar proaspeți reveniți de la Moscova, liderul PSRM, Igor Dodon, alături de fostul premier Vasile Tarlev, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și deputata BCS, Diana Caraman, și-au strâns simpatizanții la sediul Legislativului. Este primul an când această zi este marcată cu un eveniment de amploare, inclusiv de opoziția parlamentară. Anterior, aceștia au acuzat guvernarea că ar fi cedat suveranitatea occidentului, iar ei se vor aduna azi să o apere.
De ce Republica Moldova nu poate fi considerată colonie
În Republica Moldova mitul transformării țării într-o colonie a Occidentului îmbracă diverse forme: de la exploatarea populației și instaurarea unui regim marionetă până la înrobirea financiară. Aceste tipuri de falsuri produse la Kremlin sunt răspândite pe larg de Ilan Șor și adepții să-i cu fiecare ocazie. Scopul acestora este să aprofundeze scepticismul european și să justifice acțiunile hibride ale Federației Ruse.
Republica Moldova nu poate fi considerată colonie a UE, fiindcă:
- În primul rând, cetățenii noștri își pot alege singuri președintele țării și reprezentanții în Parlament. În legislativele din trecut și prezent există un pluralism de opinii, inclusiv ce ține de politica externă. Nu există o administrație străină, dependentă de o forță externă;
- În al doilea rând, dialogul cu UE se face în baza parteneriatelor avantajoase și acordurilor internaționale transparente. Respectarea documentelor internaționale reprezintă prestigiul și credibilitatea unui stat. Aderarea la Uniunea Europeană nu este o forțare, ci o alegere liberă a fiecărei țări;
- Procesul de negociere poate dura mai mulți ani, timp în care se analizează în detaliu fiecare aspect al integrării. Această perioadă extinsă arată clar că fiecare capitol este negociat, nu impus;
- În plus, orice țară are dreptul să înghețe negocierile dacă decide că nu mai dorește să continue procesul de integrare.
